Stimați colaboratori,

Vă semnalăm apariția unui articol de presă (aici) care prezintă, în premieră, date oficiale privind activitatea ANAF în materie de prețuri de transfer.

Pe scurt, principalele informații:

*În 2014, s-au derulat 130 de inspecţii fiscale în cadrul cărora “a fost avută în vedere analizarea relaţiilor de afiliere, respectiv preţurile de transfer practicate în cadrul tranzacţiilor derulate cu entităţile afiliate identificate”.

*”Tot anul trecut, s-a înregistrat o treime din totalul controalelor pe preţuri de transfer efectuate până în prezent, iar cea mai mare ajustare realizată de Fisc (recalcularea impozitelor când se constată că prețurile de transfer au fost folosite pentru mutarea profitului în altă țară – n.red.) a fost cu 18% peste cea realizată în 2013”. Ajustarea a fost aplicată unui mare contribuabil al cărui nume nu este menţionat de ANAF.

* ANAF anunță că echipa alocată pentru gestionarea aspectelor legate de prețurile de transfer numără 54 inspectori fiscali, la nivel regional, plus 12 inspectori la nivelul direcţiei generale de coordonare. Până acum, 72 de inspectori fiscali au fost pregătiţi într-un schimb de experiență cu experți din Marea Britanie, iar 196 de inspectori din aparatul teritorial ANAF au făcut în 2014 seminarii de pregătire intensivă în domeniu. Amintim că, potrivit unei note oficiale din 2014, toţi inspectorii fiscali din cadrul aparatului de inspecţie fiscală al ANAF au atribuții de verificare a preţurilor de transfer prin solicitarea dosarului preţurilor de transfer.

Puteți găsi aici informațiile de bilanț furnizate anul trecut de ANAF.

Aceste informații trebuie citite și în contextul în care opinia publică începe să pună presiune pe Fisc pentru a prezenta rezultate ”spectaculoase” și în urma verificării companiilor mari. Prin specificul lor, de a nu fi o știință exactă, prețurile de transfer devin astfel un risc fiscal major al grupurilor de companii, așa cum reiese și din noile prevederi ale Codului Fiscal, respectiv Codului de Procedură Fiscală. Spre exemplu, dosarul prețurilor de transfer va deveni obligatoriu ”tot timpul”, nu numai la momentul inspecției ( după cum știți, în acest moment nu există prevederea explicită că dosarul trebuie să fie întocmit înainte de solicitarea inspectorului fiscal).

În numărul viitor al buletinului TPS Expres, vom reveni cu noi informații pentru a vă ajuta să aveți un Transfer Pricing în Siguranță.

Cu respect
Echipa TPS

De o săptămână, discuţiile (dezbaterile?) despre introducerea cotei reduse de TVA pentru alimente sunt alterate chiar de ... numele măsurii. S-a creat imaginea că, fiind ”pentru alimente”, este mai mult ”pentru săraci”, pentru că, nu-i aşa, ei se gândesc cel mai mult la alimente şi dau cel puţin o treime din buget pe mâncare.

Ca orice angajator, mai ales unul într-o profesie liberală, sunt primul care vreau să continue reducerea poverii costurilor de angajare, pentru a putea creşte salariile oamenilor mei. Dar ca trăitor în şi din această economie, votez cu două mâini să se elimine cât mai repede şi cu prioritate o anomalie care ne-a costat foarte mult pe toţi, ca economie şi societate (în ce ordine vreţi) – suprataxarea mâncării.

Dacă, mai cu jumătate de gură, FMI şi CE ne acceptă ”extravaganţa” reducerii TVA la alimente, dacă agenţiile de rating/investitorii străini nu ne penalizeză cu o cotă mai mare de neîncredere (care s-ar vedea în curs), cred că ar trebui să mergem mai departe de momentul 1 iunie şi, măcar de acum încolo, să statuăm existenţa unei cote reduse pentru mâncarea cea de toate zilele.

Mă grăbesc să-mi susţin poziţia cu o mini-analiză de comparabilitate, acel instrument prin care afli cum stai în raport cu piaţa, unde te întrebi ce fac ceilalţi, pentru a găsi răspunsuri la propriile tale probleme. O analiză creionată rapid cu baza de date tpsoft.ro.

continuarea pe zf.ro

Articol publicat în Ziarul Financiar, 16 aprilie 2015

Autor: Adrian Luca, TPS

Statioșka spune:

Din cele mai mari 435 de întreprinderi timișene, doar 197 (aproape jumătate) au depășit cu adevărat criza începută în 2008. Cele mai multe întreprinderi sunt înregistrate în domeniul cultivării cerealelor, iar, din acestea, 40% nu au revenit încă la indicatorii de ”sănătate”  de acum șase ani. Atenție - vânzările fără profit sunt suspecte din punct de vedere fiscal!  

22% din companiile cu acționar majoritar străin au înregistrat pierderi nete cel puțin trei ani în perioada 2008-2013, dublu față de ponderea din rândul companiilor deținute de acționari rezidenți. În general, pierderile nete au crescut mai repede decât cele operaționale. Atenție, grupuri de companii, verificați prețurile de transfer! 

În 2013, 34% din marile companii au înregistrat o marjă de profit operațional între 1 și 5%, aproape dublu față de 2008. În schimb a scăzut ponderea profiturilor consistente (marjă peste 5%), comparativ cu 2008. Atenție - verificați care este intervalul de piață în industria pe care acționați (faceți analiza de comparabilitate)!

 

Găsiți aici și restul datelor pe care lucrează și autoritățile fiscale când conturează harta riscurilor fiscale, inclusiv din punct de vedere al prețurilor de transfer, la nivelul marilor contribuabili din Timiș.

Pentru comparație, vedeți datele la nivel național (Statioșka și Pe ce ne bazăm?), București și Sibiu.

Statioșka este o analiză originală marca TPS realizată cu ajutorul bazei de date TPSoft - piece of data you need.

Pentru a avea acces oricând la datele prin care vă faceți propria hartă de risc, click aici!  

 

Notă - analiza a apărut și în revista Business Days Magazine, ediția Timișoara, martie 2015

   


Pentru prima dată, Ministerul Finanţelor face publică suma creditelor acordate de acţionari companiilor - 88 mld. lei, în 2010, peste 100 mld. lei -2011, 348 mld. lei – în 2012, 119,4 mld. lei - 2013, după cum arată un articol recent din Ziarul Financiar .
Prezentarea acestor date vine să confirme analiza originală realizată de TPS în octombrie 2014 - din 10.000 cele mai mari întreprinderi (după cifra de afaceri), în jumătate din cazurile unde s-a înregistrat revenirea profitului a fost nevoie de creşterea cheltuielilor cu dobânzile, în 2013 faţă de 2008 (vezi rezultatele aici). Iată că, acum, cu cifrele prezentate oficial, avem şi o imagine mai în detaliu pe baza datelor de la Finanţe şi aflăm că ”împrumuturile de la acţionari le depăşesc pe cele de la bănci”.
Comparativ soldul creditelor acordate de bănci companiilor era la sfârşitul anului 2013 de 112,3 mld. lei faţă de 104,6 mld.lei în 2010 – subliniază sursa citată. Prezentarea acestui fenomen evidenţiază însă un aspect pe care puţini acţionari îl iau în considerare când îşi ajută cu un împrumut compania/afacerea.

Întâi de toate trebuie reţinut mesajul - Finanţele au ieşit pentru prima dată cu aceste cifre! Chiar şi această disponibilitate de informare este o ştire în sine, pentru că, de fapt, ne spune că... şi Fiscul român începe să fie atent la această categorie de tranzacţii sensibile - împrumuturile dintre persoane afiliate. Deja, furnizând suma globală şi evoluţia în timp, autoritatea fiscală lasă să se înţeleagă că are pregătită şi evidenţa pe acţionari persoane fizice/persoane juridice, rezidenţi/nerezidenţi.

Citește mai departe...

Prezumția de nevinovăție este regula care trebuie să guverneze societatea liberă. Punct, dar și un amendament: aceeași societate mai are nevoie și de excepții. Chiar pentru a întări regula!

Iată un exemplu concret în care putem găsi prezumția de vinovăție in abordarea statului față de un anumit grup de interese: faci parte dintr-un grup de companii și ai o tranzacție cu compania-mamă sau alt afiliat? Să te aștepți că, pentru Finanțe (Fisc), ești suspect că ”eviți să-ți plătești toate taxele!”.
Și atunci tu, contribuabilul, ești cel care trebuie să-ți dovededești nevinovăția, în fața unui stat care primește noi instrumente de forță pentru a te verifica. Faci un dosar dedesvinovățire, zis și ”dosarul prețurilor de transfer” – în care explici funcția companiei în grup și rațiunea tranzacțiilor făcute cu afiliații si in același timp arăți că aceste tranzacții sunt la prețuri de piață, nu manipulate! Până acum acest dosar trebuia prezentat obligatoriu doar la solicitarea inspectorului; de acum (conform propunerilor din noul Cod de Procedură Fiscală) dosarul este obligatoriu să-l ai tot timpul. Nu ai dosarul – automat amendă și apoi te ajustează Fiscul, adică îți taie profitul cat încape!
În plus, nu mai e mult până la introducerea unei norme internaționale pentru conformare voluntară si analiză de risc fiscal, privind obligația de a mai produce și un tabel în care să declari – ”mă numesc X și fac parte din grupul Y, anul acesta am avut tranzacții în jurisdicția Z, din care cele cu persoanele afiliate mi-au adus venituri de atât, cele cu parteneri independenți, atât. Am avut profit/pierdere. Am plătit impozit pe profit în acea jurisdicție de atât, am avut câștigurile astea, am atâția angajați și activele astea” (pentru conformitate – tabelul se cheamă ”country-by-country reporting”).
Ne convine – nu ne convine, nu prea vom avea ce face atâta timp cât vorbim de o tendință europeană, chiar globală. Pentru că nu-i poate controla în același timp pe toți cei pe care-i suspectează, Fiscul are nevoie de mai multe informații critice, într-un timp rezonabil, să meargă direct ”la țintă”!
Este mesajul cu care tocmai m-am întors de la Bruxelles unde am participat la o sesiune tehnică în domeniu de fiscalitate in domeniul preturilor de transfer, unde am avut imagineanoii lumi. O lume cu un super-stat care, spre exemplu, poate verifica conturi individuale de oriunde sau își poate băga nasul în miezul afacerii unui grup de companii.
M-am întors cu acest mesaj dur într-un peisaj și mai dur de acasă, cu miniștri, primari, parlamentari si alte oameni-cu-funcții chemați în serie la DNA să dea cu subsemnatul despre cum au gestionat banul public. Adică despre cum banul adunat de la cei-care-nu-evităm-să- ne-plătim-taxele s-a plimbat între diverse grupuri de interese, în tranzacții cu prețuri manipulate, departe de nivelul/ochii pieței.
Acestor grupuri de interese, cred că ar fi echitabil și pragmatic să li se aplice tratamentul prezumției de vinovăție de care am vorbit.
Da, știm că, anual, își depun o declarație de avere! (Da, chiar la … ANI). Dar, știți ce,nu e suficient! Și o companie depune situații financiare, dar uite că nu e suficient!
Așa că, de ce să nu avem același tratament: vino și tu, omule-cu-funcție, la început de an, cu un tabelaș, în care să treci, de la capat – ”subsemnatul, în exercitarea atribuțiilor mele de _______, am luat deciziile______, explicate prin _________, care au implicat părțile ______ afiliați/independenți, cu beneficiul _____. Prețurile acestor tranzacții sunt la nivelul pieței, drept dovadă anexez dosarul ___________”
Cu aceste informații, DNA/structurile abilitate ar face mai simplu și mai eficient harta cu gradul de risc al omului-cu-funcție. Iar când va fi chemat la ”inspecție”, acest ”împricinat” să vină obligatoriu și cu ”dosarul lui de dezvinovățire”, întocmit la momentul realizării tranzacțiilor. Nu-l are? Automat amendă, se taie ”profitul” și i se adaugă ”ANI”.
Dacă pentru contribuabilul de rând e bun, de ce acest val de transparență nu i-ar ”răcori” și pe oamenii-cu-funcții? Nu de alta, dar ne-ar costa mai puțin conformarea voluntara și a oamenilor-cu-funcție, și, cine știe, poate chiar va contribui la o creștere a gradului de responsabilitate in rândul acestora. Ce merge la opincă-i musai să se potrivească și la vlădică!

Comentariu apărut pe hotnews.ro și contributors.ro, la 18 martie 2015. Autor Adrian Luca, director TPS

Pe aceeași temă - ”De ce nu și-ar face și statul dosar de prețuri de transfer?” 

 

Statioșka spune:


Din cele mai mari 2629 întreprinderi bucureștene, doar 876 (o treime) au depășit cu adevărat criza începută în 2008. Cele mai multe întreprinderi sunt înregistrate în domeniul construcțiilor (cele cu acționar majoritar rezident), respectiv închirieri imobiliare (în cazul acționarului majoritar nerezident). Și în cazul acestora se păstrează proporția generală – peste 70% nu au revenit la indicatorii de ”sănătate” de acum șase ani. Atenție - vânzările fără profit sunt suspecte din punct de vedere fiscal!


40% din companiile cu acționar majoritar străin au înregistrat pierderi nete cel puțin trei ani în perioada 2008-2013, comparativ cu 17% - ponderea din rândul companiilor deținute de acționari rezidenți. În general, pierderile nete au crescut mai repede decât cele operaționale. Atenție, grupuri de companii, verificați prețurile de transfer!


În 2013, a scăzut ponderea companiilor care raportează pierderi, dar și a acelora care anunță profituri operaționale consistente (marjă peste 5%) comparativ cu 2008. Atenție - verificați care este intervalul de piață în industria pe care acționați (faceți analiza de comparabilitate)!

Găsiți aici și restul datelor pe care lucrează și autoritățile fiscale când conturează harta riscurilor fiscale, inclusiv din punct de vedere al prețurilor de transfer, la nivelul marilor contribuabili din Capitală.
Pentru comparație, vedeți datele la nivel național (Statioșka și Pe ce ne bazăm?), Timișoara și Sibiu.
Statioșka este o analiză originală marca TPS realizată cu ajutorul bazei de date TPSoft - piece of data you need.
Pentru a avea acces oricând la datele prin care vă faceți propria hartă de risc, click aici!

Notă - analiza a apărut și în revista Business Days Magazine, ediția București, decembrie 2014

 

Unde a ajuns meciul CAT-IRS? Se departajează câștigătorul? Cât e scorul? Cititorii noștri știu deja că meciul dintre cel mai mare producător de excavatoare și cea mai temută autoritate fiscală din lume este unul de super ligă fiscală, cu miză nu doar pentru americani, ci practic pentru întrega fiscalitate internațională. Găsiți aici o scurtă prezentare tehnică a cazului de optimizare fiscală ( ”schema elvețiană” cum a fost numită), iar aici o interpretare pe înțelesul fiecăruia a contextului în care se discută și se va discuta despre prețurile de transfer din tranzacțiile intra-grup.

Așadar, unde suntem astăzi, la aproape un an de la fluierul senatorilor americani - raportul ” Strategia off-shore a Caterpillar” din 1 aprilie 2014? IRS pare să fie în formă și - după cum a fost nevoit să recunoască adversarul Caterpillar într-o informare de luna trecută - a trimis o minge puternică de peste 1 milliard de dolari, sub forma recalculării de impozit pentru 2007-2009. Deci deja IRS se pregătește să recupereze jumătate din suma pe care - arăta raportul senatorial - producătorul de excavatoare a ar fi făcut-o piedută prin aplicarea schemei elvețiene. Un miliard rămâne un miliard și evident, Caterpillar se pregătește să contratace, dar pare că nu mai are vehemența din vara anului trecut, când, sub semnul ”ca orice american, plătim ce datorăm, nimic mai mult”, dădeau ca pronostic ”mai probabil câștigul decât pierderea litigiului” .

În ianuarie, a mai primit o minge oarecum neașteptată, un ordin legal din partea unui Mare Juriu (un grup de jurați, adică reprezentanții poporului, chemați să se pronunțe asupra unei potențiale ilegalități), care a somat compania să vină cu informații referitoare la profiturile nedistribuite și la mișcările de cash între diviziile sale din și din afara SUA. Evident, CAT e nevoită să coopereze cu poporul, cu SEC ( autoriateta pieței de capital), cu IRS și cu oricine o mai fi nevoie.

Nu e de glumă, pentru că iată de ce se-ntâmplă la un alt meci cu miză, IRS-Microsoft. Într-o mișcare surpinzătoare, Fiscul american angajează una din cele mai mari firme de avocatură specializată în litigii să îl asiste în derularea investigației la gigantul IT. Evident e vorba tot de o investigație cu miză de miliarde de dolari, care incriminează tot prețurile de transfer, mai ales când vine vorba de tranzacțiile de licențiere către subsidiare din paradisuri fiscale. Doar că de data asta, Fiscul joacă, din star, în superioritate numerică.
La început și Microsoft a arătat o neobișnută dorință de luptă deschisă, cerându Fiscului, în baza liberului acces la informații publice, să dea detalii despre acest contract de nu mai puțin de 2,1 milioane de dolari încheiat cu avocații privați. O solicitare legitimă, suspectându-se că, de data asta, e voba de mai mult decât un contract de externalizare a asistenței în instanță: pur și simplu Fiscul pare că-și externalizează funcțiile de autoritate către un privat, care participă la toți pașii investigației – are acces la informații confidențiale, asistă la luarea declarațiilor etc. Cum Fiscul se fofila să dea informațiile cerute, Microsoft recurge la instanță, dar, iată că, la sfârșitul lunii februarie, părțile au anunțat încetarea procesului privind accesul la informațiile respective.

Dar faptul că Fiscul a prezentat documentele cerute nu lasă să se întrevadă cursul inevstigației propriu-zise. Din contră, vedem o Autoritate care nu se mai încurcă în detalii formale ca să obțină cel puțin o victorie de palmares și să încânte... tribunele. Da, tribunele/ publicul/ poporul sunt de fapt cheia finalului acestor meciuri. Când tribunele ajung să privească impasibil faptul că Fiscul își cheamă un prieten să joace împortriva ”adversarului”, când tribunele nu se lasă impresionate de faptul că, spre exemplu, corporația incrimanată este un mare angajator, o glorie a industriei/tehnologiei etc... înseamnă că vorbim de un joc nou. Un joc în care explicația – ”plătim ce datorăm, nu mai mult!”, trebuie ușor ajustată.

Ca întotdeauna, vă stăm oricând la dispoziție pentru a discuta despre strategiile de protecție și reacție fiscală care se impun în noul context.

Am început la Sibiu seria pe 2015 a seminariilor libere organizate de TPS - prețurile de transfer un risc pentru afacerea ta?

Ne-am dus cu informații noi despre Coduri, cu prezentări ale contextului fiscal intern și internațional și, evident, soluții actualizate de protecție și reacție fiscală. 

Întrebările celor mai bine de 30 de participanți, companii și consultanți din piața locală, ne-au arătat o preocupare tot mai mare pentru minimizare riscurilor fiscale asociate prețurilor de transfer și, în general, tranzacțiilor intra-grup. În curând, vom prezenta o sinteză a acestor întrebări și răspunsuri care sunt utile tuturor contribuabililor. 

Am prezentat, în premieră, și o analiză a acestor riscuri, așa cum decurg din datele prezentate de marile companii sibiene - vezi aici analiza despre pierderi cronice, marje de profit, industrii performante!  (ultima ora - știrea a apărut și pe sibiu100.ro). 

Este o continuare în profil teritorial a analizelor realizate de TPS la nivel național, ”Statioșka” și ”Pe ce ne bazăm?”.

Vom continua seria seminariilor și analizelor TPS. Ca de obicei, vă așteptăm cu întrebări și sugestii. Vă mulțumim!

Sub acest titlu inedit, cititorii Ziarului Financiar au aflat că Transfer Pricing Services are un nou Partener în echipa sa – Daniel Sacal, 31 de ani. (atașat, anunțul din ZF – 21 ianuarie 2015, pag 2)

Nu știm dacă se poartă sau nu și pe la alte case, dar acesta este lucru de la sine-nțeles în TPS: clientul are întotdeauna acces direct la parteneri, pentru că întodeauna trebuie să primească Transfer Pricing în Siguranță.

Pentru dumneavoastră, chiar e o veste bună că un profesionist cum e Daniel Sacal a devenit Partener. Pentru că, dacă aveți o problemă în stabilirea prețului tranzacției cu compania-mamă, nu știți cum să încadrați o tranzacție cu un afiliat, aveți dubii în privința materialității unei tranzacții cu intangibile, vreți să știți marjele pieței înainte de a vă angaja într-o tranzacție, aveți nevoie de alte informații din baza de date tpsoft.ro... într-un cuvînt, dacă aveți nevoie de mai multă siguranță fiscală, știți unde să sunați!

Nu așteptați!Un telefon acum se va dovedi extrem de util pentru perioada următoare, pentru că va salva mulți bani!