Tocmai citim în ”Raportul privind situația macroeconomică pe 2021” care însoțește proiectul Legii bugetului (de pe site-ul MF) despre ”inspecţiile fiscale desfăşurate la contribuabilii care au derulat tranzacţii cu persoanele afiliate în cadrul cărora au fost verificate şi preţurile de transfer practicate”. Cam bogată recoltă în an de pandemie ni s-a părut, la prima vedere. Așa că ne-am dus la Raportul de perfomanță al ANAF pe 2019 și ... surpriză!

2020: 

”În domeniul inspectiei fiscale, din perspectiva controalelor efectuate la contribuabili persoane juridice și fizice, au fost stabilite obligații în valoare de aprox. 4,2 mld. lei în urma desfășurării unui număr de  24.792 inspecții fiscale și 10.702 controale.

În ceea ce priveşte inspecţiile fiscale desfăşurate la contribuabilii care au derulat tranzacţii cu persoanele afiliate în cadrul cărora au fost verificate şi preţurile de transfer practicate, menționăm faptul că, totalul tranzacțiilor verificate a fost în cuantum de 32,7 mld. lei, pentru care a rezultat o diferență a bazei de impozitare în sumă de 1,99 mld. lei. Astfel, diferența suplimentară de bază de impozitare a determinat impozit pe profit stabilit suplimentar de plata în sumă de 158,2 mil. lei și diminuarea pierderii fiscale cu 981,1 mil. lei”.

2019:

”Obligațiile fiscale suplimentare stabilite (impozit pe profit şi accesorii) au fost în cuantum total de 67,2 mil. lei, fiind diminuată pierderea fiscală la contribuabilii în cauză în valoare totală de 547,5 mil. lei. În anul 2019, baza impozabilă stabilită suplimentar la contribuabilii verificaţi din perspectiva preţurilor de transfer a fost de 830,2 mil. lei.

Fără alte comentarii, să încercăm o sistematizare a datelor:   

Inspecții la  contribuabili cu tranzacții intra-grup inclusiv verificare prețuri de transfer

 

2019

(mil.lei)

 

2020

(mil. lei)

2020/2019

(%)

Cuantum tranzacții verificate n.a. 32.700  
Baza impozabilă stabilită suplimentar 830,2 1.990 +140
Impozit pe profit stabilit suplimentar 67,2 158,2 +135
Diminuarea pierderii fiscale 547,5  981,1 +80

 

Fără comentarii, totuși o întrebare – dacă am văzut așa o hărnicie pe vreme de pandemie, la ce să ne așteptăm în perioada de post (pandemie)?  

 Dragi DAC-TP-parteneri,

Intrăm în a doua jumătate a lunii ianuarie și deja avem o veste bună pentru dumneavoastră: a apărut ghidul DAC6 de la ANAF ! Continuăm cu o veste și mai bună - întregul proces de conformare DAC6 poate fi adus la costuri rezonabile printr-o revizuire a documentației și politicilor privind tranzacțiile intra-grup. În plus, analizele pe DAC6 în care am fost implicați până acum au arătat un procent mic de obligații de raportare comparativ cu totalitatea aranjamentelor urmărite!

Acesta nu e un optimism de serviciu, de început de an. Iată de ce:

Toate-s vechi și nouă toate!

Pe fond, prin precizările și exemplele aduse, ghidul românesc se plasează în marja de ”interpretare” pe care am întâlnit-o și la alte documente similare emise de administrații naționale comparabile. Astfel, putem spune că rămâne valabil tabelul DAC6: Mai degrabă se raportează vs. Mai degrabă nu se raportează pe care l-am prezentat toamna trecută în revista "Consultant Fiscal”, pornind de la principalele ghiduri emise de alte autorități fiscale.

Dar ghidurile oficiale își au rostul lor – sunt un indiciu privind punctele de interes ale administrației fiscale locale. Practic, exemplele aduse în actualul ghid se referă în principal la tranzacții între persoane afiliate, de departe cele mai vizate fiind acelea unde e vorba de împrumuturi, transferuri de intangibile, restructurări de afaceri.

Mesajul este că inspectorii ANAF plasează problematica DAC6 în principal în sfera tranzacțiilor între persoane afiliate. Or aceasta nu este neapărat o știre mai rea pentru contribuabilii care știau deja că tranzacțiile lor cu afiliații sunt și, inevitabil, vor fi luate foarte serios în vizor. Cum s-ar zice, că tot suntem în 15 ianuarie, Toate-s vechi și nouă toate!

... Tu te-ntreabă și socoate!

Vestea este și mai bună acolo unde există o documentare solidă a tranzacțiilor cu afiliații, acolo unde există așadar necesarul (și obligatoriul) dosar al prețurilor de transfer. De ce? Pentru că dosarul susține substanța și beneficiile economice ale unei tranzacții și explică relația dintre remunerație si funcții-riscuri și active implicate. Or acestea sunt aspecte care trebuie să se regăsească și în susținerea raportării/neraportării sub DAC6.

Prin natura economiei noastre, aranjamentele fiscale intra-grup ale contribuabililor români nu cad în categoria celor sofisticate, pentru care Comisia Europeană a ținut, de fapt, să construiască DAC6 (scopul care ”scuză” neclaritatea voită a directivei). Dar așa cum mai spuneam, DAC6 este despre raportare, dar și despre ... neraportare! Pentru că, și acolo unde contribuabilul relevant/intermediarul său consideră că nu ar fi necesară raportarea, autoritățile naționale vor dori să se convingă că într-adevăr, nu a fost necesară raportarea.

VEZI AICI - CUM ȘTII DACĂ PREZINȚI SEMNE DE DAC6?

Ne-ar plăcea să spunem „Ce e val ca valu trece”, dar nu va fi cazul cu DAC6, în noul normal fiscal european. Așa cum spunem în seminariile noastre, trebuie să învățam să trăim cu DAC6. Pe scurt, mesajul nostru către dumneavoastră, dragi parteneri, este - pregătiți mult mai eficient conformarea pentru noile obligații de raportare (și implicit vă pregătiți pentru inspecția viitoare pe impozite directe) atunci când vă revizuiți documentația și politicile privind tranzacțiile intra-grup ținând cont acum și de semnele distinctive DAC6. Eventual, adoptați, în cazul unui volum mare de informații, o soluție automată de monitorizare DAC6 a tranzacțiilor! Veți constata că DAC6 este gestionabil! Interpretabil, dar gestionabil!

După aproape patru ani de la primul articol din România pe tema DAC6, după efectiv sute de ore de muncă petrecute de echipa noastră pentru construirea dac6guide.eu, putem spune că am înțeles cum să transformăm o obligație de conformare într-un instrument util de analiză și gestionare a afacerii contribuabilului. În definitiv, asta facem de 12 ani încoace, de când TPS înseamnă Transfer Pricing în Siguranță!

Suntem în continuare aici pentru voi și vă putem ajuta pentru conformarea fiscală de care aveți nevoie, pentru tot ce implică aranjamente transfrontaliere.

Echipa TPS

 

Atenție la termenele DAC6 care se apropie!

31 ianuarie este data până la care trebuie raportate aranjamentele transfrontaliere raportabile care se află în oricare din stadiile de mai jos în perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020: sunt puse la dispoziție în vederea implementării/sunt pregătite pentru implementare/pentru care implementarea a început în perioada amintită.

Următorul termen fix este 28 februarie, pentru aranjamentele raportabile istorice, a căror implementare a început în perioada 25 iunie 2018 - 30 iunie 2020.

Dincolo de termenele fixe, a început să se aplice însă regula generală a celor 30 de zile de raportare, pentru aranjamentele de după 1 ianuarie 2021.

AICI găsiți biblioteca de Resurse DAC6

 

 AI UN ARANJAMENT ȘI VREI SĂ ȘTII DACĂ TREBUIE SAU NU SĂ FIE RAPORTAT?

COMPLETEAZĂ AICI FORMULARUL DE EVALUARE ARANJAMENT ȘI EXPERIENȚA TPS IȚI STĂ LA DISPOZIȚIE!

Începutul unei analize de conformare DAC6 a aranjamentelor transfrontaliere presupune parcurgerea unor etape de verificare privind încadrarea în așa-numitele  semne distinctive/hallmarks.

(Aranjamentele/tranzacțiile vizate se referă la acele care au loc începând cu data de 25 iunie 2018. (pentru diferența aranjamente-tranzacții, vezi și articolul ”Vorbiți rezonabil DAC6?”

  1. Verifică existența unui (cât de mic) avantaj fiscal legat de impozitele directe

Tipuri de avantaj fiscal

  • scutire, rambursare, creștere restituiri de impozit,
  • reducere/anulare creanțe, amânare termene creanțe fiscale,
  • maximizarea deducerilor sau a pierderilor fiscale, diminuarea veniturilor/câștigurilor,
  • evitarea impozitării sau impozitarea la un nivel redus

Întrebare-cheie: s-ar mai fi realizat tranzacția/aranjamentul în lipsa acestui avantaj? Aranjamentul are substanță economică?
Nota: pentru analiza detaliata a modului de aplicare a Testului Beneficiului Principal, abonează-te la Ghidul european dac6guide.eu

  1. Verifică dacă avantajul fiscal apare în tranzacții de tipul
  • Clauză de confidențialitate privind avantajul fiscal
  • Comision de succes legat de obținerea unui avantaj fiscal
  • Documentație și/sau structură standardizată
  • Achiziționarea unei companii pe pierdere
  • Conversia unui venit în capital/alte categorii de venituri susceptibile de impozitare redusă/neimpozitare
  • Tranzacții circulare pentru returnarea fondurilor la origine

           Independent de existența vreunui avantaj fiscal, ca regulă generală, de verificat dacă:

  • Se solicită deducerea aceleiași amortizări în mai mult de o jurisdicție
  • Scutire de la dubla impunere solicitată în mai multe jurisdicții
  • Există diferențe între jurisdicții privind suma tratată ca plătibilă
  1. Verifică dacă aranjamentul implică produse/plăți care fac obiectul schimbului automat de informații și dacă sunt folosite structuri netransparente privind beneficiarii reali
  2. Verifică toate tranzacțiile intra-grup, mai ales acolo unde:
    • Există plăți deductibile transfrontaliere între întreprinderi asociate (atenție, în anumite cazuri, trebuie să se verifice din nou existența avantajului fiscal);
    • Există reglementări unilaterale privind stabilirea prețului de transfer (safe harbours);
    • Sunt greu de găsit elemente de comparabilitate pentru activele necorporale implicate;
    • În urma unei restructurări care implică un transfer intra-grup de active/funcțiuni/riscuri, se preconizează o reducere substanțială a profitului celui care transferă. Pentru această evaluare, e nevoie de două previziuni în paralel, ”ce s-ar întâmpla, în orizontul a trei ani dacă transferul n-ar avea loc” vs. ”tranzacția ar avea loc”
  3. Ține la îndemână contactul TPS pentru orice întrebare/neclaritate DAC6!

AI UN ARANJAMENT ȘI VREI SĂ ȘTII DACĂ TREBUIE SAU NU SĂ FIE RAPORTAT?

COMPLETEAZĂ AICI FORMULARUL DE EVALUARE ARANJAMENT ȘI EXPERIENȚA TPS ÎȚI STĂ LA DISPOZIȚIE!

 

 

Dragi parteneri,

La mulți ani și un an bun!

În spiritul motto-ului nostru ”Back in Business 2021”, începem seria comunicărilor noastre pe noul an cu un mesaj cât se poate de pragmatic – a apărut formularul electronic DAC6. Deocamdată este în varianta Beta și poate fi accesat aici https://chat.anaf.ro/d394.nsf - Soft A DAC6.

Conform informațiilor oferite de ANAF, funcția de validare a formularului va fi implementata in jurul datei de 15 ianuarie.

Reamintim că primele raportări DAC6 au termen limită 31 ianuarie, în cazul în care există aranjamente raportabile încheiate în ultimele șase luni ale anului trecut.

Precizăm că mai sunt câteva aspecte care necesită clarificări (de ex – câmpul ”persoană afectată”) iar acestea ar putea să vină odată cu ghidul explicativ DAC6. Din informațiile oferite de ANAF, ghidul ar urma să apară în cursul acestei luni.

Echipa DAC6-TPS este la dispoziția dumneavoastră încă din primele zile ale anului, în cazul în care aveți întrebări legate de completarea formularului și, bineînțeles, legate de caracterul raportabil sau nu al aranjamentelor dumneavoastră. Așa cum mai spuneam, DAC6 trebuie văzut nu doar ca o simplă decizie de raportare/ne-raportare, ci ca un proces cu implicații asupra următoarei inspecții fiscale pe impozite directe.

Vă dorim o pregătire eficientă a acestui proces. Și încă ceva – aici găsiți Biblioteca DAC6 deschisă în permanență cu sfaturi și resurse pentru siguranța dumneavoastră fiscală.

Toate cele bune,

Echipa TPS

Dragii noștri,

În câteva zile vom începe șirul întrebărilor – oare vom avea și noi ”nebunii ani 20” ai secolului nostru? Vom auzi lucruri nemaivăzute și vom vedea lucruri nemaiauzite? Așa întrebam anul trecut pe vremea asta, vorbind de TAXOPOLIS.  

Între timp, am primit un răspuns.

Ohoo, și încă ce răspuns! 2020 ne-a întors în timp să revedem ce uitasem de generații în ceața istoriei, cum erau străzile orașelor acum 100 de ani, cu masca pe față și carantina la ușă (și de-abia aflaseră că există radioul). Apoi 2020 ne-a adus înapoi și ne-a făcut să vedem limpede viitorul – de bine, de rău, suntem în lumea hibridului! De vrem, de nu vrem, de la junior până la senior, trebuie să conviețuim cu online-ul în offline și viceversa. Iar de vedem sau nu vedem, avem acum confirmarea - vechiul normal nu mai poate continua fără un nou normal!

La drept vorbind știam de asta, cel puțin în fiscalitatea noastră de zi cu zi.

Așa că, pentru mai mult optimism, găsiți la mai jos pachete actualizate 2020 cu informații și sfaturi care să vă ajute să fiți mai bine pregătiți pentru noul normal fiscal, prin excelență hibrid (mai complex, deși se vrea mai simplu; luați exemplul DAC6 directiva supra-transparenței, pentru care trebuie să te pregătești hibrid – să știi ce raportezi/să știi de ce nu raportezi - și care în câteva zile intră efectiv în funcțiune, în slujba administrațiilor fiscale europene)

Dar acum vrem doar atât vrem să vă mai spunem, de fapt să vă invităm:

să faceți zoom pe 2021 și să-l vedeți ca noul început al frumoșilor ani nebuni 20 (the Roaring 20s). Fiți pregătiți să vedeți și să vă bucurați că există partea plină a paharului hibrid!

Zilele acestea, fiți veseli alături de cei dragi și rămâneți sănătoși!

Iar apoi, ”înapoi în viitor!”, cum zicea blockbuster-ul de acum 35 de ani.

Într-o adaptare post-pandemică: Back in Business, 2021!

2021 este noul 2020 pe care îl așteptam!

 

La mulți ani frumoși, dragii noștri parteneri!

Prietenii voștri de la TPS

 

 

 

Resurse de la TPS

Cu transfer pricing-ul în siguranță (inclusiv în vreme de pandemie)!

Să învățăm să conviețuim cu DAC6!” . 

Să ne înțelegem lumea politico-fiscală” (Mediacenter TPS - 2020)

 

 

    

 

 

 

 

 

Acest articol de opinie pornește de la tema ”Trei întrebări” propuse de contributors.ro la sfârșit de an 2020. 

  1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

Se spunea odată că dacă un subiect nu e în presă nu există. Nu era adevărat 100% nici în vremea presei tradiționale, cu atât mai puțin acum, când fiecare e cu presa lui, cu bula lui. Din când în când, cum ar fi la alegerile tocmai încheiate, descoperim că există zăcăminte, ca să zic așa, pe care presa/presele/bulele le ignorau. Dar așa cum stau lucrurile, subiectul de care vorbesc o să înceapă să existe din plin peste patru ani, în orice caz, la următoarele alegeri. Când s-ar putea să fie un pic prea târziu.

Așadar, e nedrept că nu vorbim acum de faptul că în doi ani vom trece de 60%, apoi peste încă doi ani de 80%, iar peste alți doi de atât de psihologicul prag de 100%. Subiectul e gradul de îndatorare (procent datorie publică în PIB). Prognoza vine de la executivul de la Bruxelles care, luna trecută, în pachetul de comunicare pe tema prognozei de toamnă, rezerva un document special pentru ”Situația fiscală din România”. We have a situation, s-ar zice în limba de lucru a Comisiei. Pe limba noastră însă subiectul îndatorării piere într-un dulce și odihnitor – ”da, dar la noi asta nu e o problemă, stăm mult mai bine ca alții”. Ei, uite, că nu prea mai stăm.

Dar de ce-ar trebui să discutăm serios despre acest subiect (și accentuez, dublu dacă se poate, serios, în niciun caz politicianist)? Pentru că, vorba Comisiei (vezi și articolul de pe Contributors.ro) ar trebui să fim set to (pregătiți, hotărâți) să înțelegem că problema deficitelor excesive trebuie, cel puțin, corectată, dacă nu rezolvată. Iar ca să avem o imagine corectă a deficitelor noastre, priviți tabelul de aici, în care am adunat datele regionale privind datoria publică și echilibrul bugetar (la unii chiar există așa ceva, în orice caz au indicatori hibrizi, adică nici prea-prea, nici foarte foarte).

Să facem abstracție de momentul fierbinte al pandemiei – în măsură mai mare sau mai mică, toată lumea merge acum pe rețeta temporară datorii și deficite. Problema noastră e însă una cronică și ține, în final, de modelul nostru economic.

Discutând așa cum se cuvine pe această temă, am ajunge să vorbim despre poziționarea noastră în fața investitorilor, despre poziționarea în Europa, de fapt despre identitatea noastră nu doar ca economie, dar și ca societate. Îndatorare 100% nu e poate un capăt de lume (mai ales dacă ești Franța sau Italia), dar trebuie să fie măcar un început de autoanaliză. De unde mai luăm taxe ca să dregem deficitele? Spre ce alegem să investim banii publici care trebuie drămuiți cu măsură? Tot ce facem azi are legătură cu ziua de mâine. Ce facem să nu amanetăm (în zadar) viitorul copiilor noștri – va trebuie să ne întrebăm, inevitabil, pe noi înșine. Că doar nu o să-l întrebăm pe Google.

  1. Care este cea mai interesanta idee a anului 2020?

Apropo, la acest moment, nu prea e clar nici ce o să fie mâine cu Google. Sau cu Facebook. În general cu ceea ce ne-am obișnuit acum să numim Big Tech/GAFA, pe care ne-am obișnuit să-i acceptăm (așa mari cum sunt) în viețile noastre. Obișnuința asta are însă un cost și încep să apară întrebări oficiale până unde poate merge acest cost. Dacă 2019 a fost anul Europei, când a început să ceară cu vehemență o nouă fiscalitate pentru economia-internet, anul acest a fost rândul americanilor să se ridice, chiar împotriva propriilor giganți BIG Tech (deși nu neapărat pe frontul fiscal al europenilor).

Ofensiva a pornit de la toate etajele oficiale (procese declanșate de guvern federal, dar și de state, plus investigații parlamentare), pe teme deja clasice – practici de monopol, gestiune date private, conținut, cenzură. Până la această oră avem cam așa – cinci acțiuni contra Google (patru – antitrust), șase la Facebook (două – antitrust), patru la Amazon (trei – antitrust), două la Apple (antitrust). S-ar fi zis așadar că raportul de 449 de pagini din toamnă este doar o toană a democraților din Camera Reprezentanților, porniți să arate că puterea de monopol a BIG Tech ”aduce aminte de cea a baronilor petrolului și a magnaților căilor ferate de altă dată” și deci statul trebuie să intervină administrativ să restabilească echilibrul în piață.

Dar cele 64 de pagini ale rechizitoriului întocmit de Departamentul de Justiție împreună cu 11 state împotriva Google sunt mai interesante ca o carte de viitorologie. De fapt poate ar trebui să se inventeze o nouă știință, ceva de genul prezentologie. Unde să se predea paradoxul zilei – nu e suficient să dai un produs gratis, la standarde recunoscute de calitate și performanță, nu e suficient să n-ai așadar plângeri de la consumatori, ca să nu fie considerată nocivă poziția ta de monopol. Cum ar zice un ghid de ultimă de la OECD (pe tema tranzacțiilor intra-grup în vremea pandemiei), etichetele trebuie adaptate faptelor și circumstanțelor relevante.

Lumea noastră chiar se schimbă și e mult mai … hibridă. State puternice, dar și grupuri private la fel de puternice, rețele sociale, dar și bule private, big data, dar și small data, națiuni, dar și uniuni.

  1. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul Românei si cea mai mare speranță? 

Pe unde suntem noi în acest tablou în mișcare? Noi cum ne schimbăm? Cred că asta e întrebarea de la care poate pleca doza noastră de optimism ca trăitori în această țară. Fără îndoială că-ți dozezi serios optimismul cât vezi cat de mult lipsește din preocupările noastre, din retorica noastră publică, o minimă pregătire pentru adaptarea la prezentul-viitor care ne așteaptă. Văd această pregătire începând cu administrația. Administrația smart, flexibilă, care să înțeleagă că stat fără contribuabil nu există, că proiectele naționale au nevoie de proiecte mici și viceversa.

Ne simțim în siguranță că suntem în Europa: treaba Europei să se adapteze, doar să ne zică ce să facem. Ce ne facem însă că nici Europa nu mai e ce știam noi: nu ne mai spune efectiv ce să facem, cel mult ce să facem să nu ieșim din proiectul european.

Spre exemplu, știm că vorbim de noi surse de finanțare la bugetul comunitar, care înseamnă o apropiere tot mai mult de politică fiscală comună, chiar un minister european al Finanțelor? Că într-o bază fiscală comună, va fi tot mai greu să te mândrești în fața investitorilor cu economia ta low-cost? Când până și salariul minim va fi unul European?

Poate cel mai bine vorbește de acest nou normal o directivă pe care am adus-o în discuție de multe ori anul acesta – nume de cod DAC6, unde totul e voit interpretabil, iar Bruxelles-ul pare să spună – noi vrem doar informații, pentru proceduri descurcați-vă cu administrațiile voastre naționale!

M-am referit în cele de mai sus la domeniul pe care îl știu, dar practic niciun domeniu nu e scutit de schimbare.

Doza mea de optimism va creste atunci când voi vedea că se discută la modul serios pe toate palierele societății temele cu adevărat importante.

Sărbători fericite, dragi cititori, oriunde v-ați afla!

 

Articol apărut pe hotnews.ro și contributors.ro, decembrie 2020. Autor - Adrian Luca, TPS

 

”Atenție la noile norme europene de supra-transparență! Și un nou apel la simplitate fiscală!”

(articol iunie 2017)

”Noi semne despre cum privește Europa (fiscal) tranzacțiile cu afiliații. Ați citit noua ”Anexa IV”?

(articol iunie 2018)

Urbi et Orbi de la Bruxelles - ce se mai aude cu DAC6-le care-i îngrozește pe toți europenii?”

(articol iunie 2019)

”Ce știm și ce nu știm despre apropiata transpunere DAC6” 

(articol iulie 2019)

”DAC6, un altfel de ghid” 

(prezentare noiembrie 2019)

Facebook group DAC6

DAC6.ro

DAC6guide.eu

Au mai rămas 6 luni până la prima supra-raportare DAC6!

Primul seminar DAC6-Partener: nu doar interactiv, instructiv!

(februarie 2020)

DAC6 - ce se mai aude cu cele 6 întrebări-cheie? Bonus: cum vă poate ajuta TPS.

Cum funcționează platforma DAC6guide.eu?

Model de raport de țară realizat pe baza DAC6guide

(Iunie 2020)

DAC6: în sfârșit, a venit amânarea! Acum așteptăm răspunsurile care nu mai suportă amânare!

DAC6 Alert! E oficial: intermediarul-consultant fiscal raportează doar cu acordul scris al contribuabilului relevant

(Iulie 2020)

DAC6 - ultimele trei luni de pregătire

(Septembrie 2020)

Conformarea la DAC6: ”mai degrabă se raportează” vs. ”mai degrabă nu se raportează”

Vorbiți (rezonabil) DAC6?

DAC6, 8886 și pierderile. Cazul contribuabilului Donald J. Trump

(Octombrie 2020)

Seminar de la TPS - ”Cum să trăiești cu DAC6”

(Noiembrie 2020)

Seminariile ”Învață să trăiești cu DAC6!”. Acum, și pentru intermediarii fiscali

DAC6 - Cunoștințe de bază

Ghidul OECD pentru Transfer Pricing în vremea pandemiei – bun și pentru DAC6

(Decembrie 2020)

Cum știi DACă prezinți semne de DAC6?

A apărut formularul de raportare DAC6

Ghidul oficial arată că DAC6 e gestionabil 

(Ianuarie 2021)

Actualizat în permanență - DAC6guide.eu

 

PLUS 

Soluție automată de raportare DAC6 (în colaborare cu VinciWorks)

 

Puneți acum orice întrebare pe DAC6! Suntem pregătiți să vă oferim siguranța de care aveți nevoie!

 

 

 

 

 

Salutăm mult așteptate lansare de către OECD a ”Liniilor directoare privind implicațiile pandemiei de COVID-19 asupra prețurilor de transfer”. Noul ghid este cu adevărat binevenit, pentru că, deși sunt administrații fiscale naționale au înțeles să-și ajute contribuabilii în procesul de conformare (1), se simțea nevoia unei abordări comune la nivel global, atâta timp cât transfer pricing-ul implică jurisdicții diferite care își dispută împărțirea profitului/impozitelor.

Avantajul acestui document este că fiind agreat de cei 137 membri ai Inclusive Framework (structura lărgită a jurisdicțiilor în și din afara OECD), oferă mai multă predictibilitate grupurilor multinaționale și susținere în disputele cu administrațiile naționale.

Astfel OECD deschide o cale pragmatică de dialog între contribuabil și Fisc pe patru teme sensibile

  • Inconsistența datelor de comparabilitate
  • Alocarea pierderilor și a costurilor specifice COVID-19 între părțile afiliate
  • Modul în care fondurile guvernamentale din acestă perioadă afectează prețurile de transfer (ale tranzacțiilor controlate)
  • Impactul pe care noul context îl are asupra ipotezelor critice care au stat la baza încheierii acordurilor actuale de preț în avans (APA).

Dialogul presupune, evident, flexibilitate – ambele părți, contribuabilii și administrațiile fiscale, trebuie să fie conștiente că determinarea unui rezultat la nivelul corect al valorii de piață (realiable arm’s length) cere flexibilitate și o analiză adecvată – conform paragrafelor 1.13 și 2.74 din Liniile Directoare (TPG).

Practic, OECD vine și spune – de data asta, nu reinventăm nimic, nu extindem/nu revizuim actualele linii directoare (Transfer Pricing Guidelines), doar vă reamintim cum trebuie citite acestea prin prisma nevoii actuale de flexibilitate (suplimentară).

Spre exemplu, acolo unde autoritățile, în mod normal, se bazează pe o abordare ex-ante (de stabilire a prețurilor pe baza datelor istorice) acum pot să-și reconsidere, temporar, abordarea și să permită contribuabilului ca, pentru acele tranzacții controlate afectate de pandemie, să țină cont în declarațiile fiscale de informații devenite disponibile după închiderea anului fiscal (acolo unde cadrul legal permite și acțiunea este corect descrisă în documentația de transfer pricing.

Și aici ajungem la un concept-cheie care poate deschide calea dialogului: corecta descriere (delineation) a tranzacției. Un alt exemplu – pentru realizarea unei analize de comparabilitate pentru anul fiscal 2020, poate fi adecvată includerea comparabilelor aflate pe pierdere, atunci când descrierea corectă a tranzacției arată că aceste comparabile sunt de încredere (cum ar fi atunci când comparabilele își asumă niveluri similare de risc și sunt afectate în mod similar de pandemie).

Simpla etichetare nu e suficientă

Despre rolul crucial al acestei delineation vorbește poate cel mai bine paragraful următor: însăși tratarea unor costuri ca fiind ”excepționale”, ”non-recurente” sau ”extraordinare” nu se face după simpla lor etichetă, ci depinde de acuratețea descrierii tranzacției, de analiza riscurilor asumate de părți, de înțelegerea modului în care companii independente reflectă aceste costuri în prețurile de piață și, în cele din urmă, de modul cum acest costuri pot avea un impact în prețurile asumate în tranzacțiile dintre părțile afiliate. (vezi TPG – 2.86, spre exemplu).    

Tot așa, nu e suficientă etichetarea unor activități ca fiind cu riscuri limitate, nici simplul fapt că o entitate primește o remunerație fixă pentru a trage concluzia că o entitate operează pe bază de riscuri limitate într-o tranzacție controlată (1.81 – TPG).

Spunem deseori ”riscuri limitate”, dar practic termenul nu are o definiție în Liniile Directoare, astfel că funcțiile îndeplinite, activele utilizate și riscurile asumate de o entitate zisă cu riscuri limitate variază de la caz la caz. Astfel, nu există o regulă generală care să spună că aceste entități ar trebui sau nu ar trebui să înregistreze pierderi. Există, totuși, un paragraf (3.64 din TPG) care spune că ”nu este de așteptat ca funcțiile simple sau cu risc redus să genereze pierderi pe o perioadă lungă de timp”.  Ceea ce lasă deschisă posibilitatea apariției pierderilor pe termen scurt – arată noul ghid.   

La acest punct, să nu uităm nici de consistența descrierii. OECD reamintește că trebuie aliniate explicațiile pre- și post-pandemie: se ridică semne de întrebare  acolo unde, spre exemplu, înainte de COVID-19 se spunea că un distribuitor are riscuri limitate, nu își asumă niciun risc de piață, deci e îndreptățit doar la o remunerație mică, iar după COVID să aflăm că același distribuitor își asumă de fapt niște riscuri de piață (ca urmare a schimbărilor operate la nivelul funcției de risc management) și deci ar trebui să i se repartizeze din pierderi. Apar suspiciuni: Oare înainte distribuitorul chiar nu-și asuma niciun risc de piață, oare este justificată restructurarea afacerii care a dus la noile riscuri ale distribuitorului? Din nou, răspunsul stă în corecta descriere.

Foarte importantă este și secțiunea care vorbește despre alocarea între părțile afiliate a costurilor operaționale sau excepționale care decurg din COVID-19. Vorbim fără îndoială de costuri de operare non-recurente apărute acum, precum cheltuieli cu materiale de protecție, reconfigurarea locurilor de muncă pentru a permite distanțarea fizică, cheltuieli de infrastructură IT legate telemuncă. Ca regulă generală, dacă un cost este asociat în mod direct de un anumit risc, partea care își asumă acel risc va suporta și costurile respective. Dar, încă o dată descrierea corectă a stării de fapt ne va spune dacă acea parte care inițial și-a asumat costurile excepționale este într-adevăr partea care, în condiții de piață, și-ar asuma și riscurile asociate cu acele costuri. Pentru că, dacă nu este, atunci costurile ar trebui să treacă la partea care efectiv își asumă riscurile.

Tot o bună descriere ne va spune dacă, atenție, anumite costuri de operare (spre exemplu, cele legate de telemuncă) nu reflectă de fapt modul de lucru al companiei și astfel nu pot fi încadrate la excepționale ori nerecurente.

Hotărât lucru – și noul ghid OECD îl confirmă cu supra de măsură – descrierea/delineation  va fi cuvântul anului 2021 în materie de protecție fiscală pentru tranzacțiile intra-grup. Prezintă-ți corect tranzacțiile în noul context, ținând cont toate factele și circumstanțele relevante! Pandemia este globală, dar fiecare afacere are propria reacție, impactul nu este același peste tot!

Descrierea, explicarea acestui impact te ajută asta și la DAC6, am adăuga noi. Știm deja - din acest an, companiile care derulează tranzacții externe în Europa se vor confrunta și cu obligația de a-și reevalua tranzacțiile prin prisma directivei supra-transparenței, DAC6.

Pentru sfaturi despre ce presupune o descriere corectă din perspectiva siguranței fiscale, nu ezita să ne contactezi! Iar pregătirea din timp îți va da și mai multă siguranță!   

Note 

(1) Pe baza acestor ghiduri naționale, TPS a realizat materialul ”Say cheese! Cum ne pregătim sistemul de protecție fiscală pentru tranzacțiile intra-grup (o perspectivă post-pandemie)

Suntem poate tentați ca bilanțurilor personale/profesionale de la sfârșitul unui an (oarecare) să le punem parafa de „hibrid”. Un fel de a spune „anul a fost nici așa, nici altminteri” sau „a fost și cu bune și cu rele”. Preferăm să fim mai conservatori în aprecieri, pentru că, nu-i așa, nu știi niciodată ce va să vină.

Dar ce să spui după ce tragi linie sub teribilul 2020, cel care a fost prin excelență anul hibridului? Care a fost, mai bine zis, școala hibridului! Anul în care am învățat să conviețuim cu online-ul în offline și viceversa. Când am aflat că distanțarea ține de un comportament social, că poți fi sincer și cu o mască pe față, că suntem cu toții la birou când suntem fiecare acasă, că suntem mai puternici când conștientizăm cât suntem de vulnerabili!

„Înapoi în viitor”, suna un blockbuster de acum 35 de ani, reamintind că viitorul ni-l facem prin fiecare acțiune din prezent. Ca și eroul filmului, poate că noi cei de mâine vom vrea să ne urcăm în mașina timpului (una hibrid, desigur), să ne întoarcem în anul de referință 2020 și să vedem dacă nu putem schimba ceva, dacă nu putem face ca lucrurile să meargă mai bine. Și, oho, câte am avea să facem mai bine! Dar cheia principală prin care noi cei de astăzi putem să ne ajutăm pe noi cei de mâine stă în modul cum asimilăm (astăzi) acest concept al hibridului.

Să ne uităm la meseria noastră: un consultant va trebui să știe să îmbine birou-munca și tele-munca, seminarul și webinarul, drumul și zoom-ul pentru a ajunge mai repede la client. Dar diferența o va face modul în care va ști să fie, în același timp, și consultant-local, și consultant european, care se va preocupa de îmbunătățirea procedurilor locale, dar și a celor europene, care va vedea și detaliile, și ansamblul, aducând astfel mai multă plus-valoare clienților săi... hibrid.

Să nu uităm că, în spatele tăvălugului pandemic, în acest an au continuat în viteză proiecte europene de unificare administrativă precum DAC 6; ori noi baze de finanțare a bugetului UE care vor duce, într-un final previzibil și foarte apropiat, (și) la o Uniune fiscală.

Am vorbit și vom mai avea ocazia să vorbim de astfel de detalii care vor marca viața contribuabilului româno-european de mâine și, implicit, viața consultantului său. Vom avea, fără îndoială, un viitor ieșit din tiparele cunoscute astăzi.

Dar, că veni vorba de tipare: de la anul, începând cu al 70-lea număr al „Consultant Fiscal”, nu ne vom mai regăsi în format hibrid, tipar și online. Rămânem la inevitabilul online, pentru că dumneavoastră, cititorii noștri, sunteți acum mai tot timpul online. Echipa redacțională „Consultant Fiscal” este bucuroasă însă să vă anunțe că vom trece la un alt nivel de hibrid. Consultantul este meseria viitorului și vrem să transmitem mai bine acest mesaj. Revista va deveni o platformă de promovare a profesiei, dar și a business-ului de consultant. Putem face asta doar cu ajutorul dumneavoastră și de aceea vă invităm să vă implicați activ, trimițându-ne articole despre tehnica și practica fiscală, dar și despre teme conexe precum creșterea portofoliului de clienți, de dezvoltare a echipelor, de îmbunătățirea relației cu autoritățile etc.

Revenind la întrebarea despre cum a fost anul acesta... Eu zic să nu ne grăbim încă să-l taxăm. Bilanțul lui încă s-a încheiat! Sau, ca să spunem așa, 2020 încă nu a făcut descărcarea de gestiune. Iar dacă nu știm cum a fost 2020, cine ar putea să se încumete să spună (acum) cum va fi... post 2020?

Așa că, pentru 2021, vă adresez, în numele întregii echipe a Colegiului Camerei, tradiționala urare... hibridă – Sănătate cu Fericire și cu Putere de Muncă!

La Mulți Ani, dragii noștri coechipieri!

 

Editorial apărut în revista ”Consultant Fiscal”, nr. 69,  decembrie 2020

Autor - Adrian Luca, membru în Consiliul Superior al Camerei Consultanților Fiscali  

 

 

Abstract: Crizele, mai ales cele atipice, sunt terenul propice pentru manifestarea virusului neîncrederii – neîncrederea administrației fiscale că (marii) contribuabili plătesc atât cât ar trebui. Companiile, în special cele care sunt parte a unui grup multinațional, au nevoie să-și construiască un sistem de protecție multistrat, în care fiecare felie să acopere vulnerabilitățile precedentei. Acest articol sintetizează componentele unui astfel de sistem de protecție, pornind de la un model de management al erorilor de tip ”Swiss Cheese”, adaptat pentru pericolul COVID-19. Urmând acest pachet de sfaturi simple, contribuabilul va putea fi mai bine pregătit pentru momentul ”Say Cheese/Zâmbiți vă rog – a venit inspecția fiscală!”     

de Adrian Luca, partener-fondator Transfer Pricing Services și Mihai Lupu, director, Transfer Pricing Services

În prima ediție pe 2020 a periodicului său ”Tax Talks” (”Convorbiri Fiscale”), OECD prezenta o informare privind rezultatele plenarei IF care tocmai se reunise pe tema pachetului BEPS 2.0. (1). IF nu venea, desigur, de la englezescul ”dacă”, ci erau inițialele Inclusive Framework/Cadrul Lărgit care înglobează practic toate jurisdicțiile chemate (de greii din G7-G20) să ridice pilonii noului normal al fiscalității globale. Informarea era ilustrată cu poza de grup a celor 360 de delegați IF, adunați ciorchine la îndemnul Say Cheese (Zâmbiți, acum, vă rog!) pe o scară la sediul OECD din Paris. Era sfârșit de ianuarie 2020. În doar câteva săptămâni chiar avea să vină un nou normal. Unul total neașteptat.

Ceva de să facă imposibilă o poză nu cu 360, nu cu 20, dar nici măcar cu 7 delegați adunați fizic, fie și la o scară de bloc. Că erai la Paris, la Wahington sau în orice … jurisdicție din lumea, pandemia avea să schimbe într-un ritm incredibil rutina unei lumi întregi. De la rutina vieții de zi cu zi la rutina afacerilor naționale și, desigur, transnaționale.

În scurt timp am ajuns să ne obișnuim cu un întreg ritual de protecție sanitară, în fapt un sistem multistrat de protecție, în care fiecare strat vine să acopere vulnerabilitățile, găurile celui de dinainte, ca feliile unui șvaițer (despre modelul ”Swiss Cheese”, în caseta alăturată). Pe același principiu vom încerca să trecem, felie cu felie, printr-un sistem care ar trebui să intre în ritualul de protecție (fiscală) al oricărui contribuabil care face parte dintr-un grup multinațional. Și vorbim în mod special de acest contribuabil pentru că el este printre cei mai expuși la noua formă a virusului … neîncrederii.

Să ne reamintim regulile de bază

Criza sanitară cu măsurile ei de protecție a vlăguit dramatic bugetele statelor, în condițiile în care, cu doar 10 ani în urmă traversam o Mare Criză (pur) economică. Acesta este fondul propice de dezvoltare al virusului neîncrederii – neîncrederea administrației în (marii) contribuabili, cei care ar putea ”profita” de conjunctura economică  pentru a-și diminua baza impozabilă, evitând astfel să plătească impozitele pe care le aștepta administrația. Mai mult decât alții, contribuabilii care fac parte dintr-un grup ar profita suplimentar și de sinergiile grupului lor, de relațiile cu părțile afiliate, pentru a face, nu-i așa, beps (base erosion and profit shifting/ erodarea bazei și mutarea profiturilor – de aici și revoluțiile BEPS de la OECD).

Cum ne apărăm de acest virus? În paralel cu modelul de protecție sanitară, unde prima măsură este distanțare fizică/stai acasă dacă te simți rău, putem începe prin a vedea în ce măsură business-ul nostru este afectat de conjunctura sanitaro-economică actuală. Care sunt factorii de risc privind piață, forța de muncă, finanțarea, costurile, profitabilitatea; care este impactul asupra tranzacțiilor, ba chiar asupra modelului de afaceri?

La toate acestea se poate răspunde rapid printr-o actualizare a analizei funcționale, acea fișă de sănătate fără de care nu se poate stabili o politică de acțiune în materie de tranzacții intra-grup/prețuri de transfer. Iar acolo unde nu există o astfel de analiză, chiar trebuie pregătită de-ndată! Dacă analiza arată scăderi rapide de marje sau direct pierderi, nu ieșiți din casă fără celelalte măsuri de protecție.

În primul rând, păstrați o preocupare constantă pentru acea arm’s length/lungime de braț, ca semn al respectării principiului valorii de piață în relația cu părțile afiliate. Respectarea acestui principiu sănătos nu este o chestiune simplă în vremuri normale, cu atât mai puțin în vremuri ca acestea. Iată de ce e nevoie de izolarea, în vederea unei analize speciale, a acelor tranzacții despre care până acum știați că sunt la limita intervalului de piață, fiind astfel vulnerabile la fluctuații de piață, dar și la fluctuații de interpretare administrativă. Iar lucrurile se complică și mai mult atunci când compania a fost nevoită să apeleze la fonduri guvernamentale de susținere pe timpul pandemiei.

Cu datele și documentele curate  

Tot pentru a avea o imagine curată asupra stării de fapt, trecem acum la … igienă și eliminăm componenta extraordinară, a costurilor legate de pandemie, cele care pun presiune pe structura normală de costuri și, implicit, pe profitabilitate. Ne interesează să vedem care sunt noile costuri, identificând clar costurile fixe recurente. Pentru că aceste costuri care nu depind de variația vânzărilor sunt cele care fac diferența când vine vorba de profitabilitatea companiilor din aceeași piață (scăderea veniturilor afectează mai puternic acea companie care are o pondere mai mare a costurilor fixe).

Este important să se poată susține la o inspecție – iar o administrație fiscală prietenoasă cum e cea australiană chiar a emis o recomandare specifică în acest sens (2) – cum ar fi arătat rezultatele bugetate dacă nu ar fi fost impactul COVID-19. 

Nu ieși din casă cu nasul și gura, ba chiar și ochii neacoperiți! – repetă specialiștii în virusologie ori de câte ori au ocazia. Nu vom obosi să repetăm și noi ori de câte e nevoie - nu ieși cu nicio tranzacție fără documente care să acopere temeinic triada funcții - riscuri – active! Pe orice vreme, în orice vremuri, remunerația unui prestator trebuie să fie corelată cu funcțiile îndeplinite, cu riscurile asumate și cu activele implicate în tranzacția respectivă!

Acesta ne duce cu gândul la îndemnul care poate părea redundant în aceste zile – evitați atingerea feței cu mâinile neigienizate! Un echivalent fiscal ar fi - evitați explicațiile de fațadă, mai ales când e vorba de funcții de rutină! Pentru că este greu de susținut o (re)alocare a pierderilor cu o simplă explicație de genul ”a căzut piața”, acolo unde de fapt  filiala nu își asumă riscuri de piață sau strategice.

Renegociați (unde se poate) și comparați (în permanență)!

În contextul rezultatelor negative, inspectorul fiscal s-ar aștepta, mai degrabă, la dovezi că filiala a urmărit să fructifice acele clauze contractuale care îi permit să renegocieze prețuri, comisioane, rate de finanțare, redevențe.

Mai ales dacă acesta este o practică previzibilă în rândul companiilor comparabile independente. Și aici ajungem pe terenul mișcător al comparabilității – cum arăți (auditului care va veni mâine) că ești în rând cu piața tulbure de astăzi, când cele mai proaspete date din piață sunt de acum doi ani, atunci când piața nu era atât de tulbure? 

Și aici începe un proces laborios prin care contribuabilul își demonstrează buna credință și eforturile rezonabile de a respecta valoarea de piață la momentul încheierii tranzacției intra-grup. Nu există  strategie unică aici – extindeți perioada de comparabilitate, eventual luați în calcul și perioade anterioare de recesiune, includeți și companii aflate pe pierdere și, în general, adunați orice informație despre piață din această perioadă, analize independente, ghiduri oficiale ... niciun efort nu e prea mare pentru a vă susține demonstrația! (3)

Trecem acum la un alt strat de protecție contra coronavirusului despre care s-a vorbit nemeritat de puțin în această perioadă - aerisirea, ventilarea  corespunzătoare a încăperilor sau cel puțin verificarea filtrelor de aer condiționat. Aceasta ne duce cu gândul la o altfel de aerisire, de data asta a unui model de afaceri. În vremuri și așa încărcate, e mai puțin susceptibil la interpretări un sistem simplu/simplificat, fără structuri și aranjamente artificiale care cu greu și-are putea susține substanța economică. Un aspect cu atât mai mult de luat în calcul cu cât suntem deja în vremea lui DAC6.

Despre carantina de DAC6 și mijloace de imunizare

Am avut ocazia să vorbim despre această directivă a supra-transparenței dotată, din construcție, cu o fantastică zonă gri, una supusă interpretării agresive din partea administrației fiscale (4) 

Acum vom avea și ocazia de a vedea la lucru această directivă, pentru că încă din prima lună a lui 2021 începe raportarea aranjamentelor … raportabile. Raportarea se face în funcție de încadrarea în acea ANEXĂ IV cu semne distinctive privind o eventuală tentativă de tax avoidance în materie de impozite directe. Verdictul dacă ”e tentativă sau nu e tentativă” va depinde de inspecția ulterioară, dar, de fapt, de modul cum ai pregătit venirea acelei inspecții. Iată de ce recomandăm o carantină de DAC6 înainte de a trece la implementarea oricărui aranjament care implică tranzacții externe. Mai ales acolo unde Testul Beneficiului Principal este pozitiv (adică avantajul de ordin fiscal se dovedește a fi principala rațiune a aranjamentului/tranzacției) sau semnele distinctive sunt evidente, dar și acolo unde nu sunt ușor de identificat, e nevoie de o perioadă de analiză suplimentară din perspectiva efectelor raportării/neraportării. Pentru că, fie că raportezi sau nu, de acum înainte orice inspecție pe impozite directe va conține o componentă de DAC6. Cum spuneam, o componentă din start interpretabilă.

Se simte nevoie unei imunizări, nu-I așa? Echivalentul unui vaccin ar putea fi în fiscalitate un Acord de Preț în Avans, care este un mijloc de a ține sub control virusul neîncrederii administrative de care vorbeam mai sus. Discuții preliminare și (o spunem din proprie experiență) foarte intense duc la stabilirea unor  marje acceptabile de ambele părți (administrație, contribuabil), echivalent cu un armistițiu fiscal pe cinci ani. Sigur că între timp pot apărea pasaje de turbulențe grave precum e cel de acum, dar, pe fond e mai ușor să faci o renegociere când ai deja deschisă o cale de dialog.

Despre lipsa de dialog și alte ... rozătoare

Poate că dialogul, parteneriatul administrație-contribuabil ar trebui să fie următoarea felie de protecție, mai ales că ar acționa în beneficiul ambelor părți. De altfel, modelul profesorului australian Mackay (vez caseta) nu uită să precizeze că sistemul nu ar fi complet fără felia ”informație guvernamentală și măsuri de susținere”. Mesajul e simplu – vrei conformare, ajută oamenii să se conformeze!  Iar informația corectă este esențială. Lipsa de informație este asemeni acelui șoricel (vezi ilustrația) care sapă găuri și șubrezește staturile de protecție. Translatat în registru fiscal, acest mesaj se traduce prin nevoie de-a asigura în primul rând proceduri clare și ghiduri explicative, care să faciliteze conformarea contribuabilului. Sperăm ca administrația noastră va ține cont de bunele practici externe și în primul rând de promisul ghid OECD pentru gestionarea impactului COVID-19 în materie de transfer pricing.

Deocamdată, modelul nostru se concentrează doar pe ceea ce ține/ este sub controlul contribuabilului. Pentru restul … să așteptăm vremuri mai bune! Până atunci, autorii vă doresc sănătate și tradiționalul Transfer Pricing în Siguranță!  

Note:

(1) am prezentat subiectul în articolul ”Noua abordare radicală: ce mai rămâne după 100 de ani de alocare a profitului pe principii de piață?”, din ”Consultant Fiscal” nr. 65, decembrie 2019

(2) materialul poate fi găsit aici: ato.gov.au – Covid-19 economic impacts on transfer pricing arrangements.

(3) pe aceeași temă a stabilirii bazei de comparabilitate, vezi și ”E vremea pentru înCORONArea unei abordări ex-ante?”, din ”Consultant Fiscal” nr. 67, iulie 2020

(4) vezi articolul ”Vorbiți rezonabil DAC6?”, din ”Consultant Fiscal” nr. 68, septembrie 2020.

 

Model ”Swiss Cheese” de apărare fiscală în transfer pricing

 

Adaptare realizată de TPS după ”The Swiss Cheese Respiratory Virus Pandemic Defence” – Ian Mackay, reprodus în NYTimes, decembrie 2020

 Un mesaj, mai multe straturi

Conceptul ”Swiss cheese” își are originea în lucrarea psihologului James T. Reason (universitatea din Manchester) – ”Eroarea Umană”. Găurile din feliile de brânză pot fi asimilate acelor erori care, acumulate, duc la accidente, catastrofe. De aceea e nevoie de mai multe straturi de protecție care luate împreună reduc semnificativ riscul general. Conceptul poate fi aplicat în mai multe domenii, mai ales acolo unde siguranța este vitală (medicină, aviație etc.)

În 2020, Ian M. Mackay, virusolog la Universitatea Queensland,  Australia, a adaptat modelul pentru a ilustra un sistem eficient de protecție anti-coronavirus, transmițând astfel mai ușor mesajul că un singur strat de protecție nu este suficient în contracararea noului risc. Straturile sistemului sunt ”Păstrează distanța fizică și stai acasă dacă nu te simți bine”,  ”Poartă mască”, ”Menține igiena mâinilor și urmează regulile cunoscute în caz de gripă”, ”Evită să-ți atingi fața!”, ”Limitează timpul petrecut în aglomerație!”, ”Testare rapidă și urmărire”, ”Ventilare, Aerisire, Filtre de aer”, ”Mesaje guvernamentale și măsuri de susținere”, ”Carantină și izolare”, ”Vaccin”

 

Articol apărut în Revista Consultant Fiscal Nr. 69, decembrie 2020

ACTUALIZARE - pe tema Transfer Pricing în Siguranță (în vreme de pandemie), vă rugăm să consultați și articolul privind noul ghid OECD