S-ar putea crede că acest titlu este inspirat de celebrul film SF, ca o aluzie la nebulosul prezent amplificat de această pandemie venită parcă din viitor. Ei bine, nu, e un titlu cât se poate de prozaic, inspirat de aici - „Aprobarea procedurii își aduce contribuția direct la împlinirea celui de al cincilea obiectiv, «Modernizarea agenției», din perspectiva a două exponente”. Sună interesant? Să continuăm: „Pe de o parte, creșterea informatizării agenției va atinge un nou nivel de expansiune, permițând cumularea datelor conforme și complete privind pulsul economic direct din piață (...) Pe de altă parte, prin extragerea informațiilor direct din sistemul informatic, devine mai facilă fundamentarea analizelor și documentărilor ce stau la baza schimbului de informații fiscale cu statele membre Uniunii Europene”.

Textul acesta vine din Referatul la OPANAF 2668 din iunie privind conectarea caselor de marcat la sistemul Administrației, Referat care n-ar fi pierdut nimic dacă s-ar fi oprit la al patrulea, la al treilea, ba chiar la primul element/obiectiv al operațiunii, și anume de „consolidare a pârghiilor folosite de Agenție în manifestarea eforturilor sale constante de a-și îndeplini atribuțiile ce îi revin...” S-a amintit că această operațiune de conectare este un deziderat al Sistemului de cel puțin de 17 ani, în orice caz de la HG 479/2003, cea cu normele la OUG 28/1999 care a introdus casele electronice. Dacă după 17 ani de așteptare nu s-au găsit niște formulări mai prietenești poate că s-ar mai fi putut aștepta încă unu, poate doi-trei ani, mai ales în contextul complicat de azi. Poate se mai întrema PIB-ul după pandemie (S-a spus că prin această conectare și alte operațiuni de informatizare care vor urma se vor aduce suplimentar 2 procente din PIB. Sună mai bine 2% dintr-un PIB mai mare, nu?).

Între timp, poate se mai investea în echipamente și tehnologii care să suporte analize big data sau chiar se consulta o cercetare un raport din 2015 de la FMI (la care inclusiv România a participat) despre EFD – Electronic Fiscal Devices (generic, intră aici casele de marcat electronice cu diverse lor modernizări). Încă din abstractul lui, raportul spune așa, de să priceapă tot poporul - „De cele mai multe ori, introducerea EFD necesită eforturi considerabile, atât din partea administrației, cât și a contribuabilului (...) sunt eficiente doar dacă sunt parte a unei strategii cuprinzătoare de îmbunătățire a conformării (...) nu trebuie văzute ca fiind «glonțul de argint»: ca și în alte cazuri, nu simpla îmbunătățire tehnologică aduce rezultatele consistente privind creșterea veniturilor sau îmbunătățirea permanentă a conformării.

Sigur, nu de strategii cuprinzătoare ducem noi lipsă. Dar parcă altceva i-ar trebui contribuabilului care vrea să se conformeze. Iată un exemplu proaspăt – cu ce-l ajută pe acest contribuabil să aibă în față un PDF care face singur adunări și înmulțiri și îl scutește de coada la ghișeu, dacă după trei completări în trei feluri, domnul PDF tot îi spune că a identificat erori, altminteri imposibil de descifrat. Știm deja cu toții, vorbim despre versiunea de iunie a Declarației Unice, cea atât de generoasă în intenții, dar așa zgârcită în claritate și orice abordare strategică. Să ne uităm pe forumurile de fiscalitate, unde simpli PFA sau mici proprietari de câte o garsonieră de închiriat își schimbau disperați experiențe – eu am bifat căsuța cu 120, ba eu 148, ba eu nimic și a mers... și o să ne dăm seama cât de bulversat o să se simtă sistemul administrativ, de data asta, când va încerca să înțeleagă declarațiile pe care le-a primit.

Dar ca să evite asta, sistemul administrativ trebuia să se conecteze la ... interesul contribuabilului. Dacă tu, Fisc, nu te pui în situația proprietarului de garsonieră care vrea să se conformeze, l-ai pierdut: la anul nu-l mai vezi să-și prindă urechile și nervii în Declarația unică.

Dacă nu te pui în situația micului comerciant care are nevoie să știe cum se va schimba viața lui fiscală (nu să-i spui de schimburi cu Europa!, nu de puls economic!), poți să-l legi și la 5G, că GAP-ul pe TVA tot nu ți se va schimba! Poate că vânzătorul/contribuabilul o să uite să mai înregistreze o tranzacție (apropo, mai știe cumpărătorul lui că, după cinci ani, mai e în vigoare loteria bonurilor fiscale?). Poate că acel comerciant devine interesat de cei care vând device-uri cărora nu le plac rapZ, gen „zappers” sau „phantom-ware”. Asta o știe și FMI. Și mai știe ceva - „Principala limitare a controlului fiscal documentar este că fiecare document cu relevanță fiscală nu este cu nimic altceva decât declararea unei tranzacții care a avut sau poate nu a avut loc. Crearea unui astfel de document depinde de bunăvoința (good will) contribuabilului și de modul cum se intersectează interesele celor implicați”.

Intersecția intereselor părţilor interesate e un concept magic care trebuie să însoțească orice acțiune care țintește spre cele „patru zone-cheie ale ciclului fiscal” (din nou, FMI), adică: înregistrarea în sistem; completarea la timp a declarațiilor; plata la timp a obligațiilor;  prezentarea la timp de informații corecte către administrația fiscală.

De-abia așa putem spera la al cincilea element – MODERNIZAREA. Aceea care funcționează pentru toate părțile interesate!

 

Editorial apărut în revista Consultant Fiscal nr. 67, iulie 2020

Autor - Adrian Luca, membru în Consiliul Superior al Camerei Consultanților Fiscali

Așa cum am arătat, am obținut recent la Tribunalul Cluj o victorie care, în esență, spune cam așa -  sunt cazuri unde comparabilitatea bazată pe serii multianuale este ”mai relevantă în ceea ce privește eliminarea influenței unor factori individuali asupra societăților comparabile”. 

Credem că acest caz este în mod particular relevant pentru perioada actuală, pentru că invită la o abordare flexibilă privind orizontul de timp necesar unei comparabilități corecte pentru analiza valorii de piață a tranzacțiilor intra-grup. Timpul e o chestiune de perspectivă (și) în această analiză – există un timp de origine, timp de colectare și de producție a informației privind factorii de comparabilitate și tranzacțiile independente alese pentru comparare (Liniile directoare, capitolul privind aspectele legate de timp în privința comparabilității). Desigur, și poziția Administrației fiscale poate găsi susținere in Liniile OECD potrivit cărora, de principiu, informația an pe an, când tranzacțiile independente și tranzacția controlată se petrec în același timp, este informația sigură care poate fi folosită într-o analiză de comparabilitate. Doar că acest tip de informație poate fi greu de obținut în practică, depinzând de timpul de colectare, existând acel decalaj de până la doi ani privind disponibilitatea datelor in bazele de date.

Și aici ajungem la un moment sensibil, cu atât mai sensibil cu cât vremea în care se petrece tranzacția testată este una de turbulențe, de variații bruște ale pieței, ba chiar ale întregii economii. Pe scurt, ajungem la întrebarea la ordinea zilei – ce facem cu tranzacțiile intra-grup din vremea teribilei pandemii (sperăm doar 2020)? Cum asigurăm comparabilitatea? Cu toate eforturile rezonabile, înainte! (și un pic înapoi)

Întorcându-ne la Cartea cărților (Liniile directoare) ne aducem aminte că sunt acceptate două perspective - ex-post, când practic se testează rezultatul obținut din tranzacțiile controlate, demonstrând că aceste tranzacții au respectat principiul valorii de piață; ex-ante, în care contribuabilii întocmesc politica/documentația de prețuri de transfer pentru a demonstra că au depus eforturi rezonabile pentru a se conforma principiului valorii de piață la momentul inițierii tranzacției, bazându-se pe informațiile care erau în mod rezonabil disponibile la acel moment. Astfel de informații, notează OECD, se referă nu doar la informații privind tranzacțiile comparabile din anii anteriori, dar și la cele privind schimbările economice și de piață care pot apărea între acei ani anteriori și anul tranzacției testate. Pentru că, într-adevăr, în circumstanțe comparabile, părțile independente nu și-ar baza deciziile legate de preț doar pe datele istorice. Acum, pentru ani precum 2020, chiar 2021, ne putem gândi la documentația ex-ante ca fiind, rezonabil vorbind, mai potrivită momentului. Cuvântul-cheie: rezonabil. Este clar că nu vom găsi o comparabilitate satisfăcătoare uitându-ne doar la datele din 2019 (în curând vor apărea în bazele de date), cu atât mai puțin din anii anteriori.

Pe de altă parte, cum putem cuantifica la adevărata dimensiune schimbările petrecute? Iată de ce contribuabilul trebuie să adune în această perioadă toate dovezile care să se înscrie în acea demonstrație că a depus acele eforturi rezonabile de conformare. Intră aici știri de la companii și diverse medii, analize de piață, statistici și prognoze.

În același timp, poate fi de interes modul cum eșantionul ales pentru comparabilitate s-a comportat la ultima criză, pentru a putea aduce eventuale ajustări necesare unei comparabilități corecte (vezi cazul prezentat). Este nevoie de flexibilitate în abordarea perioadei extraordinare pe care o traversăm (vorbind din punct de vedere al prețurilor de transfer)! Pentru că este lesne de imaginat că o echipă de inspecție ex-post din 2022, spre exemplu, care ar pune întrebări despre o tranzacție din 2020, va avea la dispoziție o perspectivă pe care noi nu o avem acum, prin care multe se vor fi clarificat/ vor fi devenit mai clare.

P.S. Și dacă tot veni vorba Ce facem cu tranzacțiile din vremea pandemiei?, ne facem datoria să vă reamintim că, până la documentarea pe transfer pricing, mai este o problemă de ultimă oră – de verificat dacă nu cumva intră la raportarea după semnele distinctive pe DAC6. Pandemia a amânat primele raportări până la începutul lui 2021, dar nu a amânat și presiunea autorităților (europene și, implicit, naționale) pe această directivă rezonabil considerată ... excesiv de controversată.

Acest articol a apărut și în revista Consultant Fiscal nr. 67, iulie 2020

 

Cei conectați la lumea transfer pricing-ului au aflat deja (printre ei, desigur, cei care urmăresc pagina noastră de LinkedIN) de turnura luată de acest iCaz, cazul fanion pentru ceea ce înseamnă contextul politico-economic în care sunt tratate acum (în Europa) tranzacțțile intra-grup. 

Acum patru ani (aici, comentariul TPS din august 2016), Comisia Europeană impunea Irlandei să recupereze 13 miliarde de euro, plus încă un miliard dobânzi, de la Apple Group, ca fiind ajutor de stat ilegal acordat printr-o decizie anticipativă (tax ruling) selectivă. La acel moment, Comisia părea foarte convingătoare că are un caz, cum se spune, cu dovezi solide constând în documente și minute e convorbiri, în principal acel Acord de partajare a costurilor/Cost Share Agreement (aici, comentariul bazat pe decizia Comisiei, martie 2017).

Doar că, între timp, dovezile s-au dovedit a fi simple supoziții. ”Comisia a greșit”, a transmis sec Tribunalul UE – Camera a șaptea extinsă (aici, comunicatul de presă și aici, Hotărârea din 15 iulie 2020), după examinarea argumentelor aduse de Irlanda și de ASI și AOE (diviziile Apple în cauză), după amendarea presupunerilor și speculațiilor (i), dar, în principal, după citirea atentă a ”Abordării autorizate privind prețurile de transfer”, altfel spus – Liniile Directoare OECD.

În principal din această ultimă perspectivă am dori să abordăm și noi acest caz.

Câștigător la puncte este (pentru moment) ... 

Așa cum era de așteptat într-un caz cu actori de o asemenea greutate, cu extraordinare implicații economice și politice, Hotărârea din 15 iulie este și rămâne deschisă interpretărilor. Da, Apple a câștigat, dar deja acest gigant a acceptat că lucrurile s-au schimbat, în Europa, dar și acasă. Da, Irlanda a câștigat o luptă de onoare, dar știe că nu-și  mai poate proteja acest regim special de impozitare, cel care a funcționat fantastic pentru atragerea starurilor din lumea înaltei tehnologii. În ... plus, nici nu a luat cele 13-14 miliarde care ar fi făcut diferența în vremuri ca acestea (cum s-a spus, acest caz a fost pentru Dublin unul de lose-lose situation). Și da, Executivul UE a (mai) pierdut o bătălie tehnică (ii), dar nu și războiul politic – noul normal în fiscalitate este deja la lucru, proiectul armonizării impozitării directe este ... în lucru, iar Comisarul pentru Competiție din 2016 este astăzi Vice-Președinte Executiv, însărcinat cu stabilirea direcției strategice a priorității politice ”Europa pregătită pentru Epoca Digitală”. Inutil să mai spunem ce rol I s-a rezervat impozitării în această pregătire.

Ah, și să nu uităm, în tot acest complicat tablou, de Polonia! Ce treabă are aici Polonia?, veți întreba.  Bună întrebare. Pentru că dacă nu e nimic neobișnuit ca statele membre să-și asigure sprijin reciproc în fața Comisiei, în luptele fierbinți pe frontul ajutoarelor de stat (iii), de această data vedem cum un stat membru își trimite cavaleria pentru a susține, în esență, că Tribunalul ar trebui să respingă acțiunea din cazul T-778/16, în acord cu poziția formulată de Comisie. Care este miza Poloniei în acest Război global pe impozite, World Tax Fight așa cum i-am mai spus? Deocamdată știm doar că a primit ordin de a-și suporta propriile costuri în acest proces.

Dar, dincolo de toate acestea, vedem acest caz ca fiind mai degrabă un triumf al Liniilor Directoare în materie de prețuri de transfer (Transfer Pricing Guidelines), acea extraordinară platformă, stabilă, dar în același timp flexibilă în structura sa, cea care ”caută să mențină calea de mijloc între interesul contribuabilului și cel al administrației fiscal, într-o manieră care să fie corectă pentru toate părțile”, așa cum se angajează în Ediția din iulie 2010. Apropo, La Mulți Ani, dragă partenere care ai grijă de calea de mijloc!  

Să recunoaștem că, într-o UE care are o asemenea relație specială cu principiul valorii de piață/lungimii de braț/arm’s length (iv), Abordarea Autorizată de la OECD își onorează încă o data angajamentul.

Din acestă perspectivă, cum spuneam, vă propunem o scurtă incursiune în acest caz-fanion, într-o formulă care să fie relevantă chiar și companiilor, afacerilor nu chiar atât de speciale. De fapt, chiar să uităm, pentru moment, că e vorba de acel Apple (să zicem că e un producător de fructe, vorba lui Forrest Gump), să uităm de cele 13 +1 miliarde, să uităm de mizele politice. Să privim totul ca un caz relativ obișnuit de prețuri de transfer, care, în conformitate cu Abordarea Autorizată OECD, cere o analiză mai detaliată a funcțiilor efectiv îndeplinite în cadrul sediului permanent, în condițiile în care Administrația fiscală presupune că funcțiile au fost îndeplinite de sediul permanent pentru că nu ar fi putut fi alocate companiei-mamă. (pe baza paragrafului 242, din Hotărârea din 15 iulie 2020).

Acestea fiind zise, vă invităm să vă așezați confortabil în bănci și să luați aminte la cum s-a pronunțat Instanța.

  1. Fapte certe …

 Este în afara oricărei dispute că  (paragraful 173):

–        ASI și AOE sunt companii (din cadrul Apple Group) înregistrate în Irlanda, dar care nu sunt considerate rezidente fiscal în Irlanda..

–       Codul Fiscal irlandez (the Irish Taxes Consolidation Act) conține prevederi care se aplică în mod specific companiilor non-rezidente și conform cărora, acolo unde o companie non-rezidentă desfășoară o activitate comercială în Irlanda prin intermediul unei filiale, acea companie va fi impozitată, printre altele, pentru întreg venitul comercial care decurge, direct sau indirect, din activitatea filialei.   

–        companiile non-rezidente ASI și AOE desfășoară o activitate comercială în Irlanda fiecare prin intermediul câte unei filiale.  

  1. Fapte în dispută

Disputa este centrată în jurul impozitării companiilor care nu sunt rezidente fiscal în Irlanda și care desfășoară activitate comercială în acest stat prin filialele lor irlandeze. De aceea, problema constă în determinarea  acelor profituri care trebuie alocate acestor filiale în scop fiscal, ca parte a impozitării ‘normale’, luând în considerare regulile normale de impozitare aplicabile în prezentul caz (204).

  1. Dar un simplu fapt

În raționamentul său cu titlu principal, Comisia consideră, în esență, că profiturile ASI și AOE în legătură  cu drepturile de Proprietate Intelectuală (IP) ale Apple Group (și care, în raționamentul Comisiei, reprezintă o parte foarte importantă din profitul total al celor două companii) trebuie să fie alocate filialelor irlandeze atâta timp cât ASI și AOE nu au angajați în măsură să gestioneze aceste IP, fără ca, totuși, să stabilească că aceste filiale irlandeze chiar au îndeplinit acele funcții manageriale. (243) 

  1. … nu este o dovadă

Pentru a-și fundamenta supoziția, Comisia se bazează pe Acordul de partajare a costurilor privind toate funcțiile relevante relativ la activele intangibile care fac obiectul acordului în chestiune și riscurile asociate. Fiecare din aceste funcții și riscuri are atașat câte un ‘x’, pe câte o coloană aferentă Apple Inc. (identificat ca ‘Apple’), respectiv ASI și AOE (identificate în mod colectiv ca ‘Participant Internațional’), excepție făcând IP-ul Înregistrare și Apărare, care este asociat doar Apple Inc. (260) – tabelul CSA este prezentat în articolul TPS din 2017. 

  1. O simplă listă … 

Așa cum Apple Inc. a reclamat în procedura administrativă și așa cum ASI și AOE au argumentat în fața Tribunalului, în realitate este vorba de o listare a funcțiilor pe care părțile la CSA erau autorizate să le îndeplinească și a riscurilor pe care ar fi trebuit să și le asume. În orice caz, Comisia nu a produs nicio dovadă că ASI și AOE, nemaivorbind de filialele lor irlandeze, chiar au îndeplinit vreuna din acele funcții (263)

  1. … nu face neapărat lucurile ”clare”!

În plus, cu privire la acele funcții și riscuri, Comisia susține că este ‘clar’ că, neavând angajați în afara filialelor irlandeze, ASI și AOE nu ar fi fost în măsură să monitorizeze astfel de riscuri. Cu toate acestea, Comisia nu a produs nicio dovadă pentru a demonstra că personalul filialelor în cauză chiar a îndeplinit acele funcții și a gestionat acele riscuri. (264)

  1. E nevoie de analize detaliate pe tipuri de activități …

După analizarea funcțiilor și activităților îndeplinite de filiala irlandeză a ASI [v] și pe care Comisia le-a identificat ca suficiente pentru a justifica alocarea către această filială a licențelor IP Apple Group deținute de ASI, trebuie concluzionat că acestea sunt activități suport pentru implementarea politicilor și strategiilor proiectate și adoptate în afara acestei filiale, mai ales atunci când e vorba de cercetarea, dezvoltarea și marketingul produselor sub brandul Apple. (283)

  1. … pentru a justifica alocarea valorii

În astfel de circumstanțe, trebuie concluzionat, așa cum a fost argumentat de Irlanda și ASI și AOE, că este greșit din partea Comisiei să considere că funcțiile și activitățile îndeplinite de filiala irlandeză a ASI justifică alocarea către această filială a licențelor Apple Group și a veniturilor care decurg din aceste licențe. (284)

  1. Testează afiliatul fiabil în date!

(În contextul TNMM – metoda marjei nete de tranzacționare), Liniile Directoare OECD în materie de prețuri de transfer nu impun ce parte a tranzacției trebuie aleasă, ci doar recomandă alegerea acelei părții afiliate  pentru care pot fi găsite date fiabile privind cele mai apropriate tranzacții comparabile. Se specifică că aceasta înseamnă deseori alegerea dintre părțile tranzacției pe cea mai puțin complexă și care nu are niciun activ intangibil de valoare sau unic. Rezultă de aici că aceste Linii Directoare nu impun ca, în mod necesar, să fie aleasă entitatea cea mai puțin complexă, ci pur și simplu recomandă să fie aleasă entitatea pentru care există cea mai mare cantitate de informații fiabile, de încredere. (335).

  1. Nu știi care e cel mai potrivit indicator de raportare a profitului?

Rezultă din paragraful 2.87 al Liniilor Directoare că indicatorul de profitabilitate [vânzările sau costurile operaționale] trebuie să se axeze pe funcțiile părții testate, luând în considerare activele și riscurile. De aceea, în conformitate cu aceste Linii Directoare, alegerea indicatorului de profitabilitate nu este fixă pentru orice tip de funcție, acest indicator trebuind să reflecte valoare funcției în cauză. (357)

  1. Din nou, cheia stă într-o analiză bine detaliată

În sine, doar acest fapt [vânzările ASI au crescut exponențial în timpul perioadei de referință, în timp ce costurile de operare ale filialei irlandeze au rămas stabile] nu este suficient pentru a pune în discuție alegerea costurilor operaționale ca indicator de profitabilitate. Într-adevăr, Comisia și-a construit raționamentul fără să explice de ce o creștere a vânzărilor ASI ar fi trebuit să implice neapărat o creștere a profiturilor alocate filialei sale irlandeze. (389)

  1. Și nu este suficient să reclami ”erori metodologice”

Comisia nu a reușit să demonstreze că erorile metodologice la care s-a referit cu privire la metoda de alocare a profitului - constând în alegerea filialelor irlandeze ca părți testate, alegerea costurilor operaționale ca indicator de raportare a nivelului profitului – sau nivelurile de profitabilitate acceptate [ de autoritățile irlandeze în decizia anticipativă] au dus la o reducere a profiturilor ASI și AOE impozabile în Irlanda. În consecință, nu a reușit să demonstreze că aceste acorduri au adus companiilor vreun avantaj.  (480)

  1. O pledoarie finală pentru rezonabilitate de ambele părți!

Analiza de transfer pricing nu este o știință exactă și nu este posibil să verifici cu rezultate exacte ceea ce se consideră a fi un nivel de piață/ arm’s length level. Din acest punct de vedere, este necesar să ne reamintim paragraful 1.13 din Liniile Directoare care stipulează că obiectivul determinării prețurilor de transfer este de a ’găsi o estimare rezonabilă a nivelului pieței pe bază de  informații fiabile’ și că transfer pricing nu este o știință exactă, dar are cu adevărat nevoie de un exercițiu de judecată/analiză, atât din partea administrației fiscale, cât și a contribuabilului’. (455)

+ 1 aluzie la (previzibila) noua Europă fiscală

Rămâne un fapt că, în stadiul actual de dezvoltare al legislației UE, Comisia nu are puterea ca, în mod independent, să stabilească ce constituie o impozitare normală a unui afiliat integrat într-un grup comercial, fără să țină cont de regulile naționale de impozitare (223)

 

Note:

(i) Iată doar două exemple în acest sens:

Comisia argumentează, în esență, că filiala irlandeză a ASI îndeplinit toate acele funcții și și-a asumat toate acele riscuri privind activitățile Apple Group din afara Americilor de Nord și Sud, dar fără să producă dovada că filiala respective chiar a îndeplinit în realitate acele funcții sau și-a asumat acele riscuri. Or această aserțiune a Comisiei nu este rezonabilă, doar ținând cont că activitățile Apple Group în afara celor două Americi reprezintă în jur de 60% din veniturile grupului. (267)

În orice caz, simpla aluzie - făcută  în timpul schimburilor de informații între autoritățile fiscale irlandeze și Apple Group care au precedat decizia anticipativă din 1991 - la faptul că Apple Group era unul din cei mai mari angajatori din regiunea unde se află filialele ASI și AOE nu este o dovadă că profiturile taxabile ale ASI și AOE au fost determinate pe baza unor chestiuni sociale, legate de locurile de muncă. (…). Astfel, în absența altor evidențe, Comisia nu poate argumenta că decizia anticipativă în cauză a fost emisă pe considerente privind locurile de muncă potențial create  în regiune.” (440+441). 

(ii) În 2019, Instanța Europeană a anulat decizia Comisiei 2017/502 din octombrie 2015 cu privire la ajutorul de stat implementat de Olanda în favoarea Starbucks și decizia Comisiei 2016/1699 din ianuarie 2016 cu privire la schema belgiană a neimpozitării profitului excedentar (am prezentat cazul aici) În același timp, Instanța a menținut decisia Comisiei 2016/2326 cu privire la ajutorul de stat acordat Fiat de către Luxemburg. 

(iii)Spre exemplu, Irlanda a susținu Belgia (cazul T‑131/16), Luxemburg (cazul T‑755/15) și Olanda (T‑760/15), primind sprijin de la Luxemburg (T‑778/16).

 (iv) Principiul valorii de piață este un instrument care îi permite Comisiei, în exercitarea puterilor conform Art. 107 (1) din Tratatul de Funcționare al UE, să determine existența unui avantaj fiscal. Mai mult, Comisia, în mod corect, a punctat că principiul valorii de piață servește ca un benchmark pentru a verifica dacă profitul impozabil al unei filiale a unei companii non-rezidente a fost determinat de o manieră care asigură faptul că acea companie non-rezidentă  nu a fost favorizată comparativ cu o companie independent rezidentă, al cărei profit impozabil reflectă prețuri negociate pe principiul valorii de piață. (214+215)

 (v) Am selectat paragrafele care se referă la ASI, dar, în linii mari, aceleași argumente se regăsesc și în ce privește AOE.

 

 

 

 

Stimați DAC – parteneri,

Au apărut elemente noi pe frontul DAC6 și, ca de obicei, ne grăbim să vi le aducem la cunoștință.

Este vorba de o clarificare oficială adusă uneia din cele 6 întrebări-cheie (vezi informările anterioare), respectiv „Cine raportează?” (aranjamentele transfrontaliere raportabile).

Camera Consultanților Fiscali tocmai a primit din partea Direcției Generale de legislație fiscală și reglementări vamale și contabile din cadrul MF clarificarea cerută pe marginea obligației de păstrare a secretului profesional în contextul DAC6.

În speță e vorba de interpretarea care trebuie dată art. 291^4, alineatele (7) și (8), introdus în Codul de Procedură Fiscală prin OG nr. 5/28.01.2020 de transpunere a Directivei:

„(7)        În cazul intermediarilor care, potrivit legii (s.n.), fac obiectul unei obligații de păstrare a secretului profesional, aceștia raportează aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării doar cu acordul scris al contribuabilului relevant.

(8)          În lipsa acordului prevăzut la alin.(7):

(a)          intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, oricărui alt intermediar obligația de raportare a informațiilor prevăzute la alin. (19);

(b)          intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, contribuabilului relevant obligația de raportare a informațiilor prevăzute la alin. (19), în cazul în care nu există un alt intermediar”

Potrivit Direcției, „în ceea ce privește condiția prevăzută la art. 291^4 alin. (7) din Codul de Procedură Fiscală, considerăm că acesta vizează toate actele normative cu putere de lege”, în sfera acestora intrând așadar și Hotărârea CCF 3/2017 de reglementare a profesiei de consultant fiscal.

Răspunsul Direcției reamintește că „potrivit art.9 alin. (2) lit. h) din anexa la HCCF nr.3/2017, între cerințele pentru care conformarea este obligatorie, învederăm obligația de păstrare a secretului profesional, acesta vizând toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și pe orice suport puse la dispoziție de client și documentația întocmită de consultant, inclusiv gestionarea și arhivarea corespunzătoare la sediul profesional”.

Și conchide – ”În măsura în care își derulează activitatea potrivit normelor care reglementează exercitarea profesiei, consultanții fiscali pot invoca în relația cu ANAF obligația de păstrare a secretului profesional și, prin urmare, aplicabilitatea dispozițiilor 2944 alin (8) și (7) teza finală”.

Așadar, avem acum interpretarea oficială, respectiv că în cazul consultanților fiscali, raportarea se face doar cu acordul scris al contribuabilului relevant.

Credem că acesta este o veste bună pentru dumneavoastră în calitatea de contribuabil relevant, pentru că vă oferă controlul întregului proces de raportare, cel puțin în relația cu un consultant fiscal (în măsura în care profesiile liberale sunt ținute de obligația păstrării secretului profesional, nu vedem de ce interpretarea de mai sus nu poate fi extinsă și la alte categorii de intermediari. Dar, desigur, in acest sens va fi necesară o confirmare oficială din partea fiecărei asociații profesionale, în parte (contabili, auditori, instituții financiare)

Reamintim că acest aspect al controlului tranzacțiilor raportabile este deosebit de important, în special prin prisma pregătirii pentru (inspecțiile) post-raportare DAC6.

Și dacă tot suntem la capitolul pregătire, să vă spunem cum ne pregătim noi pentru a vă oferi serviciile de care aveți nevoie în materie de DAC6.

  • În această perioadă, revizuim contractele de asistență derulate de TPS și care au ca obiect tranzacții/aranjamente implementate în perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020. Vom trimite contribuabililor relevanți punctul nostru de vedere prin prisma informațiilor de care dispunem. Subliniem acest aspect al informațiilor de care dispunem, pentru că întreg procesul de conformare DAC6 este unul laborios, care trebuie să ia în considerare toate părțile implicate în respectivele tranzacții/aranjamente. Doar împreună putem analiza care este cea mai potrivită modalitate de conformare DAC6, inclusiv din perspectiva delegării unui împuternicit care să gestioneze întregul proces!
  • În același timp, continuăm să actualizăm portalul nostru eu, o bază de date cu toate evoluțiile în materie de DAC6 în cele 27+1 state care aplică directiva. Este special proiectat pentru a răspunde nevoilor rapide de informare și pregătire ale grupurilor europene (ex. la un click distanță ai pe un singur ecran obligațiile specifice din statele membre în care acționează grupul tău!) Monitorizăm în special ghidurile publicate de administrațiile naționale, în speranța că bunele practici vor fi preluate și în ghidul așteptat de la ANAF.

       Pentru mai  multe detalii despre abonarea la dac6guide.eu, vă așteptăm mesajele aici!

  • Continuăm prezentarea softului de raportare DAC6 dezvoltat de partenerii noștri VinciWorks, soft care este disponibil și pe piața din Marea Britanie. Vorbim de o soluție automatizată pentru gestiunea și controlul întregului proces de raportare, dar și cu facilități de clasificare a tranzacțiilor pe zone raportabil/neraportabil/potențial raportabil.

Pentru sesiuni DEMO de prezentare a softului DAC6, vă rugăm să vă înscrieți aici!

Și un ultim aspect (dar nu cel din urma ca importanță) pe care dorim să vi-l mai semnalăm – verificați la nivelul grupului dumneavoastră situația termenelor de raportare! Pot fi grupuri care, având sediul într-un stat care nu a amânat cu șase luni raportarea (Germania, Austria, Finlanda – din datele disponibile până la această dată) să ceară și filialelor  (pentru coordonare în gestionarea conformării) să se pregătească de raportarea în consecință, chiar dacă respectivele filiale sunt în state unde funcționează amânarea.

Pe scurt, se poate întâmpla ca, prin politica grupului, să fie nevoie să faceți raportarea conform termenelor originale, chiar dacă în România puteți beneficia de amânarea cu 6 luni a termenelor de raportare. (Din informațiile noastre, se pare că, în perioada următoare, se va transmite și formularul propriu-zis de raportare). 

Reamintim că perioada de implementare pentru tranzacțiile din perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020 este, în România, cel mai târziu până pe 28 februarie 2021, conform OUG 107/1 iulie 2020, dar termenul inițial era 31 august 2020.  

Vă mulțumim pentru atenție, vă dorim sănătate și vacanță cât mai plăcută (adaptată noului normal)!

La întoarcere, nu uitați de hallmarks-uri (știți voi, acele semne distinctive DAC6 – ANEXA IV), mai ales când inițiați o tranzacție externă intra-grup. DACă pregătiți aspectele de raportare din timp, evitați alte probleme ulterior!

La bună reauzire!

Echipa TPS

 

CUM VĂ PUTEM AJUTA

  • Analiză funcțională a modelului de business al companiei / grupului, din perspectiva vulnerabilităților DAC6.
  • Pregătirea fluxului informațional. Colectarea și înregistrarea datelor într-un registru special DAC6. Training specializat pentru responsabilii DAC6 din cadrul companiei.
  • Revizuirea tranzacțiilor al căror prim pas de implementare a fost în perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020 și clasificarea acestora în funcție de statutul: neraportabil, raportabil și potențial raportabil.
  • Analiză comparativă a legislației DAC6 în țările aflate la capătul tranzacției;
  • Analiză la nivel de contribuabil / grup, în principal, asupra categoriei intermediare, respectiv, realizarea de position paper in cazul deciziei de neraportare, pentru tranzacții a căror necesitate de raportare este incertă.
  • Analiza impact raportare asupra modelului de afaceri al grupului.
  • Position paper privind încadrarea tranzacțiilor noi (după 1 iulie) prin prisma semnelor DAC6.
  • Asistență în realizarea raportării, de la întocmire formular la monitorizare post-raportare.
  • Asistență în pregătirea inspecțiilor post-raportare.

 

 

DE CE TPS?

• Primii intermediari fiscali din România care am atras atenția în presă asupra inevitabilei DAC6 încă din iunie 2017. Aici - Biblioteca DAC6.

• Am inițiat seminarii specializate DAC6. Aici – structura seminarii

• Am lansat grupuri speciale DAC6 – Linkedin (i.e. DAC6 Professionals) și Facebook (DAC6.ro) pentru specialiști în cadrul cărora vă invităm să vă alăturați pentru a urmări cele mai recente știri legate de raportarea DAC6

• Am realizat, în premieră, un site specializat pentru companiile românești (dac6.ro) apoi pentru grupurile europene (dac6guide.eu)

• În cei 20 ani de experiență în fiscalitatea intra-grup, am fost implicați în aproape toate tipurile de tranzacții externe derulate de companiile românești.

 

 

Poate că v-ați confruntat deseori cu acea atitudine rigidă a inspectorilor de TP care recunoșteau doar comparabilitatea an pe an. Ei bine ... suntem mândri să vă anunțăm o victorie de etapă pe care am obținut-o de curând la Tribunalul Cluj și care, în esență, spune cam așa -  sunt cazuri unde comparabilitatea bazată pe serii multianuale este ”mai relevantă în ceea ce privește eliminarea influenței unor factori individuali asupra societăților comparabile”. Dacă deja vă gândiți mai ușurați la documentarea tranzacțiilor mai ales în actuala perioadă specială, aproape  fără comparabilitate... de acord cu dumneavoastră!

Cum spuneam este doar o victorie de etapă, pentru că așa cum era de așteptat ANAF a făcut recurs. Noi rămânem însă foarte încrezători prin faptul că am reușit să convingem Instanța (iar expertul judiciar independent a confirmat poziția) că de fapt acesta este spiritul Liniilor directoare OECD. În motivarea deciziei se face trimitere explicită la 3.76 și 3.77 din Liniile directoare (Cartea cărților) , ca să nu mai spunem că se contată în mod clar că ”nici în legislația fiscală din România și nici în cea din Uniunea Europeană neexistând nicio restricție legală de utilizare a datelor pentru mai mulți ani”.

Mulțumesc în mod deosebit colegilor mei Daniel Sacal și Claudia Tiurean, precum și partenerilor noștri de la NNDKP, care au asigurat asistența juridică. Și desigur, mulțumesc clientului nostru pentru încredere. Am o bucurie specială să vă spun că e vorba de o companie de la mine din Maramureș, parte dintr-un mare grup industrial european.  

Am prezentat cazul pe larg în revista ”Consultant Fiscal” nr.67, iulie 2020. De asemenea, poate fi găsit și în secțiunea studii de caz, sub titlul - Din nou despre comparabilitatea corectă în transfer pricing.

Suntem aici pentru lămuriri suplimentare

Adrian Luca, în numele echipei TPS

Acum e sigur (DACă acest termen poate fi aplicat când vine vorba de DAC6) – primele raportări ale tranzacțiilor externe raportabile se amână cu 6 luni, în cazul României. Așadar, 

  • DACă, începând de astăzi și până la sfârșitul anului, derulați o tranzacție externă/un aranjament cu semnalmente de transfer de profit sau de reducere a impozitelor care ar trebui plătite, atunci tranzacția ar trebui raportată în cursul lunii ianuarie a anului viitor.
  • DACă ați derulat însă o tranzacție cu aceleași semnalmente în perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020, atunci raportarea ar trebui să se facă până cel târziu pe 28 februarie 2021.

Aceste termene au fost introduse într-o ordonanță de urgență din 1 iulie care preia termenul maxim de amânare permis de la Bruxelles (Jurnal Oficial UE, 26 iunie). Nu ne rămâne decât să salutăm decizia rezonabilă a autorităților și în acest caz (așa cum o abordare ... aproape rezonabilă s-a simțit și în impunerea penalităților, prin ordonanța de transpunere, OG5/2020), dar și să le reamintim că e nevoie de clarificări pe fond în cazul aplicării DAC6 (am vorbit pe larg de acestea în buletinul nostru informativ de săptămâna trecută)

  • Încă nu există un ghid explicativ (obligație legală, conform OG5) care să mai lămurească cât de cât aspectele relevante asupra a ceea ce trebuie raportat
  • Încă nu s-a stabilit cine raportează în cazul implicării unui intermediar, dacă se aplică sau nu clauza de confidențialitate. Ex. un consultant fiscal are nevoie de acordul contribuabilului relevant (autorul tranzacțiilor respective) pentru a raporta sau obligația raportării trece direct la contribuabil? Apoi, se face sau nu distincție între intermediar-furnizor și cel care este doar furnizor de servicii de asistență?
  • Încă nu e clar formularul de raportare (mai ales în cazul acelor semne distinctive care nu au nevoie de testul beneficiului principal).

Sunt chestiuni a căror rezolvare nu mai suportă amânare, dacă ANAF dorește ca această raportare să aibă cu adevărat o semnificație și să nu fie (încă) un joc (european) de hărțuire a plătitorului de taxe.

Șase luni trec, totuși, repede. Atât de repede că, spre exemplu, nici nu a fost timp să se actualizeze, pe site-ul ANAF, Codul de Procedură Fiscală cu prevederile DAC6. (deși se spune că actualizarea este la 3 februarie, deci ar fi trebuit să fie prinsă și OG5 din 31 ianuarie). Așa se face că acum dacă un contribuabil caută rapid pe site art. 2914 la care face referire această OUG din 1 iulie, o să aibă surpriza să vadă că acest articol nu există. Apropo de rezonabilitate.

În încheiere, vă adresăm urarea rezonabilă – nu neglijați DAC6! Așa nerezonabilă cum e, DAC6 are  o miză mare la Bruxelles, dar și în statele membre (s-a văzut și în tensiunea din jurul deciziei de amânare, amânare devenită până la urmă opțională). Această directivă este încă un instrument prin care se vor căuta noi cazuri care să fie aduse în piața publică cu semnalmentele ”AȘA NU”.

Rămânem deschiși oricărei întrebări privind DAC6, mai ales în cazul interferenței cu aspectele legate de tranzacțiile intra-grup/transfer pricing.

Nu uitați de acea resursă foarte utilă mai ales pentru grupurile europene – dac6guide.eu!

 

În câteva zile este 1 iulie, data de la care începe aplicarea propriu-zisă a directivei supra-transparenței. Știți deja, e vorba de DAC6, directiva cu Anexa IV și semnele distinctive în funcție de care tranzacțiile externe sunt încadrate ca fiind raportabile sau nu.

Această încadrare pe care și-o face contribuabilul relevant (direct sau prin intermediarul său) este adevărata miză a directivei DAC6.

Și apropo de relevant, găsiți mai jos cele mai importante evoluții la zi pe frontul DAC6, grupate în jurul celor 6 întrebări - cheie.

Când (se raportează)

Cum spuneam și în informarea din 22 iunie, la nivelul UE s-a ajuns la un acord privind amânarea cu până la 6 luni a primelor de termene de raportare -  28 februarie 2021 să fie termen limită pentru raportarea tranzacțiilor vechi (i.e. al căror prim pas de implementare a fost între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020), iar 1 ianuarie 2021, momentul de la care începe raportarea tranzacțiilor noi (primele tranzacții fiind cele din a doua parte a anului acesta).

Pe 26 iunie a venit și confirmarea finală, prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE a directivei cu noile termene. 

Din nou, însă - amânarea nu va însemna ... relaxare, mai ales când situația e încă tensionată, cum se vede mai jos.

Cine (raportează)

Rămâne o întrebare deschisă... Legislația de transpunere a directivei (OG 5/2020, în MOf. 68/31 ianuarie) pare să lase o eventuală clarificare în sarcina unui ghid explicativ, care se lasă încă așteptat.

Conform noului ART. 291^4 (7) din Codul de procedură fiscală: „În cazul intermediarilor care, potrivit legii, fac obiectul unei obligații de păstrare a secretului profesional, aceştia raportează aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării doar cu acordul scris al contribuabilului (8) În lipsa acordului prevăzut la alin. (7): a) intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, oricărui alt intermediar obligaţia de raportare a informaţiilor (aranjamente raportabile)/ b) intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, contribuabilului relevant obligaţia de raportare a informaţiilor, în cazul în care nu există un alt intermediar”.

Camera Consultanților Fiscali a inițiat demersuri pentru definirea clară a sintagmei „potrivit legii”. Dacă e vorba doar de legislație primară, atunci doar avocaților li s-ar accepta imposibilitatea de a raporta, având în vedere necesitatea menținerii secretului profesional potrivit Legii nr. 51/1995. Dar, din experiență, sintagma „potrivit legii” ar trebui să acopere și statutele asociațiilor profesionale care sunt aprobate prin lege. În acest sens, în baza statutului CCF, consultantul este obligat „să păstreze secretul profesional, care vizează toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și pe orice suport puse la dispoziţie de client și documentaţia întocmită de consultant, precum și să le gestioneze și să le arhiveze corespunzător la sediul profesional”.

Rezultă astfel că ar fi nevoie de acordul contribuabilului pentru ca raportarea să fie făcută de consultant (la fel și în cazul contabililor, bancherilor etc.)

Dar neclaritățile nu se opresc aici. OG 5 nu face distincție explicită între un intermediar - promotor al unui aranjament care face obiectul raportării și un intermediar - furnizor de servicii de asistență – audit, conformare fiscală, management active financiare etc. – care nu a fost efectiv implicat în „proiectarea, comercializare etc.”. Ordonanța acceptă ca un intermediar să aducă „dovezi că nu ar fi fost rezonabil de așteptat să știe că a fost implicat într-un aranjament transfrontalier care face obiectul raportării”, caz în care contribuabilul relevant trebuie să verifice încă o dată dacă nu cumva este în situația de a face el însuși raportarea.

Indiferent de modul cum se vor clarifica aceste situații, este prudent ca însuși contribuabilul relevant, ale cărui tranzacții sunt în discuție, să se pregătească împreună cu intermediarul său pentru raportare – contează acum mai puțin cine, ci ce se raportează. Dar să mai amânăm un pic marea întrebare.

 Cum (se raportează)

Răspunsul e, desigur, folosind un formular. Acesta a apărut în MO 407 din 18 mai și, tot ... desigur, deja se conturează câteva probleme (în plus). La punctul II.10. din formular, apare: „Testul beneficiului principal – se completează dacă aranjamentul transfrontalier prezintă cel puțin un semn distinctiv aparținând următoarelor categorii de semne distinctive A, B, Cb, Cbi, Cc sau Cd.”

Acest Cb este în plus, probabil o scăpare de redactare. Codurile corespund celor care în Directivă (și în ordonanța de transpunere OG5/2020) sunt numite Semnele distinctive generice din categoria A şi semnele distinctive specifice din categoria B şi din categoria C pct. 1 lit. b) subpct. (i) şi lit. c) şi d) și care pot fi luate în considerare numai în cazul în care trec „testul beneficiului principal”.

Ce se întâmplă cu restul de semne distinctive (spre exemplu, cele privind prețurile de transfer – categoria E) și care nu au nevoie de aplicarea testului beneficiului principal?

Apoi, unde se vor trece în formular „detalii privind semnele distinctive stabilite în anexa IV care au fost utilizate pentru a determina caracterul raportabil al aranjamentului transfrontalier”?

De ce (se raportează)

Pare o întrebare mai puțin relevantă în economia DAC6, din punctul de vedere al contribuabilului ...relevant. Și totuși, e bine să ne reamintim permanent de ce are nevoie Fiscul european (administrația fiscală din fiecare stat membru) de informațiile raportabile conform DAC6. Ca să analizeze, o dată în plus, riscul fiscal al contribuabilului văzut la nivelul întregului grup din care face parte.

Astfel, odată pusă informația în formular, contribuabilul trebuie să aibă și răspunsul la întrebarea post-raportare: de ce a făcut acea tranzacție. Sau, din contră, dacă nu a raportat, de ce nu a raportat.

Pentru a-i da posibilitatea contribuabilului european să-și construiască strategia pentru DAC6 la nivel de grup, am creat website-ul www.dac6guide.eu care include The Relevant DAC6 Guide, (Ghidul DAC6), platforma cu informații la zi despre toate aspectele care vizează aplicarea directivei în toate cele 28 de jurisdicții (27+1, respectiv Marea Britanie).

Pentru prima dată, platforma permite crearea unui tablou sinoptic al legislațiilor specifice de transpunere a DAC6 din jurisdicțiile relevante pentru utilizator, care astfel poate compara cu ușurință situația țărilor pe care le include in tabel. De asemenea, platforma indică dacă există ghiduri de interpretare DAC6, care este abordarea în materie de testul beneficiului principal sau privind clauza de secret profesional, care sunt penalitățile aplicabile, cum arată formularele de raportare etc. De asemenea, utilizatorul poate accesa link-uri către resursele primare publicate de jurisdicții în ceea ce privește transpunerea și raportarea DAC6.

Ghidul DAC6 este o referință extrem de utilă când vrei să pregătești în siguranță răspunsul la marea întrebare, care este...

Ce (se raportează)

Din punctul de vedere al autorităților (vezi punctul anterior) se raportează ce se suspicionează! (tranzacții/aranjamente transfrontaliere ce includ semne distinctive / hallmarks despre o potențială evitare a plății impozitelor directe). Suspiciunea intră în job-ul inspectorilor, dar nici ei nu s-ar aștepta să primească toate tranzacțiile contribuabilului pe principiul luați-le pe toate și alegeți voi ce vi se pare în neregulă.

Instrumentul de bază pentru departajarea tranzacțiilor raportabile rămâne clasica analiză funcțională. Așa cum știm și din transfer pricing (i.e. analiza tranzacțiilor intra-grup), această analiză urmărește relația dintre substanța economică și avantajul economic – financiar al unei tranzacții, oferind astfel un test asupra beneficiului principal al tranzacției (i.e. avantaj economic > avantaj fiscal?). Sigur, DAC6 cere verificarea tuturor tranzacțiilor (nu doar a celor intra-grup) prin grila celor 18 semne distinctive. Dar, pe fond, relevantă este documentarea tranzacției: cu cât este nevoie de argumente speciale suplimentare pentru a susține substanța economică a tranzacției, cu atât asupra tranzacției respective planează suspiciunea de raportabil.

Și acum? (despre pregătirea raportării)

Experiența ne spune că n-ar trebui să avem mari așteptări privind clarificările (care ar trebui să vină) în cazul unei reglementări din start confuze, precum este DAC6.

Așa stând lucrurile, începeți pregătirea chiar de azi, dacă nu ați făcut-o încă. Orice amânare complică și mai mult procesul. Pe lângă revizuirea tranzacțiilor derulate în ultimii doi ani, apare și nevoia de a derula o analiză DAC6 pentru price tranzacție nouă.

Parcurgerea tranzacțiilor trecute e un proces laborios, mai ales în cazul modelelor de afaceri complexe. Există soluții automatizate care să vă ajute gestionarea eficientă a informației în vederea raportării. Una dintre acestea este aplicația Omnitrack de la VinciWorks, special creată pentru DAC6, începând de la chestionarul care ghidează selecția aranjamentelor raportabile, până la împachetarea datelor în formatul cerut de administrația fiscală. Puteti solicita un demo accesand www.dac6guide.eu.

Apelarea la o astfel de soluție trebuie analizată, desigur, prin prisma eficienței. Pentru aceasta suntem aici. Partenerii dumneavoastră de Transfer Pricing în Siguranță sunt acum și DAC-parteneri în a asigura protecția fiscală necesară companiei și grupului dumneavoastră

Cum vă putem ajuta 

  • Analiză funcțională a modelului de business al companiei / grupului, din perspectiva vulnerabilităților DAC6.
  • Pregătirea fluxului informațional. Colectarea și înregistrarea datelor într-un registru special DAC6. Training specializat pentru responsabilii DAC6 din cadrul companiei.
  • Revizuirea tranzacțiilor al căror prim pas de implementare a fost în perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020 și clasificarea acestora în funcție de statusul potențial al tranzacței: (i) neraportabil, (ii) raportabil și (iii) categoria intermediară – probabil raportabil.
  • Analiză comparativă a legislației DAC6 în țările aflate la capătul tranzacției;
  • Analiză la nivel de contribuabil / grup, în principal, asupra categoriei intermediare, respectiv, realizarea de position paper in cazul deciziei de neraportare, pentru tranzacții a căror necesitate de raportare este incertă.
  • Analiza impact raportare asupra modelului de afaceri al grupului.
  • Position paper privind încadrarea tranzacțiilor noi (după 1 iulie) prin prisma semnelor DAC6.
  • Asistență în realizarea raportării, de la întocmire formular la monitorizare post-raportare.
  • Asistență în pregătirea inspecțiilor post-raportare.

 

DE CE TPS?

Primii intermediari fiscali din România care am atras atenția în presă asupra inevitabilei DAC6 încă din iunie 2017. Aici - Biblioteca DAC6.

  • Am inițiat seminarii specializate DAC6. Aici – structura seminarii
  • Am lansat grupuri speciale DAC6 – Linkedin (i.e. DAC6 Professionals) și Facebook (DAC6.ro) pentru specialiști în cadrul cărora vă invităm să vă alăturați pentru a urmări cele mai recente știri legate de raportarea DAC6
  • Am realizat, în premieră, un site specializat pentru companiile românești (dac6.ro) apoi pentru grupurile europene (dac6guide.eu)
  • În cei 20 ani de experiență în fiscalitatea intra-grup, am fost implicați în aproape toate tipurile de tranzacții externe derulate de companiile românești.

DACă luna trecută părea o  formalitate introducerea amânării la nivelul UE a termenelor de raportare DAC6 (cel mai probabil 3 luni), între timp autoritățile europene au avut grijă să ne reamintească - nimic nu e simplu când e vorba de acestă directivă cu un consistent substrat politic. 

Avem acum două vești - una mai bună: da, va fi o amânare, care poate merge până la șase luni. Vestea mai puțin bună - amânarea va fi la latitudinea statelor membre. Așadar, într-un grup european puteam avea acum în premieră prima obligația de raportare a unui aranjament, la un capăt - azi și la celălalt - peste șase luni. În definitiv, dacă statele tot au dreptul să-și stabilească ce hallmarks-uri vor (peste minimul cerut de Comisie) de ce n-ar avea fiecare termene proprii de raportare? 

Cum s-ar spune, acum chiar că grupurile au nevoie de o aplicatie care să integreze fiecare specific național în materie de DAC6. Pentru acesta TPS vine în sprijinul vostru cu dac6guide.eu - sursa relevantă de informații și soluții pentru conformarea DAC6. Vom reveni cu un material special pe acestă temă.

Dar să ne întoarcem la saga amânării termenelor DAC6, care ar putea fi considerată un bun studiu de caz pentru disfuncționalitățile actualului sistem decizional în materie fiscală la nivelul UE.  

Așa cum anunțam, pe 8 mai, Comisia Europeană a venit cu o propunere de directivă prin care 30 noiembrie (în loc de 31 august) devenea data limită pentru raportarea în cazul tranzacțiilor dintre 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020, iar 1 octombrie (în loc de 1 iulie) - data de la care curge termenul de 30 de zile în care trebuie raportate tranzacțiile noi, de după 1 iulie. Comisia și-a rezervat și o opțiune de prelungire cu încă trei luni a noilor termene. 

Întârzierea unei decizii finale la nivel de Consiliu UE a fost semnul că nu se întrunește unanimitatea necesară, existând voci care se pronunțau pentru neacordarea niciunei amânări. 

Pe 19 iunie, Parlamentul European, cu rol de for consultativ în această materie, a validat, într-un final, propunerea Comisiei de amânare, deși au fost amendamente inclusiv pentru respingerea propunerii (vezi aici rezultate vot și aici evoluția în Parlament). În aceeași zi, pe site-ul EUR-lex a apărut varianta care va fi supusă aprobării Consiliului UE, varianta, confirmată și pe site-ul Parlamentului austriac. Soluția de compromis a fost ca amânarea să fie la dispoziția fiecărui stat membru și să poată merge până la șase luni (cu opțiunea - care ar fi de preferat să nu fie necesară - ca, în cazul unor riscuri severe de sănătate publică, Comisia să vină cu o extindere adițională de încă 3 luni)

Pe scurt, cele mai mari șanse sunt acum ca 28 februarie 2021 să fie termen limită pentru raportare tranzacțiilor vechi (al căror prim pas de implementare a fost între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020), iar 1 ianuarie 2021, momentul de la care începe raportarea tranzacțiilor noi (primele tranzacții fiind cele din a doua parte a anului acesta).

Până în acest moment câteva state și-au anunțat deja contribuabilii că vor beneficia de amânare (Belgia, Suedia, Luxemburg, Ungaria, Irlanda, UK). Doar Finlanda a ținut să facă notă discordantă, cu o poziție exprimată, desigur, cât se poate de politic – ”considerăm că nu e necesară amânarea, administrația și raportorii vor putea să-și îndeplinească obligațiile la temenele originale”.

Cât despre România, deși nu avem încă o poziție oficială nu credem că ANAF va fi finlandeză în convingerile sale (de altfel nici nu a fost publicat acel ghid explicativ așa cum cerea OG5 de transpunere)

Pe scurt, lucrurile stau cam așa: va fi o amânare, dar oricare va fi, nu va însemna ... relaxare, pentru că 1 iulie 2020 rămâne fixată ca data de aplicare, practic data în funcție de care se diferențiază tranzacțiile vechi de cele noi.

Vă reamintim că miza DAC6 este modul în care contribuabilul relevant își încadrează tranzacțiile externe ca fiind raportabile sau nu (conform acelei grile cu hallmarks/semne distinctive numite ANEXA IV).

De asemenea, vă reamintim că suntem aici pentru a vă ajuta cu sfaturi și soluții eficiente de pregătire a conformării la DAC6. Vă așteptăm cu drag!

 

Oferta TPS-DAC-partener
  1. Analiză funcțională a modelului de business al companiei/grupului, din perspectiva vulnerabilităților DAC6.
  2. Pregătirea fluxului informațional. Colectarea și înregistrarea datelor într-un registru special DAC6. Training specializat pentru responsabili DAC6 din cadrul companiei.
  3. Revizuirea tranzacțiilor al căror prim pas de implementare a fost în perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020 și clasificarea acestora în funcție de statusul potențial al tranzacței: neraportabil, raportabil și categoria intermediară – probabil raportabil.
  4. Analiză la nivel de contribuabil/grup, în principal, asupra categoriei intermediare, respectiv realizarea de position paper in cazul deciziei de neraportare, pentru tranzacții a căror necesitate de raportare este incertă.
  5. Position paper privind încadrarea tranzacțiilor noi (după 1 iulie) prin prisma semnelor DAC6.
  6. Asistență în realizarea raportării, de la întocmire formular la monitorizare post-raportare.

 

De ce TPS?
  • Primii intermediari fiscali din România care am atras atenția în presă asupra inevitabilei DAC6 încă din iunie 2017. Aici - Biblioteca DAC6.
  • Am inițiat seminarii specializate DAC6. Aici – structura seminarii
  • Am lansat grupuri speciale DAC6 – Linkedin (DAC6 Professionals) și Facebook (DAC6.ro) pentru specialiști
  • Am realizat, în premieră, un site specializat pentru companiile românești (dac6.ro) apoi pentru grupurile europene (dac6guide.eu)
  • În cei 20 ani de experiență în fiscalitatea intra-grup, am fost implicați în aproape toate tipurile de tranzacții externe derulate de companiile românești.
  • Avem de fiecare dată o abordare de tip parteneriat, prin care ai în permanență controlul asupra întregului proce de conformare fiscală.

 

Încă nu e clar în ce cazuri se va aplica obligația de păstrare a secretului profesional; nu e clar nici când se va face raportarea (așteptăm măsurile locale de implementare a amânării cerute de Comisia Europeană); dar nu-i nimic, avem acum formularul de raportare DAC 6 (a informațiilor privind aranjamentelor transfrontaliere raportabile). A apărut în MO 407 din 18 mai, dar se pare că era pregătit chiar cu o săptămână mai devreme, din 11 mai. Pregătit e o formă de-a spune. Surpriza nu se oprește aici – acest formular este atât de grăbit încât a uitat să preia informațiile cerute chiar directivă.

Deja se conturează câteva probleme (de parcă nu ar fi ajuns neclaritatea naturală a DAC6).

Prima stă în punctul II.10. din formular: Testul beneficiului principal – se completează dacă aranjamentul transfrontalier prezintă cel puțin un semn distinctiv aparținând următoarelor categorii de semne distinctive A, B, Cb, Cbi, Cc sau Cd. Urmează II.11: Categorii de semne distinctive privind testul  beneficiului principal – se completează cu semnele distinctive din categoriile A, B, Cb, Cbi, Cc sau Cd.

Să punem pe seama grabei (într-o perioadă foarte agitată) faptul că se vorbește și de Cb, și de Cbi. Desigur, este o eroare de redactare. În realitate trebuie reținut doar Cbi. (de altfel Cb luat singur nici nu există în cuprinsul formularului)

Aceste coduri corespund celor care în Directivă (și în ordonanța de transpunere OG5/2020) sunt numite Semnele distinctive generice din categoria A şi semnele distinctive specifice din categoria B şi din categoria C pct. 1 lit. b) subpct. (i) şi lit. c) şi d) și care pot fi luate în considerare numai în cazul în care trec "testul beneficiului principal". Este o subliniere foarte importantă. Practic, acolo unde nu trece testul, nu există obligație de raportare.

Acum, pe lângă faptul că nu e clar de ce trebuia să fie două puncte pentru aceeași cerință… neclară*, avem o întrebare  – ce se întâmplă cu restul de semne distinctive (spre exemplu, cele privind prețurile de transfer – categoria E) și care nu au nevoie de aplicarea testului beneficiului principal?

Ce se va întâmpla când Administrația română va fi nevoită să comunice către celelalte state membre - conform 8ab(14) în Directivă /art. 291^4 (19) în OG5/2020 – ”detalii privind semnele distinctive stabilite în anexa nr. 4 care au fost utilizate pentru a determina caracterul raportabil al aranjamentului transfrontalier”. (vezi și sinteza modelului de formular din articolul TPS, iulie 2019)

Din nou, vorbim poate de o greșeală și în acestă omisiune. Așa stând lucrurile ne putem aștepta la o rectificare cât de curând. Și tocmai când părea că transpunerea nerezonabilei DAC6 începe cât de cât rezonabill la noi. De ce această grabă acum?

Poate pentru ghidul explicativ, cel promis că va ”detalia aspectele referitoare la modul de aplicare a prevederilor anexei nr. 4." se va respecta măcar dictonul, festina lente! (grăbește-te încet!).

 

Nota 

*Să reamintim ce presupune testul care ne va testa nerezonabil răbdarea mult timp de acum încolo - Testul se consideră a fi trecut dacă se poate stabili faptul că beneficiul principal sau unul dintre beneficiile principale pe care o persoană se poate aştepta în mod rezonabil să le obţină de pe urma unui aranjament transfrontalier, ţinând seama de toate împrejurările şi circumstanţele relevante, este obţinerea unui avantaj fiscal.

Comisia Europeană a cerut statelor membre (printr-un proiect de directivă - aici) ca până pe 31 mai 2020 să adopte reglementările care permit amânarea cu trei luni a termenelor actuale privind raportarea obligatorie DAC6.

Data de la care se aplică DAC6 rămâne în continuare 1 iulie 2020, dar noile termene pentru raportarea acelor tranzacții raportabile conform semnelor distinctive (Anexa IV) sunt:

  • 30 noiembrie (în loc de 31 august) - data limită pentru raportarea pentru tranzacțiile dintre 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020
  • 1 octombrie (în loc de 1 iulie) - data de la care curge termenul de 30 de zile în care trebuie raportate tranzacțiile noi, de după 1 iulie

Comisia Europeană recunoaște ”incertitudinea actuală privind evoluția pandemiei”, dar, în același timp, transmite clar mesajul că nu își va schimba abordarea, ba din contră, are așteptări și mai mari de la aceste instrumente de supra-transparentizare de tipul DAC, investite cu rolul de pârghii ale corectitudinii fiscale/fair taxation:

În același timp, trebuie reamintit că schimbul de informații privind conturile financiare ale beneficiarilor rezidenți în alt stat membru sau informațiile privind aranjamentele transfrontaliere raportabile prin Anexa IV  sunt cruciale în lupta împotriva evaziunii și evitării impozitelor (avoidance). Statele membre vor avea nevoie de venituri din impozite și taxe să-și finanțeze eforturile considerabile pentru contracararea impactului economic negativ al măsurilor luate împotriva pandemiei COVID-19. Asigurarea corectitudinii fiscale/fair taxation devine mai importantă ca oricând. Chiar dacă actuala criză necesită o ajustare a calendarului de completare și transmitere a informațiilor de ordin fiscal, aceasta nu trebuie să ducă la abandonarea eforturilor administrațiilor fiscale de a asigura o impozitare corectă”

În acest context, e de așteptat ca administrațiile naționale (sub presiunea administrației de la Bruxelles) să se ... aștepte ca în acestă perioadă grupurile europene să apeleze la ajustări ale tranzacțiilor intra-grup, chiar reorganizări reorganizări ale modelului de afaceri intra-grup, pentru a face față acestei perioade dificile. Dar cum aceste tranzacții intra-grup sunt suspectul de serviciu când vine vorba de acel deziderat al corectitudinii fiscale... atenție să nu uitați să le raportați prin DAC6, dacă au și cea mai mică urmă de semne distinctive! 

Pe scurt, companii, aveți o datorie față de economie, salariații și acționarii voștri, să evitați degringolada afacerii dumneavoastră (să aveți din ce vă plăti impozitele), dar mai aveți o datorie - să nu evitați să completați acel raport care vă va pune și mai mult la încercarea răbdarea fiscală - raportul DAC6.

Apropo, pe site-ul ANAF a fost postat proiectul de formular care va fi utilizat de intermediarii sau contribuabilii relevanţi, după caz, în vederea raportării informaţiilor cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării. 

Din partea TPS, dragi parteneri, ținem să vă asigurăm încă o dată că nu vom evita să vă fim aproape și în acestă încercare numită DAC6. Vom relua cât de curând seminariile privind problematica siguranței fiscale intra-grup, în orice format care să răspundă și cerințelor de siguranță din aceste vremuri pandemice.

Vă rugăm să ne transmiteți aici orice propunere de organizare seminarii. Vă așteptăm, vă dorim sănătate, alături de  urarea, mai importantă ca oricând, back in business.

TPS-media center, prima sursă de informare pe DAC6