Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Încă nu e clar în ce cazuri se va aplica obligația de păstrare a secretului profesional; nu e clar nici când se va face raportarea (așteptăm măsurile locale de implementare a amânării cerute de Comisia Europeană); dar nu-i nimic, avem acum formularul de raportare DAC 6 (a informațiilor privind aranjamentelor transfrontaliere raportabile). A apărut în MO 407 din 18 mai, dar se pare că era pregătit chiar cu o săptămână mai devreme, din 11 mai. Pregătit e o formă de-a spune. Surpriza nu se oprește aici – acest formular este atât de grăbit încât a uitat să preia informațiile cerute chiar directivă.

Deja se conturează câteva probleme (de parcă nu ar fi ajuns neclaritatea naturală a DAC6).

Prima stă în punctul II.10. din formular: Testul beneficiului principal – se completează dacă aranjamentul transfrontalier prezintă cel puțin un semn distinctiv aparținând următoarelor categorii de semne distinctive A, B, Cb, Cbi, Cc sau Cd. Urmează II.11: Categorii de semne distinctive privind testul  beneficiului principal – se completează cu semnele distinctive din categoriile A, B, Cb, Cbi, Cc sau Cd.

Să punem pe seama grabei (într-o perioadă foarte agitată) faptul că se vorbește și de Cb, și de Cbi. Desigur, este o eroare de redactare. În realitate trebuie reținut doar Cbi. (de altfel Cb luat singur nici nu există în cuprinsul formularului)

Aceste coduri corespund celor care în Directivă (și în ordonanța de transpunere OG5/2020) sunt numite Semnele distinctive generice din categoria A şi semnele distinctive specifice din categoria B şi din categoria C pct. 1 lit. b) subpct. (i) şi lit. c) şi d) și care pot fi luate în considerare numai în cazul în care trec "testul beneficiului principal". Este o subliniere foarte importantă. Practic, acolo unde nu trece testul, nu există obligație de raportare.

Acum, pe lângă faptul că nu e clar de ce trebuia să fie două puncte pentru aceeași cerință… neclară*, avem o întrebare  – ce se întâmplă cu restul de semne distinctive (spre exemplu, cele privind prețurile de transfer – categoria E) și care nu au nevoie de aplicarea testului beneficiului principal?

Ce se va întâmpla când Administrația română va fi nevoită să comunice către celelalte state membre - conform 8ab(14) în Directivă /art. 291^4 (19) în OG5/2020 – ”detalii privind semnele distinctive stabilite în anexa nr. 4 care au fost utilizate pentru a determina caracterul raportabil al aranjamentului transfrontalier”. (vezi și sinteza modelului de formular din articolul TPS, iulie 2019)

Din nou, vorbim poate de o greșeală și în acestă omisiune. Așa stând lucrurile ne putem aștepta la o rectificare cât de curând. Și tocmai când părea că transpunerea nerezonabilei DAC6 începe cât de cât rezonabill la noi. De ce această grabă acum?

Poate pentru ghidul explicativ, cel promis că va ”detalia aspectele referitoare la modul de aplicare a prevederilor anexei nr. 4." se va respecta măcar dictonul, festina lente! (grăbește-te încet!).

 

Nota 

*Să reamintim ce presupune testul care ne va testa nerezonabil răbdarea mult timp de acum încolo - Testul se consideră a fi trecut dacă se poate stabili faptul că beneficiul principal sau unul dintre beneficiile principale pe care o persoană se poate aştepta în mod rezonabil să le obţină de pe urma unui aranjament transfrontalier, ţinând seama de toate împrejurările şi circumstanţele relevante, este obţinerea unui avantaj fiscal.

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Comisia Europeană a cerut statelor membre (printr-un proiect de directivă - aici) ca până pe 31 mai 2020 să adopte reglementările care permit amânarea cu trei luni a termenelor actuale privind raportarea obligatorie DAC6.

Data de la care se aplică DAC6 rămâne în continuare 1 iulie 2020, dar noile termene pentru raportarea acelor tranzacții raportabile conform semnelor distinctive (Anexa IV) sunt:

  • 30 noiembrie (în loc de 31 august) - data limită pentru raportarea pentru tranzacțiile dintre 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020
  • 1 octombrie (în loc de 1 iulie) - data de la care curge termenul de 30 de zile în care trebuie raportate tranzacțiile noi, de după 1 iulie

Comisia Europeană recunoaște ”incertitudinea actuală privind evoluția pandemiei”, dar, în același timp, transmite clar mesajul că nu își va schimba abordarea, ba din contră, are așteptări și mai mari de la aceste instrumente de supra-transparentizare de tipul DAC, investite cu rolul de pârghii ale corectitudinii fiscale/fair taxation:

”În același timp, trebuie reamintit că schimbul de informații privind conturile financiare ale beneficiarilor rezidenți în alt stat membru sau informațiile privind aranjamentele transfrontaliere raportabile prin Anexa IV  sunt cruciale în lupta împotriva evaziunii și evitării impozitelor (avoidance). Statele membre vor avea nevoie de venituri din impozite și taxe să-și finanțeze eforturile considerabile pentru contracararea impactului economic negativ al măsurilor luate împotriva pandemiei COVID-19. Asigurarea corectitudinii fiscale/fair taxation devine mai importantă ca oricând. Chiar dacă actuala criză necesită o ajustare a calendarului de completare și transmitere a informațiilor de ordin fiscal, aceasta nu trebuie să ducă la abandonarea eforturilor administrațiilor fiscale de a asigura o impozitare corectă”. 

În acest context, e de așteptat ca administrațiile naționale (sub presiunea administrației de la Bruxelles) să se ... aștepte ca în acestă perioadă grupurile europene să apeleze la ajustări ale tranzacțiilor intra-grup, chiar reorganizări reorganizări ale modelului de afaceri intra-grup, pentru a face față acestei perioade dificile. Dar cum aceste tranzacții intra-grup sunt suspectul de serviciu când vine vorba de acel deziderat al corectitudinii fiscale... atenție să nu uitați să le raportați prin DAC6, dacă au și cea mai mică urmă de semne distinctive! 

Pe scurt, companii, aveți o datorie față de economie, salariații și acționarii voștri, să evitați degringolada afacerii dumneavoastră (să aveți din ce vă plăti impozitele), dar mai aveți o datorie - să nu evitați să completați acel raport care vă va pune și mai mult la încercarea răbdarea fiscală - raportul DAC6.

Apropo, pe site-ul ANAF a fost postat proiectul de formular care va fi utilizat de intermediarii sau contribuabilii relevanţi, după caz, în vederea raportării informaţiilor cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării. 

Din partea TPS, dragi parteneri, ținem să vă asigurăm încă o dată că nu vom evita să vă fim aproape și în acestă încercare numită DAC6. Vom relua cât de curând seminariile privind problematica siguranței fiscale intra-grup, în orice format care să răspundă și cerințelor de siguranță din aceste vremuri pandemice.

Vă rugăm să ne transmiteți aici orice propunere de organizare seminarii. Vă așteptăm, vă dorim sănătate, alături de  urarea, mai importantă ca oricând, back in business.

TPS-media center, prima sursă de informare pe DAC6

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole
Dragul nostru partener,
 
Prietenul tău de TP ține să-ți transmită un mesaj de încredere
#TPS_Trecem_Pandemia_în_Siguranță!,
alături de un moment de liniște și de descoperire a frumosului care este ... la un braț distanță.
Da, trăim vremurile distanței sociale (cel puțin două brațe distanță/1,5 m),
 dar, pe fond,
(și) primăvara asta nu-i decât o copie, nu-i așa?
Ne revedem în curând, cu gânduri și sfaturi bune, pentru a pregăti împreună,
așa cum ne-am obișnuit,  
transfer pricing în siguranță
(pe sănătosul principiu al brațului distanță/valorii de piață)!
Acum, suntem cu tot sufletul lângă  tine și îți dorim

Paște fericit!

 
 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Lumina crudă a pandemiei ne face să percepem realitatea fără mască. Înainte să fim prima țară unde o să se depoziteze rezerva strategică a UE de materiale pentru urgențe medicale (cum am aflat săptămâna trecută), suntem depozitul de brațe de muncă pentru urgențe agricole al UE. În definitiv, e și acesta un statut: ne putem zice țara care se bucură de Spargelzeit (vremea culesului sparanghelului în Germania)!

Acum 7 ani, un tânăr român uimea Germania cu un record incredibil … 900 de kg de sparanghel cules într-o zi. Presa din Thuringen lăuda în general sezonierul din Est care, cu recorduri sau nu, pe banii pe care acolo îi lua un beneficiar de ajutor social, salva practic recolta și punea pe masa consumatorului german mult iubita legumă. ”Fără ajutoarele din România și Polonia n-am avea nicio șansă”, concluziona un fermier local. De atunci, Germania și-a adâncit și mai mult acestă dependență, până într-acolo încât astăzi, în plină pandemie, a dat liber curselor de avioane care aduc mii de sezonieri-specializați în recoltarea eficientă (timp, costuri). Mai întâi, s-a făcut apel la resurse locale: pe o platformă lansată chiar de ministerul Agriculturii s-au înscris 16.000 de germani – chiar și câțiva jucători de fotbal – dar, cum spun fermierii, nu sunt de mare ajutor oameni care nu sunt învățați cu efortul fizic.

Situația e disperată, în condițiile în care, în mod normal, ar fi nevoie de 300.000 de sezonieri. Dar desigur astea nu sunt vremuri normale și guvernul de la Berlin a hotărât că, într-un compromis pragmatic siguranță sanitară-siguranță economică, pot fi aduși 80.000 de sezonieri – 40.000 în aprilie, restul în mai. Atunci Bucureștiul a reacționat rapid și … povestea o știm.

 

Avem noroc: Germania n-a apelat la soldați

Pragmatic vorbind, nici nu puteam avea altă reacție. Ce ar fi fost dacă Germania și-ar fi dus pe câmpul de sparanghel șomerii (sunt 1,4 milioane înregistrați, rata 3,2%) sau, și mai și, ar fi urmat sfatul popularului Bild, de a băga soldații să strângă recolta? Ar fi însemnat că mii și de mii de români să rămână fără șansa unui trai decent anul acesta. La 9,35 EUR brut, cât câștigă minim pe oră un angajat legal (conform legii salariului minim, Mindestlohngesetz, abreviat MiLoG), lucrătorul poate aduce acasă, după un sezon de trei luni, chiar 4.000-5.000 EUR – bani în mână, după ce plătește masă, casă (de impozit ești scutit pentru sume mici). Asta după un sezon în care ar munci pe rupte și ar accepta condițiile care i se oferă (1). Dar undeva la 5.500 EUR este și echivalentul câștigului net pe care l-ar obține în România, după un an/patru sezoane, un celibatar fără copii cu salariul mediu pe economie. (Eurostat, 2018). Și nota bene, acest angajat mediu încă nu și-a plătit întreținerea și mâncarea.

Cifrele seci sunt implacabile. Văzute din afară, șansele noastre de schimbare a stării de fapt arată cam așa – „voi aveți cât? un salariu mediu net aproape 670 EUR pe lună, echivalentul a 4 EUR pe oră (2). În agricultură, recolta e promițătoare – net 500/lună, 3 EUR pe oră. Și ăsta e salariul mediu. Și fără să ții cont că a venit pandemia, mai vine o criză etc. Dacă voi, românii, credeți că puteți subvenționa un fermier local să aducă un salariu minim net nu de 9 EUR, nu de 7 EUR, dar la cel puțin 4 EUR/oră (acum este undeva sub 2 EUR) să pună el sparanghel și să-l vindeți în Germania, care va renunța să mai pună sparanghel, atunci … viel glück (noroc)! Doar să nu veniți după aia să emitem eurobonduri pentru voi. Apropo, vedeți ce faceți cu deficitele de acum!”

Și atunci ce-i de făcut? Nu cred să existe altă variantă decât: atragerea de investiții cu valoare adăugată mare, singurele care îți permit creșterea naturală a salariilor. Așa vom avea o piață de desfacere internă puternică, care să ofere principala susținere pentru o agricultură fiscalizată în România. Când consumatorul mediu va putea să-și pemită să aibă în mod obișnuit la masă sparanghel, atunci și fermierul român/investitorul va avea cui să vândă, va începe să angajeze sezonierul român pe salarii bune, dar își va putea amortiza mai ușor costurile, așa va putea ieși și la export cu prețuri competitive. Altfel, nici în teorie nu ne putem imagina că putem aștepta să vindem sparanghel, căpșuni, brânză etc. în Europa, la costuri … nemțești. Iar costuri românești înseamnă acum, din păcate, doar salarii (mici) românești, când celelalte componente de cost sunt la nivel european.

Să aduci investiții mari care să nu fie atrase doar de salarii mici înseamnă, la nivel macro, politic, să-ți faci un rost, un statut în Europa. Vestul are tehnologia, noi le putem oferi strategia! Dacă e să vorbim de investiții mari, de domenii strategice, trebuie transmis un mesaj clar – da, statul vrea să investească aici și aici.

Citind ”lista cu măsurile aprobate de statele membre în baza articolul 107(2)b din Tratatul de Funcționare UE și în baza Cadrului Tmporar de Ajutor de Stat în contextul pandemiei de coronavirus”, un investitor ar găsi România înregistrată, pe 11 aprilie, cu o schemă de susținere a IMM-urilor în valoare de 3,3 miliarde de euro. Românii au fost cei mai zgârciți la detalii – banii se vor duce pe ”subvenții directe și garanții de stat pentru împrumuturi de investiții și capital de lucru”. Sigur, la modul general, asta face toată lumea.

Dar să nu pierdem momentul: e poate printre ultimele dăți când se va mai întâlni așa ceva – ciclopul de la Bruxelles-ul va închide, parțial și temporar, ochiul prin care măsoară ce s-ar putea numi ajutor de stat. Și încă ceva, chiar acum câteva zile, dna. Vestager, teribilul comisar pe Concurență în Comisia trecută, vicepreședinte al actualei Comisii, a fost nevoită să transmită – ”nu avem nicio problemă dacă statele vor acționa ca participanți la piață, dacă asta trebuie făcut; dacă vor să cumpere acțiuni, să prevină o preluare forțată …”. Putem înlocui preluare forțată, cu dispariție/pierdere forțată. Mesajul e – pentru un stat care are o politică de dezvoltare, acum e momentul să treacă la acțiune!

Nu vreau să fac aici neapărat comparație cu polonezii, care și ei (mai) sunt furnizori de brațe de muncă pentru sparanghel. Dar se pare că vor să joace în altă ligă! În orice caz, au forța și curajul să încerce efectele unei infuzii masive de capital. (3).

Sigur, se poate spune, pentru o economie fragilă ca a nostră, cu deficite pe toate palierele (când, și înainte de coronavirus, Consiliul Fiscal estima un deficit bugetar spre 10 miliarde de euro), și trei miliarde de euro pote fi o sumă. Dar ce faci atunci când banii sunt puțini? Selecție! Cauți ținte de interes, care să antreneze domenii de viitor și care efectiv să multiplice efectul în economie (după valoare adăugată, forță de muncă, export, proiecte de dezvoltare tehnologie etc.)!

Vi se pare că sună dur cuvântul selecție? Dar selecția pe care e obligat să o facă medicul, epuizat și disperat, când se vede că nu mai are un ventilator-două în plus la terapie intesivă? Pandemia asta ne cam obligă să vedem realitatea fără mască, nu-i așa?

Dacă e să vorbim de valoare adăugată, voi aduce în discuție câteva cifre. Cel mai mare producător european de ventilatoare mecanice pentru spitale este o companie germană care a avut în 2018 venituri de 2,6 miliarde de euro. În economia românească, aceasta este mai mult decât cifra de afaceri a celei de-a treia companii la nivel național, din domeniul energiei-petrolier. Astea sunt cifrele, acesta e potențialul în economia noastră de consum, cum zicem de obicei cu superioritate. Dar bine că avem măcar pofta asta de consum, dacă nu putem, spre exemeplu, să avem și noi ca cehii, o divizie a acestui producător de înaltă tehnologie (și care dă mai multă siguranță pe vreme de pandemie)!

Și încă o cifră – pe CAEN 2660, producție echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic și electroterapie, în economia românească sunt înregistrate 7 întreprinderi (IMM), din care doar trei trec de 10 milioane lei cifră de afaceri (sursa: tpsoft.ro).

 

Lupta cu ”inamicul nevăzut”

Dar să mergem mai departe. Administrația noastră nu vrea să influențeze, c-așa e în legea junglei: cine scapă, scapă, doar certificat să aibă. Pentru că îți trebuie certificate de situații de urgență pentru ”susținerea operatorilor economici în relațiile cu instituțiile publice pentru obținerea, în condițiile legii, de facilități de creditare, măsuri de sprijin ori în relațiile comerciale”.

După ce răsuflăm, citim că sunt două: ”TIP 1 (ALBASTRU) – rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a efectelor deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență. TIP 2 (GALBEN) - rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor/veniturilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor/veniturilor din perioada ianuarie-februarie 2020”.

Nu comentăm alegerea procentului. Observăm doar că, în condiții de stare de urgență oficială, ești nevoit să scoți certificat de la Guvern să invoci stare de urgență potrivit legii și unde: în relația cu instituțiile publice.(4) Și facem asta probabil doar ca să probăm avantajul că acest certificat(e) e ”gratuit, exclusiv online”, dar e nevoie de semnătura electronică. Dacă nu e electronică, ”certificatul de urgență se revocă”. (Certificatul, că urgența rămâne!)

O cerință interpusă fără explicații (nu se putea rezolva altfel?) are darul să convingă investitorul că, la români, informatizarea administrației ajunge în final o birocrație mai rapidă, dar cel puțin la fel de sufocantă. Mai amabilă, greu de crezut:

”Întrebare - Dacă, din greșeală, aplicația a generat un alt tip de certificate poate fi anulat și solicitat tipul care corespunde situației societății? Răspuns: Puteți solicita doar un singur tip de certificate – TIP1 (ALBASTRU) sau TIP 2 (GALBEN). În cazul în care ați obținut certificatul care nu trebuia, semnalați situația la e-mail info.csu@imm.gov.ro” (de pe site-ul Ministerului Economiei)

Un fel de încercați la ghișeul de la etaj, în varianta digitală, de data asta. Iar toate astea se întâmplă în plină luptă cu ”inamicul nevăzut” cum scrie pe același site oficial, sub #ÎmpreunăFacemRomâniaBine. Poate e o licență poetică de-a denumi așa SARS2-CoV-ul. Ceea ce e un fel de fake news – corona nu e chiar nevăzut: când te uiți cu un microscop electronic, dacă îl ai, când faci teste, dacă le faci, chiar poți să-l vezi! De altfel toată lumea asta l-a văzut – e rotofei și cu un soi de ciuperci pe el, fiecare în ce culoare îl vede. La noi, sigur nu e verde, că ar fi o combinație de albastru cu galben.

Cât despre un alt inamic nevăzut din noi, ca nație, încă nu știu niciun dacă vom avea vreodată curajul să ne testăm și să ne punem la microscop.

Închei cu aceeași încredere în drumul nostru de români și de europeni; ca un antreprenor român care am continuat să fac angajări și în aceste săptămâni foarte complicate, pentru că am întâlnit tineri absolvenți entuziaști, care mi-au dat încredere; ca un contribuabil european care am continuat să trimit reacții la consultările Comisiei Europene privind transformarea (radicală) a mediului fiscal din Uniune (5). Dar voi continua să o spun: avem nevoie de curaj și de viziune de dezvoltare. Asta dacă tot e să ne facem bine împreună!

 

P.S. În plină pandemie, fiind, în plin episod „Sparanghelul”, n-am putea face un mic exercițiu de statistică? Pentru că lucrătorii noștri pleacă acum, în mod controlat, cu avionul, suntem într-o fereastră statistică de-a dreptul unică. Înainte să se urce în avion, cât trebuie să aștepte cu orele, n-am putea să vedem, în primul rând, câți sunt? De cât timp fac naveta în afară? Mai au alt job acasă? Câți copii au? Nu e nevoie de nume și prenume, cartografierea nu trebuie să se facă cu jandarmii. Statistică, informație și nimic altceva, pentru a ști despre ce vorbim. La sfârșit, să fie și o întrebare – dacă li se va spune că banii vor merge spre investiții, să aibă spitale mai sănătoase, școli mai bune pentru copii lor, drumuri mai bune, orașe mai dezvoltate, natură mai curată etc. ar fi dispuși să plătească impozit pe sparanghel? O informare strict statistică.

P.P.S. În octombrie anul trecut, Clasamentul global al securității în domeniul sănătății – Global Health Security Index (coautor Universitatea americană Johns Hopkins – venea cu o concluzie care avea să fie brutal confirmată în doar câteva luni – lumea, în ansamblu, e nepregătită în fața unui risc de tipul unei pandemii de proporții. La capitolul răspuns rapid și atenuarea efectelor unei pandemii, România este plasată pe locul 98 din 195, sub mai toate statele europene. Poate analizele erau interpretabile, dar dădeau un semn despre pregătirea sistemului. Prin prisma realității actuale din teren, însă, cred că putem vedea și semnul încurajator: cu efort și mobilizare extraordinară, medici, asistenți, echipele de susținere au arătat că se pot învinge deficiențele sistemului. Merită încă o dată mulțumirile și respectul nostru. Da, poate că oamenii pot învinge sistemul, dar asta pe termen scurt, până nu obosim. Pe termen mai lung, poate ar trebui să mai ajute și sistemul!

Sănătate la toată lumea! Și viel glück!

Note

(1) Despre condiții de muncă în Germania, există site-uri în limba română, ale guvernului de la Berlin, dar și ale unor oganizații non-guvernamentale, utile cunoașterea cunoașterea drepturilor și obligațiilor lucrătorilor.

(2) calcule pe baza ultimului raport INS, cifre rotunjite, la curs 4,48 lei/euro, 160 ore/lună.

(3) Polonia a anunțat trei rânduri de măsuri – 22 de miliarde de euro, apoi 700 de milioane și 115 milioane.

(4) Cu titlu informativ: Stare de Urgență la New York, fără certificat. ”Este interzisă evacuarea oricărui chiriaș rezidențial sau comercial sau închiderea oricărui spațiu comercial pe o perioadă de 90 de zile” (Ordinul Exectiv 202.8 al guvernatorului). ”Departamentul de Servicii Financiare se va asigura că, în condiții rezonabile și prudențiale, orice entitate financiară licențiată va acorda posibilitatea amânării plăților la împrumuturile ipotecare oricărui consumator din Statul New York care întâmpină greutăți pe fondul pandemiei. Se recomandă 90 de zile”. (Ordinul 202.9). Statul nu intervine în relația privată client-furnizor/bancă etc. Spune doar ce trebuie/nu trebuie să se întâmple. În rest, negociați, negociați, că e în interesul ambelor părți.

(5) noi inițiative de suprareglementare, precum DAC7. Puteți găsi aici răspunsul TPS - Transfer Pricing în Siguranță.

 

Articol publicat pe hotnews.ro și contributors.ro, aprilie 2020. Autor - Adrian Luca, TPS - Transfer Pricing în Siguranță

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a inițiat procesul de consultare publică pentru elaborarea unui plan de acțiune împotriva evaziunii/fraudei fiscale și pentru simplificarea sistemului fiscal. Izbucnirea ”Crizei coronavirusului” în Europa a făcut să cadă în plan secund organizarea unei largi conferințe pe acestă temă în luna aprilie. Dar liniile de forță ale Foii de parcurs nu sunt de ieri de azi și merg implacabil înainte.

Nici nu a început aplicarea controversatei DAC6, pe care o vor resimți, într-un fel sau altul toți contribuabilii cu tranzacții trasfrontaliere, mai ales tranzacții intra-grup (aici, despre DAC6, primul seminar pe acestă temă) și deja se vorbește de DAC7 - raportarea veniturilor generate prin platformele digitale. Vorbim însă de un proces susținut care continuă schimbările radicale, pe toate palierele,  în sistemul fiscal european. Privite unilateral, schimbările au fiecare rațiunea lor, dar la un moment dat trebuie pusă în discuție finalitatea întregului ansamblu. În multe cazuri aceste schimbări au generat confuzie, incertitudine fiscală. Or contribuabilul onest are nevoie să știe că toate acestea au un scop, că ne îndreptăm cu adevărat spre un sistem fiscal care ajută și nu împiedică competitivitatea afacerilor europene corecte. Aceasta este esența poziției pe care TPS, în calitatea sa de companie-cetățean european,  a transmis-o către Comisia Europeană.

Este al doilea ”feedback-TPS” transmis de compania dumneavoastră de Transfer Pricing în Siguranță, după cel de la începutul anului trecut, pe tema trecerii la sistemul ”majorității calificate” în adoptarea reglementărilor fiscale. În ambele, pledăm pentru o armonizare a celor mai bune practici la nivelul tuturor administrațiilor fiscale naționale, pentru a putea vorbi cu adevărat de condiții echitabile de joc pentru toate companiile europene, oriunde s-ar afla.   

Vom continua să ne implicăm în problematica europeană pentru că astfel putem să vă oferim consilierea fiscală de care aveți nevoie, potrivită nu doar cerințelor de azi, ci și necesităților de mâine ale facerii dumneavoastră. Vă așteptăm oricând să vorbim despre prezent, dar și despre viitor. Indiferent de vreme și vremuri.

Ref: Foaie de parcurs a Comisiei pentru un plan de acțiune în lupta împotriva evaziunii fiscale și realizarea unui sistem fiscal simplu și ușor

Stimată doamnă/stimate domn

Comisia s-a angajat ”să întărească dialogul Bruxelles-contribuabili, explicând mai bine atât noile reglementări fiscale europene, cât și drepturile pe care le are contribuabilul în noul context”. Ne vedem astfel încurajați să trimitem punctul nostru de vedere într-o chestiune deopotrivă foarte importantă și foarte sensibilă.

Credem că un bun punct de pornire este aserțiunea cuprinsă în acestă Foaie de Parcurs potrivit căreia ”74% din europeni cer acțiuni mai puternice la nivelul UE pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale”. Plecând de la ipoteza că acest rezultat se bazează pe cercetări amănunțite, nu ar trebui văzut ca un semnal de alarmă? Să însemne aceasta că nu mai puțin de 26% (!) din europeni n-ar vrea să continue lupta împotriva ”practicilor ilegale folosite pentru evitarea plății taxelor”? (1) Sau cei mai mulți din acești 26% se tem să audă de noi acțiuni puternice?

Experiența, relația de zi cu zi consultant-contribuabil, îmi dau încredere să spun cu toată convingerea că oamenii nu agreează practicile ilegale, dar nici nu preferă incertitudinea. Din păcate, cel puțin în ultimii 10 ani, incertituinea este foarte des asociată cu schimbările dramatice din mediul fiscal European, afectând în mod direct mediul de afaceri.

Iată de ce marea întrebare a momentului este Ce mai urmează, la ce să ne mai așteptăm pe parte fiscală – o întrebare pentru care instituțiile europene trebuie să pregătească răspunsuri mult mai clare, care să țină cont de context, în primul rând.

Context

Urmare directă a Marii Crize (2008-2010), UE a devenit un laborator al ”noului normal” în domeniul fiscalității, cu reguli destinate să înlocuiască mecanismele de reglare ale pieții, în special valoarea de piață. S-au introdus noi standarde de transparență, în care supra-raportarea a devenit rețeta magică, iar o abordare orice măsură va fi necesară a fost mobilizată pentru a vâna așa numitele practici de evitare a taxelor (tax avoidance). Retorica oficială a început să inducă idee că linia de demarcație este destul de subțire între evaziune și evitare, chiar dacă, din perspectivă legală, acesta din urmă înseamnă ”instrumentele legale folosite cât mai puțin posibil”.  

În martie 2012, spre exemplu, Comisia a anunțat  ”Un plan de acțiune de întărire a luptei împotriva fraudei fiscal și evaziunii fiscale”  (“An Action Plan to strengthen the fight against tax fraud and tax evasion”). Începea cu un nou cadru privind cooperarea administrativă, în care forța motoare era noua Directivă a Consiliului 2011/16/EU, care abroga Directiva 77/799/EEC și introducea cooperarea administrativă pe baza schimbului automat de informații în domeniul impozitării (DAC sau, mai exact, DAC1).

Văzut la început ca un mijloc anti-evaziune, DAC s-a transformat într-un instrument convenabil de tratare a așa-numitei evitări. Între 2014-2019, DAC a fost amendată de cinci ori, chiar și de două ori într-un an. În toată acestă perioadă, Comisia a venit cu nu mai puțin de 26 de propuneri legislative ”în scopul închiderii unor portițe, îmbunătățirii lupei împotriva criminalității financiare și planificării agresive, precum pentru întărirea eficienței colectării fiscal și corectitudinii fiscale”. Și să nu uităm de activitatea Parlamentului – Comisiile speciale TAXE, TAX2 și TAX3, Comisia de anchetă PANA și Comisia de Afaceri Economice și Monetare (ECON) inquiry committee and the Committee on Economic and Monetary Affairs (ECON) (2).

Astăzi suntem în fața iminentei introduceri a unui nou Plan de Acțiune împotriva evaziunii, care începe cu un pas urgent – DAC7, a șasea versiune a originalului. Desigur, introducerea unei ”raportări standardizate a venitului brut generat prin platformele digitale” este o inițiativă pozitivă, în scopul lărgirii bazei de impozitare, astfel Administrația Fiscală putând ajunge la banii care, altfel, ar fi putut fi pierduți pentru impozitare. În plus, aceasta este și tendința globală, așa cum reiese și din materialul supus consultării de OCDE: Model de regulament Operatorii Platformelor în vederea raportării vânzătorilor specifici economiei colaborative (sharing) și a economiei serviciilor favorizate de noua tehnologie (Gig Economy).

În toată acestă evoluție trebuie să vedem însă care este, în realitate, fondul problemei.

Problemă  

Problema a fost deja identificată în Foaia de Parcurs, imediat după formula-magică ”mai sunt multe de făcut”: ”autoritățile fiscale au o expertiză limitată și puține resurse la nivel național pentru a exploata cantitatea uriașă de noi date colectate prin noile măsuri”.

Tocmai de aceea, întrebarea este: ce trebuie să se întâmple pentru a face să merite toată acestă confuzie din jurul supra-raportării și toate costurile care ajung să-i împovăreze în primul rând pe contribuabilii buni – oamenii corecți și companiile care se conformează?

Lipsa rezultatelor la nivel macro poate fi înțeleasă la acest moment. ”Toate aceste forme de schimb automat de informații au potențialul de a genera o creștere a veniturilor fiscal. Totuși, magnitudinea acestor beneficii rămâne de demonstrat”. Salutăm abordările realiste care admit că ”inabilitatea de a furniza estimări nu poate fi pusă doar pe faptul că vorbim de instrumente noi, așa cum e cazul schimbului automat de informații, mai degrabă sugerează existența unor probleme structurale în urmărirea și evaluarea beneficiilor cooperării administrative în majoritatea Statelor Membre”. (3)

Cu toate acestea, la nivel micro, marea majoritate a contribuabililor are nevoie să știe că acestă uriașă cantitate de informații livrată administrațiilor fiscale va ajunge, într-un final, să conteze semnificativ în modul în care ei își plătesc taxele, precum și în modul în care interacționează cu autoritățile fiscale naționale. Oare acestă ”epocă nouă” a fiscalității va ajuta companiile europene să-și îmbunătățească nivelul de competitivitate la nivel global?

În opinia mea, acesta este principalul punct de la care trebuie plecat în orice Plan de Acțiune pe tema fiscalității: beneficiile reale pentru contribuabilul real, cu răspunsuri privind timpul, costurile și resursele necesare. 

 Pași pentru găsirea unei soluții

În ianuarie anul trecut, în răspunsul nostru privind parcursul spre votul pe baza majorității calificate (qualified majority voting - QMV), propuneam implementarea une Baze Comune Consolidate de Proceduri și Drepturi Fiscale. Este trist că, într-o Europă tot mai unificată din punct de vedere administrativ, nu avem încă un cod unificat de conduită pentru administrațiile fiscale. Îmbunătățirea practicilor administrațiilor fiscale locale este calea sigură de a obține acel nivel echitabil dorit (level playing field), dând posibilitatea contribuabililor să vadă lumina de la capătul acestui tunel. Se pare însă că au fost uitate vechile promisiuni prin care DAC urma să fie un manual de bune practici în materie de control administrativ.   

Cu atât mai mult susținem acum apeluri care vin pe acestă direcție: ”aplicarea C(C)CTB trebuie să fie acompaniată de implementarea unor reguli comune de contabilitate și de armonizarea corespunzătoare a practicilor administrative, (…) inspecțiile coordonate și audit-urile comune trebuie să fie parte a cadrului European de cooperare între administrațiile fiscale, (…) nu doar schimburile de informații și procesarea informației, dar și împărtășirea celor mai bune practici între autoritățile fiscale contribuie la omai eficientă colectare fiscală, (…) este esențial să acordăm prioritate schimbului de bune practici între autoritățile fiscale, în mod special cele privind digitalizarea administrațiilor fiscale, (…) armonizând procedurile pentru un sistem digital de completare a declarațiilor fiscal, în scopul facilitării activitățile trans-frontaliere și reducerii birocrației…” (PE, 2019)

Pentru a face ca toate acestea să se întâmple, voința politică este crucială(4). Mai mult decât atât, Comisia Europeană trebuie să ceară în mod ferm autorităților naționale să identifice și să pună la dispoziție resursele pentru toate investițiile necesare în cazul procesării de date și digitalizării.   

Concluzie

Traversăm o perioadă dificilă, o nedorită dovadă că, înainte de a avea nevoie de bani, Europa are nevoie înainte de toate de o economie puternică și funcțională, competitivă la nivel global. Aceasta este garanția că Europa poate să facă față problemelor locale și globale, atât celor previzbile, cât și celor imprevizibile, consolidând încrederea în rândul cetățenilor europeni. Politica fiscală trebuie să fie instrumentul care să ajute și nu îngrădească dezvoltarea economiei europene.

Pe scurt – da, avem nevoie de mai multă acțiune împotriva evaziunii fiscale. Dar, avem nevoie și de un plan integrat care să susțină contribuabilii și administrațiile europene.

 

Note:

(1) Definițiile oficiale pentru evaziune/fraudă, respectiv evitarea impozitelor (avoidance) se găsesc aici (Parlamentul European)

(2) “aport privind criminalitatea financiară, evaziunea fiscală și evitarea impozitelor”, Parlamentul European, martie 2019.

(3) “Evaluarea Directivei Consiliului 2011/16/EU”, Comisia Europeană, Septembrie 2019

(4) Mai multe pe acestă temă “O abordare coordonată pentru controlul prețurilor de transfer în interiorul UE”, EU Joint Transfer Pricing Forum, octombrie 2018. “Audit comun 2019 – îmbunătățirea cooperării și stabilității fiscale”, OCDE.  

 

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Dragii noștri parteneri,

La început de martie 2019, vă anunțam că am atins vârsta medie a unei companii – 10 ani (fără aliterații). Suntem în martie 2020 și parcă îmi vine să vă spun că TPS a făcut 15 ani. La viteza cu care aleargă lucrurile în domeniul nostru... 

Nu vă speriați, nu ne-am apucat să studiem teoria relativității din fizică. E suficientă teoria și practica din TP-ul nostru. Iar acum, că s-a introdus și DAC6, când se anunță pilonii BEPS 2.0 și altele și altele, relativismul e la el acasă.

Pe scurt, la 11 ani de TPS (în acte), vă spunem că am rămas aceiași în valorile noastre - corectitudine și pasiune în ceea ce facem. Iar voi, clienții-partenerii noștri, rămâneți sistemul de referință al muncii noastre.

Ne vom menține traiectoria de creștere grație unei echipe unice de profesioniști, entuziaști și tineri (indiferent de vârstă!). Ei sunt cei care respectă și îmbogățesc sistemul de valori TPS și, încă o dată, le mulțumesc.

Amu’, până la anu’, când aniversăm ... 20 de ani, să ne revedem sănătoși la seminariile TPS (inclusiv pe DAC6)! Vă așteptăm cu drag (și soluții)!

Vă mulțumim pentru încredere,

Adrian Luca

partener-fondator TPS 

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Astăzi, am ținut la sediul nostru primul seminar DAC-Partener și DACă e să alegem un singur cuvânt să caracterizez evenimentul, acesta ar fi INSTRUCTIV. Bine, două – FOARTE INSTRUCTIV.

Și asta datorită partenerilor noștri, cei 24 de participanți – responsabilii departamentelor de Taxe/Conformare fiscală din companii de top  (să spunem doar atât - prima companie după profitabilitate din România, prima companie după numărul de angajați, cel mai puternic brand românesc în tehnologie etc.), din industrie, servicii, inclusiv  furnizori de servicii de intermediere. Le mulțumesc încă o dată pentru că, prin participarea activă*, ne-au ajutat, pe mine și pe colegul Silviu Bădescu de la NNDKP, să înțelegem mai bine care sunt preocupările concrete ale mediului de afaceri în legătură cu această obligație de supra-raportare, zisă DAC6. În același timp, din întrebări și răspunsuri încrucișate venite de la masa discuțiilor libere cred că am reușit cu toții să clarificăm mai bine ce știm și ce nu știm, până la această dată, despre modul cum se va aplica legislația de transpunere a directivei (proaspăt adoptata OG5/2020).

Că veni vorba, 23 din cei 24 (95%**) așteptă ca ghidul de clarificare de la ANAF să fie primul instrument care să-i ajute în conformare la DAC6. Pe locul al doilea au nominalizat ”proceduri mai clare în materie la nivelul grupului din care fac parte”. Urmează ”automatizarea procesului de raportare”, ”training pentru departamentul de taxe” și de-abia pe ultimul loc au pus ”delegare procesului de conformare către intermediarul implicat în tranzacție/către un independent”. Această ordine este total explicabilă pentru participanții noștri, specialiști bine informații fiind ( jumătate dintre ei știu de DAC6 de mai bine de șase luni): ei au înțeles, mai ales după publicarea legislației naționale, că miza DAC6 sunt tranzacțiile companiilor lor și, în calitate de contribuabili relevanți, ei/companiile trebuie să dețină controlul raportării.

De altfel, 90% s-au declarat de acord ca intermediarul să raporteze doar cu acordul contribuabilului, așa cum sugerează și OG5. Iar 95% au stabilit că vor avea un responsabil la nivel de companie care să supervizeze tranzacțiile din prisma DAC6.

De notat că marile companii, deși apelează la un consultant (65% din respondenții noștri), în bună parte aplică aranjamente/tranzacții pregătite de compartimentele specializate din cadrul companiei/din cadrul grupului. (de aici și nevoia amintită mai sus, de a exista proceduri clare de raportare la nivel de grup).

Sigur, stabilirea responsabilității de raportare este o problemă stresantă (55% din voturi), mai ales din perspectiva costurilor de conformare (40% cred că aceste costuri vor crește cel puțin cu un sfert din actualele costuri). La acest punct am adus în atenție soluții de automatizare special concepute petru DAC6, precum cea de la VinciWorks, care este disponibilă și pe piața din Marea Britanie. Reiterez disponibilitatea de a prezenta oricând sesiuni DEMO pentru a putea vedea cum o astfel de soluție vă poate ajuta să gestionați mai bine datele de care aveți nevoie pentru conformarea la DAC6 (vă rugăm click aici și bifați ”doresc o prezentare a softului DAC6”!). În același timp, subliniez încă o dată că această soluție automatizată (ca niciun alt soft, de altfel) ... nu-ți spune automat asta trebuie raportat, asta nu trebuie!

Da, acesta e marea problemă - încadrarea/stabilirea tranzacțiilor care trebuie raportate, cum au arătat-o și participanții noștri (90% din răspunsuri).

Pentru 100% dintre ei e clar – mai puțin de un sfert din tranzacțiile lor implică un avantaj fiscal. Dar unanimitatea nu se mai păstrează când vine vorba de procentul tranzacțiilor care ar trebui raportate conform DAC6. Sunt contribuabili care văd procent de raportare și până la 50% din tranzacții (15% din voturi) luând în calcul că există o zonă largă de raportare care trece dincolo de testul beneficiului principal (un test care și așa are o marjă generoasă de interpretare). Iar lucrurile se complică când intervine în discuție relația cu persoanele afiliate: pentru 45% din respondenți, tranzacțiile cu persoane afiliate reprezintă peste 50% din total tranzacții (în 17% din cazuri se trece chiar de pragul de 75% din tranzacții).

Se știe că în ”Categoria E”, de semne distinctive privind stabilirea prețurilor de transfer, raportarea nu este condiționată de existența unui beneficiu fiscal. La fel, pentru o parte din tranzacțiile care intră în ”Categoria C”, privind plăți deductibile între persoane asociate, nu este necesar testul beneficiului fiscal.  Iată de ce mai bine de jumătate dintre respondenți sunt de acord că documentarea tranzacțiilor intra-grup (substanța economică, analiza de piață) reduce incertitudinile legate de raportarea DAC6.

Și dacă tot suntem la capitolul tranzacții fără test, în timpul seminarului s-a ridicat problema tranzacțiilor cu părți rezidente în țări care nu au schimb automat de informații cu România. Chiar dacă, în marja ”Categoriei D”, nu orice tranzacție cu aceste țări se raportează automat, e bine de verificat stadiul schimbului automat de informații aici, pe pagina oficială a OECD

Ajungând la analiza efectivă a tranzacțiilor, contribuabilii își identifică principalele tipuri de tranzacții unde există potențial de raportare astfel (alegere multiplă):

  • Plăți care beneficiază de un regim fiscal preferențial în jurisdicția în care destinatarul plății este rezident fiscal - 55%
  • Conversie împrumut în capital/debt to equity swap - 45%
  • Plăți către beneficiari rezidenți fiscali în jurisdicții calificate ca fiind necooperante - 35%
  • Transferuri de active intangibile - 30%
  • Transferul unor operațiuni de producție concomitent cu transferul unor servicii și/sau intangibile, în cadrul unei restructurări - 15%
  • Altele - 40%

Încă o dată, ce se poate spune la prima vedere este că există potențial de raportare în aceste tipuri de tranzacții. E nevoie de o revizuire a fiecărei tranzacții (în primă fază, a celor care-și produc efecte din 25 iunie 2018 încoace) – analiză făcută mai întâi de compania beneficiară (contribuabilul relevant), apoi de companie împreună cu intermediarul implicat, iar la nevoie ( acolo unde, spre exemplu, sunt divergențe între cele două părți) să se ceară chiar opinia unui observator independent. Modul de raportare al acestor tranzacții, dar și modul de ne-raportare (acel position-paper prin care ne explicăm decizia de a nu raporta) devin puncte importante în economia procesului de conformare la DAC6, un proces care nu se termină odată cu depunerea declarației de DAC6 (declarație care poate arăta cam așa – vezi articol TPS din iulie 2019)

O parte însemnată din respondenți se gândește deja la efectele post-raportare: 60% se așteaptă deja ca raportarea să fie urmată de o creștere a grupei de risc fiscal în care să fie încadrată compania.

În aceste condiții este de așteptat să apară situații în care DAC6 să aibă o influență, poate chiar să fie nevoie de schimbarea modelul de business al companiei, inclusiv la nivelul tipului de tranzacții derulate – au fost de părere 75% din participanții la seminarul DAC-Partener.

Pentru ei, ca și pentru ceilalți parteneri ai noștri, promitem să fim aproape pentru ca impactul DAC6 să fie nu doar ușor de gestionat, dar și să se dovedească într-un final, de bun augur pentru sănătatea (financiară) a companiei/grupului respectiv.

Contați pe noi și, apropo, vă așteptăm la următorul seminar interactiv și instructiv DAC-Partener - 26 februarie, București.

Pentru înscriere, vă rugăm click aici!

Mulțumim pentru încredere

Adrian Luca, în numele

Echipei TPS + NNDKP

 

Resurse: 

Chestionar + Răspunsuri, Seminar DAC-Partener, 5 februarie

Prezentare DAC6 (semne distinctive, testul beneficului principal - întrebări pentru analiza situațiilor practice, pași de pregătire etc.)

Legislație DAC6 (directivă + ordonanța de transpunere) 

Model probabil declarație DAC6

Prezentare DAC6_EU status_05.02.2020

Evaluarea Directivei privind Cooperarea Administrativă între autoritățile fiscale (DAC1-6), Comisia Europeană, septembrie 2019

 

Note:

* Tocmai pentru că ne-am dorit și ne dorim seminarii interactive, în care fiecare să aibă ocazia să-și prezinte un punct de vedere, am decis limitarea numărului de participanți la max. 25. Vom păstra această condiție și la următoarele seminarii.
** Chestionarul din acest text s-a derulat cu ajutorul unei platforme automate de sondare a audienței în timp real. Pentru a fi mai sugestive, rezultatele sunt în procente și sunt întregi (vă rugăm să țineți cont de acesta la transformarea în date absolute)

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Simați DAC-parteneri,

Au mai rămas șase luni până la începutul primei raportări în cadrul DAC6, supranumită și directiva supraraportării.

În perioada iulie-august 2020, ANAF așteaptă - de la  intermediarul fiscal al contribuabilului sau, după caz,  direct de la contribuabil - declarații privind aranjamente/tranzacții transfrontaliere pe care respectivul contribuabil le-a derulat în perioada 25 iunie 2018 -30 iunie 2020. Sunt vizate acele tranzacții care pot fi încadrate într-una din cele 18 categorii de indicii (semne distictive/hallmarks) despre o eventuală evitare a plății impozitului pe profit.

Cei care urmăriți comentariile TPS din ultimii ani, dar mai ales din ultimele luni (aici, o sinteză) știți deja de ce această directivă este pavată cu interpretări potențial abuzive, mai ales în cazul suspectului de serviciu – tranzacțiile intra-grup (cu afliliații).

Legislația internă de transpunere (OG 5/2020, în MOf. 68/31 ianuarie) cel puțin nu complică și mai mult lucrurile, rămânând în litera Directivei. Un fapt notabil este că autoritățile au acceptat eliminarea* penalizării în cazul raportărilor considerate incorecte/incomplete. Astfel, rămânem doar cu amenzile între 20,000 si 100,000 lei pentru neraportarea ori raportarea cu întârziere a fiecărui aranjament transfrontalier care face obiectul raportării și între 5,000 si 30,000 lei în cazul neîndeplinirii de către intermediar a obligației de notificare a altui intermediar sau contribuabil relevant.

Rămân însă în suspans o serie de aspecte care, sperăm, vor fi clarificate în ghidul de aplicare, promis în Ordonanță. Iată două dintre ele (de încălzire):

i) Conform noului ART. 291^4 (7) din Codul de porcedură fiscală: ”În cazul intermediarilor care, potrivit legii, fac obiectul unei obligaţii de păstrare a secretului profesional, aceştia raportează aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării doar cu acordul scris al contribuabilului (8) În lipsa acordului prevăzut la alin. (7): a) intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, oricărui alt intermediar obligaţia de raportare a informaţiilor (aranjamente raportabile)/ b) intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, contribuabilului relevant obligaţia de raportare a informaţiilor, în cazul în care nu există un alt intermediar”.

Ce trebuie înțeles de aici? Contribuabilul trebuie să-și dea acordul în privința clauzei de secret profesional care l-ar putea ține pe consultantul/contabilul său să dezvăluie date primite de la client. Spre exemplu, în baza statutului CCF, consultantul este obligat „să păstreze secretul profesional, care vizează toate informaţiile și datele de orice tip, în orice formă și pe orice suport puse la dispoziţie de client și documentaţia întocmită de consultant, precum și să le gestioneze și să le arhiveze corespunzător la sediul profesional”.

 ii) Ordonanța nu face distinție explicită între un intermediar-promotor al unui aranjament care face obiectul raportării și un intermediar- furnizor de servicii de asistență – auditare, conformare fiscală, management active financiare etc. – care nu a fost efectiv implicat în ”proiectarea, comercializare etc”. Ordonanța acceptă ca un intermediar să aducă ”dovezi că nu ar fi fost rezonabil de așteptat să știe că a fost implicat într-un aranjament transfrontalier care face obiectul raportării”, caz în care contribuabilul relevant trebuie să verifice încă o dată dacă nu cumva este în situația de a face el însuși raportarea.

Despre astfel de situații concrete vom vorbi la primul seminar DAC6, care va fi organizat în parteneriat cu NNDKP, miercuri, 5 februarie, la sediul nostru (structura seminarului pe dac6.ro).

Înscrierile pentru acest seminar s-au încheiat. Ne ținem de promisiunea de a limita prezența la maxim 20 de persoane pentru a putea trata corespunzător cazuri din practica participanților. De asemenea, am rezervat timp pentru prezentarea unei soluții automatizate de raportare – platforma VinciWoks, disponibilă și pe piața din Marea Britanie**.

Rămânem deschiși oricând spre organizarea altor seminarii, inclusiv la sediul dumneavoastră, pentru propriile echipe. La cerere, putem organiza separat sesiuni DEMO pentru a stabili în ce măsură soluția ViniWorks poate fi adaptată cerințelor grupului dumneavoastră. E suficient un simplu click aici, cu mesajul ”doresc o prezentare a softului DAC6”

Dacă doriți să vă înscrieți la următorul seminar (București, 26 februarie), vă rugăm click AICI!

În același timp, vom reveni periodic cu informări care să vă ajute pentru o conformare în siguranță (și) în cazul DAC6. Rețineți că acestă obligație de raportare este nouă doar din punct de vedere formal, al modului de raportare.  Pe fond, însă, vorbim de o obligație privind tranzacțiile contribuabilului, strâns asociată cu obligația acestuia privind documentarea tranzacțiilor intra-grup (dosarul prețurilor de transfer***). Astfel, o bună fundamentare a substanței economice a tranzacției și o corectă raportare a acesteia la condițile pieței (benchmarking) sunt elemente esențiale și pentru pregătirea inspecțiilor post-raportare DAC6.

Acestea fiind spuse, încheiem optimist, ca de obicei – cine a reușit să gestioneze corect chestiunea prețurilor de transfer are toate șansele să țină sub control și problematica DAC6. Să fie chiar ZEN, vorba filmului.

Alături de dumneavoastră,

Echipa TPS

Note
*față de proiectul postat pe site-ul Ministerului pe 9 ianuarie. TPS a semnalat aici aspectul, cerând cel puțin o reducere substanțială a amenzilor pentru informațiile apreciate ca incorecte/incomplete.
**În plin Brexit, Marea Britanie nu a reușit (sau nu a vrut?) să evite obligația implementării DAC6. De notat că Marea Britania a fost primul stat membru din UE care a avut o reglementare proprie DOTAS - disclosure of tax avoidance schemes/raportare a schemelor de evitare a plății impozitelor ( nu se limita doar la impozite directe)
***Atenție că pentru categoria E, ”Semne specifice referitoare la stabilirea prețurilor de transfer”, precum și parțial pentru categoria C, privind ”Plăți transfrontaliere deductibile între persoane asociate”, nu este nici măcar necesară aplicarea testului beneficiului principal. Încă o dovadă privind tratamentul special de care se bucură  tranzacțiile intra-grup (suspectul de serviciu)

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Știrea începutului de an în fiscalitate sună ca o premieră încurajantă: vom avea în curând o ordonanță de modificare a Codului de procedură fiscală care își asumă din start un ghid de asistență în aplicare. Orice contribuabil cu dorință de conformare voluntară va tresări când va citi ”ANAF publică pe pagina de internet proprie un ghid prin care detaliază aspectele referitoare la modul de aplicare a prevederilor”, în proiectul postat la sfârșitul săptămânii trecute pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Cu atât mai mult când va afla că e vorba de implementarea Directivei 2018/822 privind ”schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării”, temuta DAC6. (iar știrea e cu atât mai notabilă cu cât ghidul nu este o cerință a directivei).

Am scris prima dată despre această DAC6 în iunie 2017, pe vremea când directiva era încă în fașă. Am revenit apoi in iunie 2018, când a început să se ridice, arătându-și potențialul extraordinar. În general, am căutat să folosesc orice ocazie (aici articol din revista Consultant Fiscal, iunie 2019) pentru a trage semnalul că acest pui de legislație europeană va începe să umble cum nu s-a mai făcut până acum prin afacerile interne ale contribuabilului, cotrobăind prin aranjamente/tranzacții pe care, culmea, tot contribuabilul (direct sau indirect) o să fie nevoit să i le pună în față. Născută din părinți eminamente politici (mama – politica de supra-transparență fiscală, tatăl – proiectul de supra-integrare europeană fiscală), directiva va schimba efectiv regulile jocului, ca să folosim o sintagmă des invocată, pe deplin justificată în acest caz.

Simpla prezentare tehnică a măsurii parcă nu e de ajuns pentru a înțelege noua realitate. Mai întâi, că nu e nimic simplu când vorbești de directiva care obligă intermediarii fiscali (consultanți, contabili, auditori, avocați, bancheri etc.) să raporteze la Fisc tranzacții externe (în original – cross-border arrangements/aranjamente transfrontaliere) ale clienților lor contribuabili. Iar dacă nu au intermediar, atunci contribuabilul nu are decât să-și raporteze singur tranzacții/aranjamente. Simplu, nu?

Iar raportarea se va întâmpla cât de curând pentru fapte produse până de curând: până în august 2020 când trebuie făcută prima raportare, cea care acoperă tranzacții în desfășurare între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020 (îmi fac datoria să reproduc asigurarea dată de Bruxelles că nu e vorba de nimic retroactiv aici).

Nu spun tranzacțiile/arajamentele, pentru că nu chiar toate tranzacțiile/aranjamentele trebuie raportate. Dar câte/care … aici e doza de suspans pe care Bruxelles-ul ne-a rezervat-o din start, sub așa-numita ANEXĂ IV, cea cu”semnele distinctive” (în original hallmarks) prin care anumite tranzacții/aranjamente devin raportabile.

Să nu anticipăm și să ne păstrăm doza de entuziasm de început de an – poate ghidul nostru ”care detaliază modul de aplicare a prevederilor anexei IV” va reuși să elimine mare parte din acest suspans natural al directivei și va veni cu exemple și studii de caz concrete, răspunzând nevoii de claritate și predictibilitate a contribuabilului. Voi adăuga doar ce a spus și Bruxelles-ul: „Directiva nu are nicio opțiune de stabilire a unei liste albe de aranjamente transfrontaliere care să nu fie nevoie să fie raportate”. (cf documentul din 28 septembrie Working Party IV – Direct Taxation, pregătit de aparatul de serviciu al Comisiei Europene pe marginea DAC6).

Vorbim, să nu uităm, de o directivă a semnelor, 18 categorii de semne care atunci când nu sunt generice, sunt specifice. Și întotdeuna definite … cu marjă largă de interpretare. Sunt cazuri când semnele sunt luate în considerare doar dacă trec testul beneficiului principal. Iar „testul se consideră a fi trecut dacă beneficiile principale pe care o persoană se poate aștepta în mod rezonabil să le obțină de pe urma unui aranjament, ținând seama de toate împrejurările și circumstanțele relevante, este obținerea unui avantaj fiscal”. Așadar, vorbim de elemente confuze gen „în toate împrejurările relevante”, „se poate aștepta în mod rezonabil” etc..

Apropo de rezonabil. Mă grăbesc să salut faptul că textul local de implementare se păstrează în linia directivei, ba chiar se abține de la excesele altor state europene, care au înghesuit în sfera DAC6 și aranjamentele/tranzacțiile interne ale companiilor (pe lângă cele externe). E bine că legiuitorul nu a complicat și mai mult lucrurile!

La prima vedere, până și la capitolul sancțiuni ne păstrăm în marja pe care ne-a lăsat-o Bruxelles-ul, ca sancțiunile să fie ”eficace, proporționale și descurajante”. Da, amenzile de acum sunt mai proporționale, ca să zic așa, dacă comparăm varianta finală a proiectului cu cele anterioare. Este de salutat că autoritățile noastre au ales să nu depășească plafoanele de amenzi care există în cazul raportării pentru fiecare țară în parte, deja cunoscutul CbCR, Country by Country Reporting, și care pe fond este tot un DAC (DAC4, pentru cei care vor să țină scorul, transpus prin OUG 42/2017, OPANAF 3049/2017) – o obligație de supra-transparentizare, din categoria Ce bine se Citește Riscul.

Sigur se va spune că CbCR se adresează grupurilor mari și filialelor lor europene, pe când DAC6 e total democratică, cere să fie raportate și tranzacții ale IMM-urilor ori ale persoanelor fizice. Dar, încă o data – bine că se nu trece de aceste plafoane, care oricum sunt cele mai mari din legislația noastră fiscală.

Așadar, neconformarea la DAC6 va fi penalizată la noi de la 20.000 la 100.000 de lei (notă: la CbCR, amenda minimă de neconformare este de 70.000 de lei). Dar… și încă ce DAR vine acum: acolo unde, deși există conformare, informațiile raportate vor fi (considerate/interpretate ca fiind) ”incorecte sau incomplete”, amenzile merg de la 10.000 la 50.000 de lei.

Totuși, întrucât vorbim de niște reglementări care din construcție sunt incomplete și pentru care nu există o definire a ce înseamnă corect sau complet, nu mai putem spune că funcționează proporționalitatea cu CbCR-ul, unde, pentru informații incorecte – incomplete, se dă maximum 50.000 de lei. Și asta pentru că la CbCR vorbim de capete de tabel cât de cât clare, informații raportabile cuantificabile. Prin comparație, DAC6 cere ”detalii privind semnele distinctive care au fost utilizate pentru a determina caracterul raportabil al aranjamentului transfrontalier; un rezumat al conținutului aranjamentului transfrontalier care face obiectul raportării, inclusiv o trimitere la denumirea sub care este cunoscut de regulă, dacă aceasta există, și o descriere abstractă a aranjamentelor sau a activităților economice relevante; detalii privind dispozițiile din legislația națională relevantă care constituie baza aranjamentului transfrontalier care face obiectul raportării”. Simplu, nu?

Secțiunea cea mai interpretabilă din legislația fiscală (asta până acum), prețurile de transfer (domeniul care, într-un cuvânt, acoperă fiscalitatea tranzacțiilor intra-grup) are parte de un maximum de amendă de 14.000 de lei. Sigur, nu luăm în calcul ajustarea tranzacțiilor în cauză, adevărata miză a inspecțiilor pe prețuri de transfer, pentru care, nu-i așa, sky is the limit. Vorbim strict de amenda pentru verdictul ”aveți dosar incomplet de prețuri de transfer”: 14.000 de lei, pentru contribuabili mijlocii și mari, 3.500 de lei pentru ceilalți. Și, cum mai spuneam, prețurile de transfer sunt echivalentul fiscal al clasicului ”se va reduce viteza până la limita evitării oricărui pericol”.

Totuși, de la 14.000 de lei la 50.000 de lei, saltul e destul de mare! Cum și în DAC6 grosul raportărilor va fi dat tot de suspectul de serviciu, aka tranzacțiile intra-grup (în formularul de raportare va fi rubrică specială pentru persoanele afiliate!) – cred că rezonabil, proporțional, ar fi să ajustăm și amenda de 50.000 de lei, la un benchmarking apropiat amenzii din prețuri de transfer! Suntem convinși că orice ajustare va fi suficient de descurajantă, mai ales pentru cei care înțeleg că miza DAC6 sunt inspecțiile la contribuabil pornind de la noile informații privind tranzacții/aranjamente ale respectivului contribuabil. (În cuvintele acelui Working Party pomenit mai sus – „se pot identifica anumite aranjamente la care administrațiile fiscale să vrea să se uite cu mai multă atenție”).

Țin să spun de câte ori am ocazia – suntem în pragul deplinei integrări europene fiscale, mai trebuie rezolvat doar aspectul fiscalității directe (faimosul CCCTB, baza comună consolidată de impozitare –– aici articolul din septembrie 2015 despre ”cotele care vor veni”, de văzut și planurile în materie al Comisiei von der Leyen) iar directive precum DAC6 vin să strângă și mai mult cercul (DAC6 vizează doar impozitele directe, nota bene!).

Nu ne putem opune trenului european, dar miza noastră trebuie să fie să găsim acele argumente ca vreun investitor mare să coboare și în gara noastră. Să putem spune așa: dragă investitorule, nu putem să-ți mai oferim alte facilicități fiscale decât cele pe care le găsești în restul UE, dar, la noi, vei găsi mai multă pedictibilitate, claritate, chiar o abordare administrativ mai rezonabilă, dacă nu prietenoasă.

Poate e nerezonabil din partea mea să îmi doresc ca 2020, tocmai 20-20!, să fie începutul rezonabilității fiscale la noi. Dar măcar în legătură cu acest complicat DAC6, hai să nu ne oprim la jumătatea drumului. Spun să nu ne oprim pentru că văd acest drum făcut împreună, ca un parteneriat real între administrație și mediul de afaceri/contribuabili. Ghidul care va veni ar trebuie să fie încă un semn (hallmark?) al acestui parteneriat. Și apropo, imediat suntem în august și vine prima raportare.

 

Articol apărut pe hotnews.ro, cotributors.ro și zf.ro, ianuarie 2020. Autor - Adrian Luca, TPS

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Pe site-ul ministerului Finanțelor a fost publicat, în sfârșit, proiectul de OG de modificare a Codului de procedură fiscală pentru implementarea Directivei 2018/822 privind ”schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării” (DAC6).

Ca notă generală, textul local se păstrează în linia directivei, ba chiar se abține de la excesele altor state europene, care au integrat în sfera DAC 6 și aranjamentele/tranzacțiile interne ale companiilor (pe lângă cele externe). Tot e bine că nu se complică și mai mult lucrurile. (despre implicațiile supra-transparentizării, TPS vorbește vorbește de doi ani de zile)  

Salutăm, din start, realismul autorităților noastre de a recunoaște, implicit, potențialul DAC6, acela de a fi unul din cele mai confuze pachete din fiscalitatea europeană (internă): se spune clar că ”ANAF publică pe pagina de internet proprie un ghid prin care detaliază aspectele referitoare la modul de aplicare a prevederilor anexei IV” (semnele distinctive care determină obligația raportării). Nu ne este dat de prea multe ori ca Finanțele să ne promită, și încă prin lege, că va fi elaborat un ghid (nota bene – aceasta nefiind o obligație solicitată de directivă!).

Să ne așteptăm la un ghid foarte explicit, cu studii de caz concrete, care să răspundă nevoilor de claritate și predictibilitate ale contribuabililor?

Ar prinde foarte bine să fie așa, dacă ne uităm la pachetul de sancțiuni. În spiritul confuz al directivei, sancțiunile trebuie să fie ”eficace, proporționale și descurajante”. La capitolul proporțional, autoritățile noastre au ales să adopte aceleași plafoane de amenzi ca în cazul raportării pentru fiecare țară în parte (CbCR - tot o obligație de supra-transparentizare, dar se adresează doar grupurilor mari de companii europene - vezi aici, buletinul nostru Ce Bine se Citește Riscul). 

Astfel, neconformarea este penalizată de la 20.000 la 100.000 de lei. (de notat că la CbCR, amenda minimă de neconformare este de 70.000 de lei) Acolo unde există conformare dar informațiile raportate sunt (considerate/interpretate de ANAF) ca fiind ”incorecte sau incomplete”, amenzile merg de la 10.000 la 50.000 de lei.

”Incorect sau incomplet” este coșmarul fiecărui contribuabil care înțelege să se conformeze dar pentru care nu e clar ... ce se înțelege dintr-un articol, paragraf de lege etc.

Iată de ce, pentru claritate și siguranță vă invităm cu încredere la seminariile DAC-partener organizate de TPS. Merită! Asta dacă vreți să economisiți până la 50.000 de lei!

Un tratament special este rezervat intermediarilor care pot invoca un privilegiu de natura secretului profesional – privilegiu care va funcționa doar pentru ”informațiile de care aceștia iau la cunoștință în cursul evaluării situației juridice a clientului în cadrul unor proceduri judiciare sau al îndeplinirii obligației de apărare sau de reprezentare a clientului în proceduri judiciare sau în legătură cu respectivele proceduri”. În acest caz, intermediarul raportează la ANAF doar dacă are un acord scris din partea contribuabilului că renunță la dreptul privind secretul profesional. Dar chiar și în situația în care nu există un asemenea acord, intermediarul este ținut (amenzi de la 5.000 la 30.000 de lei) să notifice fără întârziere, oricărui alt intermediar sau, după caz, contribuabilului relevant, obligația de raportare.


Ca mâine vine august!

Sunt cazuri și cazuri care vor cădea sub incidența DAC6, pornind de la suspiciuni de ”avantaj fiscal”. E bine să știți de pe acum dacă și dumneavoastră aveți un astfel de caz. Miza DAC6 sunt informațiile companiei/grupului dumneavoastră. Trebuie să știți să delimitați simpla suspiciune de informația care trebuie, într-adevăr, raportată. Vorbim de ”transfer intra-grup de active corporale greu de evaluat, achiziționare companii care înregistrează pierderi și utilizarea pierderilor pentru reducerea obligațiilor fiscale, conversia veniturilor în capital sau în categorii de venituri scutite de la plata impozitelor, etc.”? (am citat din Nota de fundamentare a ordonanței).

Cum spuneam mai sus, potențialul de acoperire (acel ”etc.”) pe care îl are această reglementare este, prin chiar construcția sa, extraordinar de mare. Până în august 2020 când trebuie făcută prima raportare (cea care acoperă retroactiv tranzacțiile în desfășurare între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020) nu mai e chiar așa de mult. Iar dacă ghidul va apărea undeva prin primăvară… chiar că nu mai e mult!

Haideți la seminar! E mai sigur!

Invitația la seminariile DAC-partener, AICI