Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Acum e sigur (DACă acest termen poate fi aplicat când vine vorba de DAC6) – primele raportări ale tranzacțiilor externe raportabile se amână cu 6 luni, în cazul României. Așadar, 

  • DACă, începând de astăzi și până la sfârșitul anului, derulați o tranzacție externă/un aranjament cu semnalmente de transfer de profit sau de reducere a impozitelor care ar trebui plătite, atunci tranzacția ar trebui raportată în cursul lunii ianuarie a anului viitor.
  • DACă ați derulat însă o tranzacție cu aceleași semnalmente în perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020, atunci raportarea ar trebui să se facă până cel târziu pe 28 februarie 2021.

Aceste termene au fost introduse într-o ordonanță de urgență din 1 iulie care preia termenul maxim de amânare permis de la Bruxelles (Jurnal Oficial UE, 26 iunie). Nu ne rămâne decât să salutăm decizia rezonabilă a autorităților și în acest caz (așa cum o abordare ... aproape rezonabilă s-a simțit și în impunerea penalităților, prin ordonanța de transpunere, OG5/2020), dar și să le reamintim că e nevoie de clarificări pe fond în cazul aplicării DAC6 (am vorbit pe larg de acestea în buletinul nostru informativ de săptămâna trecută)

  • Încă nu există un ghid explicativ (obligație legală, conform OG5) care să mai lămurească cât de cât aspectele relevante asupra a ceea ce trebuie raportat
  • Încă nu s-a stabilit cine raportează în cazul implicării unui intermediar, dacă se aplică sau nu clauza de confidențialitate. Ex. un consultant fiscal are nevoie de acordul contribuabilului relevant (autorul tranzacțiilor respective) pentru a raporta sau obligația raportării trece direct la contribuabil? Apoi, se face sau nu distincție între intermediar-furnizor și cel care este doar furnizor de servicii de asistență?
  • Încă nu e clar formularul de raportare (mai ales în cazul acelor semne distinctive care nu au nevoie de testul beneficiului principal).

Sunt chestiuni a căror rezolvare nu mai suportă amânare, dacă ANAF dorește ca această raportare să aibă cu adevărat o semnificație și să nu fie (încă) un joc (european) de hărțuire a plătitorului de taxe.

Șase luni trec, totuși, repede. Atât de repede că, spre exemplu, nici nu a fost timp să se actualizeze, pe site-ul ANAF, Codul de Procedură Fiscală cu prevederile DAC6. (deși se spune că actualizarea este la 3 februarie, deci ar fi trebuit să fie prinsă și OG5 din 31 ianuarie). Așa se face că acum dacă un contribuabil caută rapid pe site art. 2914 la care face referire această OUG din 1 iulie, o să aibă surpriza să vadă că acest articol nu există. Apropo de rezonabilitate.

În încheiere, vă adresăm urarea rezonabilă – nu neglijați DAC6! Așa nerezonabilă cum e, DAC6 are  o miză mare la Bruxelles, dar și în statele membre (s-a văzut și în tensiunea din jurul deciziei de amânare, amânare devenită până la urmă opțională). Această directivă este încă un instrument prin care se vor căuta noi cazuri care să fie aduse în piața publică cu semnalmentele ”AȘA NU”.

Rămânem deschiși oricărei întrebări privind DAC6, mai ales în cazul interferenței cu aspectele legate de tranzacțiile intra-grup/transfer pricing.

Nu uitați de acea resursă foarte utilă mai ales pentru grupurile europene – dac6guide.eu!

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

În câteva zile este 1 iulie, data de la care începe aplicarea propriu-zisă a directivei supra-transparenței. Știți deja, e vorba de DAC6, directiva cu Anexa IV și semnele distinctive în funcție de care tranzacțiile externe sunt încadrate ca fiind raportabile sau nu.

Această încadrare pe care și-o face contribuabilul relevant (direct sau prin intermediarul său) este adevărata miză a directivei DAC6.

Și apropo de relevant, găsiți mai jos cele mai importante evoluții la zi pe frontul DAC6, grupate în jurul celor 6 întrebări - cheie.

Când (se raportează)

Cum spuneam și în informarea din 22 iunie, la nivelul UE s-a ajuns la un acord privind amânarea cu până la 6 luni a primelor de termene de raportare -  28 februarie 2021 să fie termen limită pentru raportarea tranzacțiilor vechi (i.e. al căror prim pas de implementare a fost între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020), iar 1 ianuarie 2021, momentul de la care începe raportarea tranzacțiilor noi (primele tranzacții fiind cele din a doua parte a anului acesta).

Pe 26 iunie a venit și confirmarea finală, prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE a directivei cu noile termene. 

Din nou, însă - amânarea nu va însemna ... relaxare, mai ales când situația e încă tensionată, cum se vede mai jos.

Cine (raportează)

Rămâne o întrebare deschisă... Legislația de transpunere a directivei (OG 5/2020, în MOf. 68/31 ianuarie) pare să lase o eventuală clarificare în sarcina unui ghid explicativ, care se lasă încă așteptat.

Conform noului ART. 291^4 (7) din Codul de procedură fiscală: „În cazul intermediarilor care, potrivit legii, fac obiectul unei obligații de păstrare a secretului profesional, aceştia raportează aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării doar cu acordul scris al contribuabilului (8) În lipsa acordului prevăzut la alin. (7): a) intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, oricărui alt intermediar obligaţia de raportare a informaţiilor (aranjamente raportabile)/ b) intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, contribuabilului relevant obligaţia de raportare a informaţiilor, în cazul în care nu există un alt intermediar”.

Camera Consultanților Fiscali a inițiat demersuri pentru definirea clară a sintagmei „potrivit legii”. Dacă e vorba doar de legislație primară, atunci doar avocaților li s-ar accepta imposibilitatea de a raporta, având în vedere necesitatea menținerii secretului profesional potrivit Legii nr. 51/1995. Dar, din experiență, sintagma „potrivit legii” ar trebui să acopere și statutele asociațiilor profesionale care sunt aprobate prin lege. În acest sens, în baza statutului CCF, consultantul este obligat „să păstreze secretul profesional, care vizează toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și pe orice suport puse la dispoziţie de client și documentaţia întocmită de consultant, precum și să le gestioneze și să le arhiveze corespunzător la sediul profesional”.

Rezultă astfel că ar fi nevoie de acordul contribuabilului pentru ca raportarea să fie făcută de consultant (la fel și în cazul contabililor, bancherilor etc.)

Dar neclaritățile nu se opresc aici. OG 5 nu face distincție explicită între un intermediar - promotor al unui aranjament care face obiectul raportării și un intermediar - furnizor de servicii de asistență – audit, conformare fiscală, management active financiare etc. – care nu a fost efectiv implicat în „proiectarea, comercializare etc.”. Ordonanța acceptă ca un intermediar să aducă „dovezi că nu ar fi fost rezonabil de așteptat să știe că a fost implicat într-un aranjament transfrontalier care face obiectul raportării”, caz în care contribuabilul relevant trebuie să verifice încă o dată dacă nu cumva este în situația de a face el însuși raportarea.

Indiferent de modul cum se vor clarifica aceste situații, este prudent ca însuși contribuabilul relevant, ale cărui tranzacții sunt în discuție, să se pregătească împreună cu intermediarul său pentru raportare – contează acum mai puțin cine, ci ce se raportează. Dar să mai amânăm un pic marea întrebare.

 Cum (se raportează)

Răspunsul e, desigur, folosind un formular. Acesta a apărut în MO 407 din 18 mai și, tot ... desigur, deja se conturează câteva probleme (în plus). La punctul II.10. din formular, apare: „Testul beneficiului principal – se completează dacă aranjamentul transfrontalier prezintă cel puțin un semn distinctiv aparținând următoarelor categorii de semne distinctive A, B, Cb, Cbi, Cc sau Cd.”

Acest Cb este în plus, probabil o scăpare de redactare. Codurile corespund celor care în Directivă (și în ordonanța de transpunere OG5/2020) sunt numite Semnele distinctive generice din categoria A şi semnele distinctive specifice din categoria B şi din categoria C pct. 1 lit. b) subpct. (i) şi lit. c) şi d) și care pot fi luate în considerare numai în cazul în care trec „testul beneficiului principal”.

Ce se întâmplă cu restul de semne distinctive (spre exemplu, cele privind prețurile de transfer – categoria E) și care nu au nevoie de aplicarea testului beneficiului principal?

Apoi, unde se vor trece în formular „detalii privind semnele distinctive stabilite în anexa IV care au fost utilizate pentru a determina caracterul raportabil al aranjamentului transfrontalier”?

De ce (se raportează)

Pare o întrebare mai puțin relevantă în economia DAC6, din punctul de vedere al contribuabilului ...relevant. Și totuși, e bine să ne reamintim permanent de ce are nevoie Fiscul european (administrația fiscală din fiecare stat membru) de informațiile raportabile conform DAC6. Ca să analizeze, o dată în plus, riscul fiscal al contribuabilului văzut la nivelul întregului grup din care face parte.

Astfel, odată pusă informația în formular, contribuabilul trebuie să aibă și răspunsul la întrebarea post-raportare: de ce a făcut acea tranzacție. Sau, din contră, dacă nu a raportat, de ce nu a raportat.

Pentru a-i da posibilitatea contribuabilului european să-și construiască strategia pentru DAC6 la nivel de grup, am creat website-ul www.dac6guide.eu care include The Relevant DAC6 Guide, (Ghidul DAC6), platforma cu informații la zi despre toate aspectele care vizează aplicarea directivei în toate cele 28 de jurisdicții (27+1, respectiv Marea Britanie).

Pentru prima dată, platforma permite crearea unui tablou sinoptic al legislațiilor specifice de transpunere a DAC6 din jurisdicțiile relevante pentru utilizator, care astfel poate compara cu ușurință situația țărilor pe care le include in tabel. De asemenea, platforma indică dacă există ghiduri de interpretare DAC6, care este abordarea în materie de testul beneficiului principal sau privind clauza de secret profesional, care sunt penalitățile aplicabile, cum arată formularele de raportare etc. De asemenea, utilizatorul poate accesa link-uri către resursele primare publicate de jurisdicții în ceea ce privește transpunerea și raportarea DAC6.

Ghidul DAC6 este o referință extrem de utilă când vrei să pregătești în siguranță răspunsul la marea întrebare, care este...

Ce (se raportează)

Din punctul de vedere al autorităților (vezi punctul anterior) se raportează ce se suspicionează! (tranzacții/aranjamente transfrontaliere ce includ semne distinctive / hallmarks despre o potențială evitare a plății impozitelor directe). Suspiciunea intră în job-ul inspectorilor, dar nici ei nu s-ar aștepta să primească toate tranzacțiile contribuabilului pe principiul luați-le pe toate și alegeți voi ce vi se pare în neregulă.

Instrumentul de bază pentru departajarea tranzacțiilor raportabile rămâne clasica analiză funcțională. Așa cum știm și din transfer pricing (i.e. analiza tranzacțiilor intra-grup), această analiză urmărește relația dintre substanța economică și avantajul economic – financiar al unei tranzacții, oferind astfel un test asupra beneficiului principal al tranzacției (i.e. avantaj economic > avantaj fiscal?). Sigur, DAC6 cere verificarea tuturor tranzacțiilor (nu doar a celor intra-grup) prin grila celor 18 semne distinctive. Dar, pe fond, relevantă este documentarea tranzacției: cu cât este nevoie de argumente speciale suplimentare pentru a susține substanța economică a tranzacției, cu atât asupra tranzacției respective planează suspiciunea de raportabil.

Și acum? (despre pregătirea raportării)

Experiența ne spune că n-ar trebui să avem mari așteptări privind clarificările (care ar trebui să vină) în cazul unei reglementări din start confuze, precum este DAC6.

Așa stând lucrurile, începeți pregătirea chiar de azi, dacă nu ați făcut-o încă. Orice amânare complică și mai mult procesul. Pe lângă revizuirea tranzacțiilor derulate în ultimii doi ani, apare și nevoia de a derula o analiză DAC6 pentru price tranzacție nouă.

Parcurgerea tranzacțiilor trecute e un proces laborios, mai ales în cazul modelelor de afaceri complexe. Există soluții automatizate care să vă ajute gestionarea eficientă a informației în vederea raportării. Una dintre acestea este aplicația Omnitrack de la VinciWorks, special creată pentru DAC6, începând de la chestionarul care ghidează selecția aranjamentelor raportabile, până la împachetarea datelor în formatul cerut de administrația fiscală. Puteti solicita un demo accesand www.dac6guide.eu.

Apelarea la o astfel de soluție trebuie analizată, desigur, prin prisma eficienței. Pentru aceasta suntem aici. Partenerii dumneavoastră de Transfer Pricing în Siguranță sunt acum și DAC-parteneri în a asigura protecția fiscală necesară companiei și grupului dumneavoastră

Cum vă putem ajuta 

  • Analiză funcțională a modelului de business al companiei / grupului, din perspectiva vulnerabilităților DAC6.
  • Pregătirea fluxului informațional. Colectarea și înregistrarea datelor într-un registru special DAC6. Training specializat pentru responsabilii DAC6 din cadrul companiei.
  • Revizuirea tranzacțiilor al căror prim pas de implementare a fost în perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020 și clasificarea acestora în funcție de statusul potențial al tranzacței: (i) neraportabil, (ii) raportabil și (iii) categoria intermediară – probabil raportabil.
  • Analiză comparativă a legislației DAC6 în țările aflate la capătul tranzacției;
  • Analiză la nivel de contribuabil / grup, în principal, asupra categoriei intermediare, respectiv, realizarea de position paper in cazul deciziei de neraportare, pentru tranzacții a căror necesitate de raportare este incertă.
  • Analiza impact raportare asupra modelului de afaceri al grupului.
  • Position paper privind încadrarea tranzacțiilor noi (după 1 iulie) prin prisma semnelor DAC6.
  • Asistență în realizarea raportării, de la întocmire formular la monitorizare post-raportare.
  • Asistență în pregătirea inspecțiilor post-raportare.

 

DE CE TPS?

Primii intermediari fiscali din România care am atras atenția în presă asupra inevitabilei DAC6 încă din iunie 2017. Aici - Biblioteca DAC6.

  • Am inițiat seminarii specializate DAC6. Aici – structura seminarii
  • Am lansat grupuri speciale DAC6 – Linkedin (i.e. DAC6 Professionals) și Facebook (DAC6.ro) pentru specialiști în cadrul cărora vă invităm să vă alăturați pentru a urmări cele mai recente știri legate de raportarea DAC6
  • Am realizat, în premieră, un site specializat pentru companiile românești (dac6.ro) apoi pentru grupurile europene (dac6guide.eu)
  • În cei 20 ani de experiență în fiscalitatea intra-grup, am fost implicați în aproape toate tipurile de tranzacții externe derulate de companiile românești.

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

DACă luna trecută părea o  formalitate introducerea amânării la nivelul UE a termenelor de raportare DAC6 (cel mai probabil 3 luni), între timp autoritățile europene au avut grijă să ne reamintească - nimic nu e simplu când e vorba de acestă directivă cu un consistent substrat politic. 

Avem acum două vești - una mai bună: da, va fi o amânare, care poate merge până la șase luni. Vestea mai puțin bună - amânarea va fi la latitudinea statelor membre. Așadar, într-un grup european puteam avea acum în premieră prima obligația de raportare a unui aranjament, la un capăt - azi și la celălalt - peste șase luni. În definitiv, dacă statele tot au dreptul să-și stabilească ce hallmarks-uri vor (peste minimul cerut de Comisie) de ce n-ar avea fiecare termene proprii de raportare? 

Cum s-ar spune, acum chiar că grupurile au nevoie de o aplicatie care să integreze fiecare specific național în materie de DAC6. Pentru acesta TPS vine în sprijinul vostru cu dac6guide.eu - sursa relevantă de informații și soluții pentru conformarea DAC6. Vom reveni cu un material special pe acestă temă.

Dar să ne întoarcem la saga amânării termenelor DAC6, care ar putea fi considerată un bun studiu de caz pentru disfuncționalitățile actualului sistem decizional în materie fiscală la nivelul UE.  

Așa cum anunțam, pe 8 mai, Comisia Europeană a venit cu o propunere de directivă prin care 30 noiembrie (în loc de 31 august) devenea data limită pentru raportarea în cazul tranzacțiilor dintre 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020, iar 1 octombrie (în loc de 1 iulie) - data de la care curge termenul de 30 de zile în care trebuie raportate tranzacțiile noi, de după 1 iulie. Comisia și-a rezervat și o opțiune de prelungire cu încă trei luni a noilor termene. 

Întârzierea unei decizii finale la nivel de Consiliu UE a fost semnul că nu se întrunește unanimitatea necesară, existând voci care se pronunțau pentru neacordarea niciunei amânări. 

Pe 19 iunie, Parlamentul European, cu rol de for consultativ în această materie, a validat, într-un final, propunerea Comisiei de amânare, deși au fost amendamente inclusiv pentru respingerea propunerii (vezi aici rezultate vot și aici evoluția în Parlament). În aceeași zi, pe site-ul EUR-lex a apărut varianta care va fi supusă aprobării Consiliului UE, varianta, confirmată și pe site-ul Parlamentului austriac. Soluția de compromis a fost ca amânarea să fie la dispoziția fiecărui stat membru și să poată merge până la șase luni (cu opțiunea - care ar fi de preferat să nu fie necesară - ca, în cazul unor riscuri severe de sănătate publică, Comisia să vină cu o extindere adițională de încă 3 luni)

Pe scurt, cele mai mari șanse sunt acum ca 28 februarie 2021 să fie termen limită pentru raportare tranzacțiilor vechi (al căror prim pas de implementare a fost între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020), iar 1 ianuarie 2021, momentul de la care începe raportarea tranzacțiilor noi (primele tranzacții fiind cele din a doua parte a anului acesta).

Până în acest moment câteva state și-au anunțat deja contribuabilii că vor beneficia de amânare (Belgia, Suedia, Luxemburg, Ungaria, Irlanda, UK). Doar Finlanda a ținut să facă notă discordantă, cu o poziție exprimată, desigur, cât se poate de politic – ”considerăm că nu e necesară amânarea, administrația și raportorii vor putea să-și îndeplinească obligațiile la temenele originale”.

Cât despre România, deși nu avem încă o poziție oficială nu credem că ANAF va fi finlandeză în convingerile sale (de altfel nici nu a fost publicat acel ghid explicativ așa cum cerea OG5 de transpunere)

Pe scurt, lucrurile stau cam așa: va fi o amânare, dar oricare va fi, nu va însemna ... relaxare, pentru că 1 iulie 2020 rămâne fixată ca data de aplicare, practic data în funcție de care se diferențiază tranzacțiile vechi de cele noi.

Vă reamintim că miza DAC6 este modul în care contribuabilul relevant își încadrează tranzacțiile externe ca fiind raportabile sau nu (conform acelei grile cu hallmarks/semne distinctive numite ANEXA IV).

De asemenea, vă reamintim că suntem aici pentru a vă ajuta cu sfaturi și soluții eficiente de pregătire a conformării la DAC6. Vă așteptăm cu drag!

 

Oferta TPS-DAC-partener
  1. Analiză funcțională a modelului de business al companiei/grupului, din perspectiva vulnerabilităților DAC6.
  2. Pregătirea fluxului informațional. Colectarea și înregistrarea datelor într-un registru special DAC6. Training specializat pentru responsabili DAC6 din cadrul companiei.
  3. Revizuirea tranzacțiilor al căror prim pas de implementare a fost în perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020 și clasificarea acestora în funcție de statusul potențial al tranzacței: neraportabil, raportabil și categoria intermediară – probabil raportabil.
  4. Analiză la nivel de contribuabil/grup, în principal, asupra categoriei intermediare, respectiv realizarea de position paper in cazul deciziei de neraportare, pentru tranzacții a căror necesitate de raportare este incertă.
  5. Position paper privind încadrarea tranzacțiilor noi (după 1 iulie) prin prisma semnelor DAC6.
  6. Asistență în realizarea raportării, de la întocmire formular la monitorizare post-raportare.

 

De ce TPS?
  • Primii intermediari fiscali din România care am atras atenția în presă asupra inevitabilei DAC6 încă din iunie 2017. Aici - Biblioteca DAC6.
  • Am inițiat seminarii specializate DAC6. Aici – structura seminarii
  • Am lansat grupuri speciale DAC6 – Linkedin (DAC6 Professionals) și Facebook (DAC6.ro) pentru specialiști
  • Am realizat, în premieră, un site specializat pentru companiile românești (dac6.ro) apoi pentru grupurile europene (dac6guide.eu)
  • În cei 20 ani de experiență în fiscalitatea intra-grup, am fost implicați în aproape toate tipurile de tranzacții externe derulate de companiile românești.
  • Avem de fiecare dată o abordare de tip parteneriat, prin care ai în permanență controlul asupra întregului proce de conformare fiscală.

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Încă nu e clar în ce cazuri se va aplica obligația de păstrare a secretului profesional; nu e clar nici când se va face raportarea (așteptăm măsurile locale de implementare a amânării cerute de Comisia Europeană); dar nu-i nimic, avem acum formularul de raportare DAC 6 (a informațiilor privind aranjamentelor transfrontaliere raportabile). A apărut în MO 407 din 18 mai, dar se pare că era pregătit chiar cu o săptămână mai devreme, din 11 mai. Pregătit e o formă de-a spune. Surpriza nu se oprește aici – acest formular este atât de grăbit încât a uitat să preia informațiile cerute chiar directivă.

Deja se conturează câteva probleme (de parcă nu ar fi ajuns neclaritatea naturală a DAC6).

Prima stă în punctul II.10. din formular: Testul beneficiului principal – se completează dacă aranjamentul transfrontalier prezintă cel puțin un semn distinctiv aparținând următoarelor categorii de semne distinctive A, B, Cb, Cbi, Cc sau Cd. Urmează II.11: Categorii de semne distinctive privind testul  beneficiului principal – se completează cu semnele distinctive din categoriile A, B, Cb, Cbi, Cc sau Cd.

Să punem pe seama grabei (într-o perioadă foarte agitată) faptul că se vorbește și de Cb, și de Cbi. Desigur, este o eroare de redactare. În realitate trebuie reținut doar Cbi. (de altfel Cb luat singur nici nu există în cuprinsul formularului)

Aceste coduri corespund celor care în Directivă (și în ordonanța de transpunere OG5/2020) sunt numite Semnele distinctive generice din categoria A şi semnele distinctive specifice din categoria B şi din categoria C pct. 1 lit. b) subpct. (i) şi lit. c) şi d) și care pot fi luate în considerare numai în cazul în care trec "testul beneficiului principal". Este o subliniere foarte importantă. Practic, acolo unde nu trece testul, nu există obligație de raportare.

Acum, pe lângă faptul că nu e clar de ce trebuia să fie două puncte pentru aceeași cerință… neclară*, avem o întrebare  – ce se întâmplă cu restul de semne distinctive (spre exemplu, cele privind prețurile de transfer – categoria E) și care nu au nevoie de aplicarea testului beneficiului principal?

Ce se va întâmpla când Administrația română va fi nevoită să comunice către celelalte state membre - conform 8ab(14) în Directivă /art. 291^4 (19) în OG5/2020 – ”detalii privind semnele distinctive stabilite în anexa nr. 4 care au fost utilizate pentru a determina caracterul raportabil al aranjamentului transfrontalier”. (vezi și sinteza modelului de formular din articolul TPS, iulie 2019)

Din nou, vorbim poate de o greșeală și în acestă omisiune. Așa stând lucrurile ne putem aștepta la o rectificare cât de curând. Și tocmai când părea că transpunerea nerezonabilei DAC6 începe cât de cât rezonabill la noi. De ce această grabă acum?

Poate pentru ghidul explicativ, cel promis că va ”detalia aspectele referitoare la modul de aplicare a prevederilor anexei nr. 4." se va respecta măcar dictonul, festina lente! (grăbește-te încet!).

 

Nota 

*Să reamintim ce presupune testul care ne va testa nerezonabil răbdarea mult timp de acum încolo - Testul se consideră a fi trecut dacă se poate stabili faptul că beneficiul principal sau unul dintre beneficiile principale pe care o persoană se poate aştepta în mod rezonabil să le obţină de pe urma unui aranjament transfrontalier, ţinând seama de toate împrejurările şi circumstanţele relevante, este obţinerea unui avantaj fiscal.

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Comisia Europeană a cerut statelor membre (printr-un proiect de directivă - aici) ca până pe 31 mai 2020 să adopte reglementările care permit amânarea cu trei luni a termenelor actuale privind raportarea obligatorie DAC6.

Data de la care se aplică DAC6 rămâne în continuare 1 iulie 2020, dar noile termene pentru raportarea acelor tranzacții raportabile conform semnelor distinctive (Anexa IV) sunt:

  • 30 noiembrie (în loc de 31 august) - data limită pentru raportarea pentru tranzacțiile dintre 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020
  • 1 octombrie (în loc de 1 iulie) - data de la care curge termenul de 30 de zile în care trebuie raportate tranzacțiile noi, de după 1 iulie

Comisia Europeană recunoaște ”incertitudinea actuală privind evoluția pandemiei”, dar, în același timp, transmite clar mesajul că nu își va schimba abordarea, ba din contră, are așteptări și mai mari de la aceste instrumente de supra-transparentizare de tipul DAC, investite cu rolul de pârghii ale corectitudinii fiscale/fair taxation:

”În același timp, trebuie reamintit că schimbul de informații privind conturile financiare ale beneficiarilor rezidenți în alt stat membru sau informațiile privind aranjamentele transfrontaliere raportabile prin Anexa IV  sunt cruciale în lupta împotriva evaziunii și evitării impozitelor (avoidance). Statele membre vor avea nevoie de venituri din impozite și taxe să-și finanțeze eforturile considerabile pentru contracararea impactului economic negativ al măsurilor luate împotriva pandemiei COVID-19. Asigurarea corectitudinii fiscale/fair taxation devine mai importantă ca oricând. Chiar dacă actuala criză necesită o ajustare a calendarului de completare și transmitere a informațiilor de ordin fiscal, aceasta nu trebuie să ducă la abandonarea eforturilor administrațiilor fiscale de a asigura o impozitare corectă”. 

În acest context, e de așteptat ca administrațiile naționale (sub presiunea administrației de la Bruxelles) să se ... aștepte ca în acestă perioadă grupurile europene să apeleze la ajustări ale tranzacțiilor intra-grup, chiar reorganizări reorganizări ale modelului de afaceri intra-grup, pentru a face față acestei perioade dificile. Dar cum aceste tranzacții intra-grup sunt suspectul de serviciu când vine vorba de acel deziderat al corectitudinii fiscale... atenție să nu uitați să le raportați prin DAC6, dacă au și cea mai mică urmă de semne distinctive! 

Pe scurt, companii, aveți o datorie față de economie, salariații și acționarii voștri, să evitați degringolada afacerii dumneavoastră (să aveți din ce vă plăti impozitele), dar mai aveți o datorie - să nu evitați să completați acel raport care vă va pune și mai mult la încercarea răbdarea fiscală - raportul DAC6.

Apropo, pe site-ul ANAF a fost postat proiectul de formular care va fi utilizat de intermediarii sau contribuabilii relevanţi, după caz, în vederea raportării informaţiilor cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării. 

Din partea TPS, dragi parteneri, ținem să vă asigurăm încă o dată că nu vom evita să vă fim aproape și în acestă încercare numită DAC6. Vom relua cât de curând seminariile privind problematica siguranței fiscale intra-grup, în orice format care să răspundă și cerințelor de siguranță din aceste vremuri pandemice.

Vă rugăm să ne transmiteți aici orice propunere de organizare seminarii. Vă așteptăm, vă dorim sănătate, alături de  urarea, mai importantă ca oricând, back in business.

TPS-media center, prima sursă de informare pe DAC6

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole
Dragul nostru partener,
 
Prietenul tău de TP ține să-ți transmită un mesaj de încredere
#TPS_Trecem_Pandemia_în_Siguranță!,
alături de un moment de liniște și de descoperire a frumosului care este ... la un braț distanță.
Da, trăim vremurile distanței sociale (cel puțin două brațe distanță/1,5 m),
 dar, pe fond,
(și) primăvara asta nu-i decât o copie, nu-i așa?
Ne revedem în curând, cu gânduri și sfaturi bune, pentru a pregăti împreună,
așa cum ne-am obișnuit,  
transfer pricing în siguranță
(pe sănătosul principiu al brațului distanță/valorii de piață)!
Acum, suntem cu tot sufletul lângă  tine și îți dorim

Paște fericit!

 
 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Lumina crudă a pandemiei ne face să percepem realitatea fără mască. Înainte să fim prima țară unde o să se depoziteze rezerva strategică a UE de materiale pentru urgențe medicale (cum am aflat săptămâna trecută), suntem depozitul de brațe de muncă pentru urgențe agricole al UE. În definitiv, e și acesta un statut: ne putem zice țara care se bucură de Spargelzeit (vremea culesului sparanghelului în Germania)!

Acum 7 ani, un tânăr român uimea Germania cu un record incredibil … 900 de kg de sparanghel cules într-o zi. Presa din Thuringen lăuda în general sezonierul din Est care, cu recorduri sau nu, pe banii pe care acolo îi lua un beneficiar de ajutor social, salva practic recolta și punea pe masa consumatorului german mult iubita legumă. ”Fără ajutoarele din România și Polonia n-am avea nicio șansă”, concluziona un fermier local. De atunci, Germania și-a adâncit și mai mult acestă dependență, până într-acolo încât astăzi, în plină pandemie, a dat liber curselor de avioane care aduc mii de sezonieri-specializați în recoltarea eficientă (timp, costuri). Mai întâi, s-a făcut apel la resurse locale: pe o platformă lansată chiar de ministerul Agriculturii s-au înscris 16.000 de germani – chiar și câțiva jucători de fotbal – dar, cum spun fermierii, nu sunt de mare ajutor oameni care nu sunt învățați cu efortul fizic.

Situația e disperată, în condițiile în care, în mod normal, ar fi nevoie de 300.000 de sezonieri. Dar desigur astea nu sunt vremuri normale și guvernul de la Berlin a hotărât că, într-un compromis pragmatic siguranță sanitară-siguranță economică, pot fi aduși 80.000 de sezonieri – 40.000 în aprilie, restul în mai. Atunci Bucureștiul a reacționat rapid și … povestea o știm.

 

Avem noroc: Germania n-a apelat la soldați

Pragmatic vorbind, nici nu puteam avea altă reacție. Ce ar fi fost dacă Germania și-ar fi dus pe câmpul de sparanghel șomerii (sunt 1,4 milioane înregistrați, rata 3,2%) sau, și mai și, ar fi urmat sfatul popularului Bild, de a băga soldații să strângă recolta? Ar fi însemnat că mii și de mii de români să rămână fără șansa unui trai decent anul acesta. La 9,35 EUR brut, cât câștigă minim pe oră un angajat legal (conform legii salariului minim, Mindestlohngesetz, abreviat MiLoG), lucrătorul poate aduce acasă, după un sezon de trei luni, chiar 4.000-5.000 EUR – bani în mână, după ce plătește masă, casă (de impozit ești scutit pentru sume mici). Asta după un sezon în care ar munci pe rupte și ar accepta condițiile care i se oferă (1). Dar undeva la 5.500 EUR este și echivalentul câștigului net pe care l-ar obține în România, după un an/patru sezoane, un celibatar fără copii cu salariul mediu pe economie. (Eurostat, 2018). Și nota bene, acest angajat mediu încă nu și-a plătit întreținerea și mâncarea.

Cifrele seci sunt implacabile. Văzute din afară, șansele noastre de schimbare a stării de fapt arată cam așa – „voi aveți cât? un salariu mediu net aproape 670 EUR pe lună, echivalentul a 4 EUR pe oră (2). În agricultură, recolta e promițătoare – net 500/lună, 3 EUR pe oră. Și ăsta e salariul mediu. Și fără să ții cont că a venit pandemia, mai vine o criză etc. Dacă voi, românii, credeți că puteți subvenționa un fermier local să aducă un salariu minim net nu de 9 EUR, nu de 7 EUR, dar la cel puțin 4 EUR/oră (acum este undeva sub 2 EUR) să pună el sparanghel și să-l vindeți în Germania, care va renunța să mai pună sparanghel, atunci … viel glück (noroc)! Doar să nu veniți după aia să emitem eurobonduri pentru voi. Apropo, vedeți ce faceți cu deficitele de acum!”

Și atunci ce-i de făcut? Nu cred să existe altă variantă decât: atragerea de investiții cu valoare adăugată mare, singurele care îți permit creșterea naturală a salariilor. Așa vom avea o piață de desfacere internă puternică, care să ofere principala susținere pentru o agricultură fiscalizată în România. Când consumatorul mediu va putea să-și pemită să aibă în mod obișnuit la masă sparanghel, atunci și fermierul român/investitorul va avea cui să vândă, va începe să angajeze sezonierul român pe salarii bune, dar își va putea amortiza mai ușor costurile, așa va putea ieși și la export cu prețuri competitive. Altfel, nici în teorie nu ne putem imagina că putem aștepta să vindem sparanghel, căpșuni, brânză etc. în Europa, la costuri … nemțești. Iar costuri românești înseamnă acum, din păcate, doar salarii (mici) românești, când celelalte componente de cost sunt la nivel european.

Să aduci investiții mari care să nu fie atrase doar de salarii mici înseamnă, la nivel macro, politic, să-ți faci un rost, un statut în Europa. Vestul are tehnologia, noi le putem oferi strategia! Dacă e să vorbim de investiții mari, de domenii strategice, trebuie transmis un mesaj clar – da, statul vrea să investească aici și aici.

Citind ”lista cu măsurile aprobate de statele membre în baza articolul 107(2)b din Tratatul de Funcționare UE și în baza Cadrului Tmporar de Ajutor de Stat în contextul pandemiei de coronavirus”, un investitor ar găsi România înregistrată, pe 11 aprilie, cu o schemă de susținere a IMM-urilor în valoare de 3,3 miliarde de euro. Românii au fost cei mai zgârciți la detalii – banii se vor duce pe ”subvenții directe și garanții de stat pentru împrumuturi de investiții și capital de lucru”. Sigur, la modul general, asta face toată lumea.

Dar să nu pierdem momentul: e poate printre ultimele dăți când se va mai întâlni așa ceva – ciclopul de la Bruxelles-ul va închide, parțial și temporar, ochiul prin care măsoară ce s-ar putea numi ajutor de stat. Și încă ceva, chiar acum câteva zile, dna. Vestager, teribilul comisar pe Concurență în Comisia trecută, vicepreședinte al actualei Comisii, a fost nevoită să transmită – ”nu avem nicio problemă dacă statele vor acționa ca participanți la piață, dacă asta trebuie făcut; dacă vor să cumpere acțiuni, să prevină o preluare forțată …”. Putem înlocui preluare forțată, cu dispariție/pierdere forțată. Mesajul e – pentru un stat care are o politică de dezvoltare, acum e momentul să treacă la acțiune!

Nu vreau să fac aici neapărat comparație cu polonezii, care și ei (mai) sunt furnizori de brațe de muncă pentru sparanghel. Dar se pare că vor să joace în altă ligă! În orice caz, au forța și curajul să încerce efectele unei infuzii masive de capital. (3).

Sigur, se poate spune, pentru o economie fragilă ca a nostră, cu deficite pe toate palierele (când, și înainte de coronavirus, Consiliul Fiscal estima un deficit bugetar spre 10 miliarde de euro), și trei miliarde de euro pote fi o sumă. Dar ce faci atunci când banii sunt puțini? Selecție! Cauți ținte de interes, care să antreneze domenii de viitor și care efectiv să multiplice efectul în economie (după valoare adăugată, forță de muncă, export, proiecte de dezvoltare tehnologie etc.)!

Vi se pare că sună dur cuvântul selecție? Dar selecția pe care e obligat să o facă medicul, epuizat și disperat, când se vede că nu mai are un ventilator-două în plus la terapie intesivă? Pandemia asta ne cam obligă să vedem realitatea fără mască, nu-i așa?

Dacă e să vorbim de valoare adăugată, voi aduce în discuție câteva cifre. Cel mai mare producător european de ventilatoare mecanice pentru spitale este o companie germană care a avut în 2018 venituri de 2,6 miliarde de euro. În economia românească, aceasta este mai mult decât cifra de afaceri a celei de-a treia companii la nivel național, din domeniul energiei-petrolier. Astea sunt cifrele, acesta e potențialul în economia noastră de consum, cum zicem de obicei cu superioritate. Dar bine că avem măcar pofta asta de consum, dacă nu putem, spre exemeplu, să avem și noi ca cehii, o divizie a acestui producător de înaltă tehnologie (și care dă mai multă siguranță pe vreme de pandemie)!

Și încă o cifră – pe CAEN 2660, producție echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic și electroterapie, în economia românească sunt înregistrate 7 întreprinderi (IMM), din care doar trei trec de 10 milioane lei cifră de afaceri (sursa: tpsoft.ro).

 

Lupta cu ”inamicul nevăzut”

Dar să mergem mai departe. Administrația noastră nu vrea să influențeze, c-așa e în legea junglei: cine scapă, scapă, doar certificat să aibă. Pentru că îți trebuie certificate de situații de urgență pentru ”susținerea operatorilor economici în relațiile cu instituțiile publice pentru obținerea, în condițiile legii, de facilități de creditare, măsuri de sprijin ori în relațiile comerciale”.

După ce răsuflăm, citim că sunt două: ”TIP 1 (ALBASTRU) – rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a efectelor deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență. TIP 2 (GALBEN) - rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor/veniturilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor/veniturilor din perioada ianuarie-februarie 2020”.

Nu comentăm alegerea procentului. Observăm doar că, în condiții de stare de urgență oficială, ești nevoit să scoți certificat de la Guvern să invoci stare de urgență potrivit legii și unde: în relația cu instituțiile publice.(4) Și facem asta probabil doar ca să probăm avantajul că acest certificat(e) e ”gratuit, exclusiv online”, dar e nevoie de semnătura electronică. Dacă nu e electronică, ”certificatul de urgență se revocă”. (Certificatul, că urgența rămâne!)

O cerință interpusă fără explicații (nu se putea rezolva altfel?) are darul să convingă investitorul că, la români, informatizarea administrației ajunge în final o birocrație mai rapidă, dar cel puțin la fel de sufocantă. Mai amabilă, greu de crezut:

”Întrebare - Dacă, din greșeală, aplicația a generat un alt tip de certificate poate fi anulat și solicitat tipul care corespunde situației societății? Răspuns: Puteți solicita doar un singur tip de certificate – TIP1 (ALBASTRU) sau TIP 2 (GALBEN). În cazul în care ați obținut certificatul care nu trebuia, semnalați situația la e-mail info.csu@imm.gov.ro” (de pe site-ul Ministerului Economiei)

Un fel de încercați la ghișeul de la etaj, în varianta digitală, de data asta. Iar toate astea se întâmplă în plină luptă cu ”inamicul nevăzut” cum scrie pe același site oficial, sub #ÎmpreunăFacemRomâniaBine. Poate e o licență poetică de-a denumi așa SARS2-CoV-ul. Ceea ce e un fel de fake news – corona nu e chiar nevăzut: când te uiți cu un microscop electronic, dacă îl ai, când faci teste, dacă le faci, chiar poți să-l vezi! De altfel toată lumea asta l-a văzut – e rotofei și cu un soi de ciuperci pe el, fiecare în ce culoare îl vede. La noi, sigur nu e verde, că ar fi o combinație de albastru cu galben.

Cât despre un alt inamic nevăzut din noi, ca nație, încă nu știu niciun dacă vom avea vreodată curajul să ne testăm și să ne punem la microscop.

Închei cu aceeași încredere în drumul nostru de români și de europeni; ca un antreprenor român care am continuat să fac angajări și în aceste săptămâni foarte complicate, pentru că am întâlnit tineri absolvenți entuziaști, care mi-au dat încredere; ca un contribuabil european care am continuat să trimit reacții la consultările Comisiei Europene privind transformarea (radicală) a mediului fiscal din Uniune (5). Dar voi continua să o spun: avem nevoie de curaj și de viziune de dezvoltare. Asta dacă tot e să ne facem bine împreună!

 

P.S. În plină pandemie, fiind, în plin episod „Sparanghelul”, n-am putea face un mic exercițiu de statistică? Pentru că lucrătorii noștri pleacă acum, în mod controlat, cu avionul, suntem într-o fereastră statistică de-a dreptul unică. Înainte să se urce în avion, cât trebuie să aștepte cu orele, n-am putea să vedem, în primul rând, câți sunt? De cât timp fac naveta în afară? Mai au alt job acasă? Câți copii au? Nu e nevoie de nume și prenume, cartografierea nu trebuie să se facă cu jandarmii. Statistică, informație și nimic altceva, pentru a ști despre ce vorbim. La sfârșit, să fie și o întrebare – dacă li se va spune că banii vor merge spre investiții, să aibă spitale mai sănătoase, școli mai bune pentru copii lor, drumuri mai bune, orașe mai dezvoltate, natură mai curată etc. ar fi dispuși să plătească impozit pe sparanghel? O informare strict statistică.

P.P.S. În octombrie anul trecut, Clasamentul global al securității în domeniul sănătății – Global Health Security Index (coautor Universitatea americană Johns Hopkins – venea cu o concluzie care avea să fie brutal confirmată în doar câteva luni – lumea, în ansamblu, e nepregătită în fața unui risc de tipul unei pandemii de proporții. La capitolul răspuns rapid și atenuarea efectelor unei pandemii, România este plasată pe locul 98 din 195, sub mai toate statele europene. Poate analizele erau interpretabile, dar dădeau un semn despre pregătirea sistemului. Prin prisma realității actuale din teren, însă, cred că putem vedea și semnul încurajator: cu efort și mobilizare extraordinară, medici, asistenți, echipele de susținere au arătat că se pot învinge deficiențele sistemului. Merită încă o dată mulțumirile și respectul nostru. Da, poate că oamenii pot învinge sistemul, dar asta pe termen scurt, până nu obosim. Pe termen mai lung, poate ar trebui să mai ajute și sistemul!

Sănătate la toată lumea! Și viel glück!

Note

(1) Despre condiții de muncă în Germania, există site-uri în limba română, ale guvernului de la Berlin, dar și ale unor oganizații non-guvernamentale, utile cunoașterea cunoașterea drepturilor și obligațiilor lucrătorilor.

(2) calcule pe baza ultimului raport INS, cifre rotunjite, la curs 4,48 lei/euro, 160 ore/lună.

(3) Polonia a anunțat trei rânduri de măsuri – 22 de miliarde de euro, apoi 700 de milioane și 115 milioane.

(4) Cu titlu informativ: Stare de Urgență la New York, fără certificat. ”Este interzisă evacuarea oricărui chiriaș rezidențial sau comercial sau închiderea oricărui spațiu comercial pe o perioadă de 90 de zile” (Ordinul Exectiv 202.8 al guvernatorului). ”Departamentul de Servicii Financiare se va asigura că, în condiții rezonabile și prudențiale, orice entitate financiară licențiată va acorda posibilitatea amânării plăților la împrumuturile ipotecare oricărui consumator din Statul New York care întâmpină greutăți pe fondul pandemiei. Se recomandă 90 de zile”. (Ordinul 202.9). Statul nu intervine în relația privată client-furnizor/bancă etc. Spune doar ce trebuie/nu trebuie să se întâmple. În rest, negociați, negociați, că e în interesul ambelor părți.

(5) noi inițiative de suprareglementare, precum DAC7. Puteți găsi aici răspunsul TPS - Transfer Pricing în Siguranță.

 

Articol publicat pe hotnews.ro și contributors.ro, aprilie 2020. Autor - Adrian Luca, TPS - Transfer Pricing în Siguranță

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a inițiat procesul de consultare publică pentru elaborarea unui plan de acțiune împotriva evaziunii/fraudei fiscale și pentru simplificarea sistemului fiscal. Izbucnirea ”Crizei coronavirusului” în Europa a făcut să cadă în plan secund organizarea unei largi conferințe pe acestă temă în luna aprilie. Dar liniile de forță ale Foii de parcurs nu sunt de ieri de azi și merg implacabil înainte.

Nici nu a început aplicarea controversatei DAC6, pe care o vor resimți, într-un fel sau altul toți contribuabilii cu tranzacții trasfrontaliere, mai ales tranzacții intra-grup (aici, despre DAC6, primul seminar pe acestă temă) și deja se vorbește de DAC7 - raportarea veniturilor generate prin platformele digitale. Vorbim însă de un proces susținut care continuă schimbările radicale, pe toate palierele,  în sistemul fiscal european. Privite unilateral, schimbările au fiecare rațiunea lor, dar la un moment dat trebuie pusă în discuție finalitatea întregului ansamblu. În multe cazuri aceste schimbări au generat confuzie, incertitudine fiscală. Or contribuabilul onest are nevoie să știe că toate acestea au un scop, că ne îndreptăm cu adevărat spre un sistem fiscal care ajută și nu împiedică competitivitatea afacerilor europene corecte. Aceasta este esența poziției pe care TPS, în calitatea sa de companie-cetățean european,  a transmis-o către Comisia Europeană.

Este al doilea ”feedback-TPS” transmis de compania dumneavoastră de Transfer Pricing în Siguranță, după cel de la începutul anului trecut, pe tema trecerii la sistemul ”majorității calificate” în adoptarea reglementărilor fiscale. În ambele, pledăm pentru o armonizare a celor mai bune practici la nivelul tuturor administrațiilor fiscale naționale, pentru a putea vorbi cu adevărat de condiții echitabile de joc pentru toate companiile europene, oriunde s-ar afla.   

Vom continua să ne implicăm în problematica europeană pentru că astfel putem să vă oferim consilierea fiscală de care aveți nevoie, potrivită nu doar cerințelor de azi, ci și necesităților de mâine ale facerii dumneavoastră. Vă așteptăm oricând să vorbim despre prezent, dar și despre viitor. Indiferent de vreme și vremuri.

Ref: Foaie de parcurs a Comisiei pentru un plan de acțiune în lupta împotriva evaziunii fiscale și realizarea unui sistem fiscal simplu și ușor

Stimată doamnă/stimate domn

Comisia s-a angajat ”să întărească dialogul Bruxelles-contribuabili, explicând mai bine atât noile reglementări fiscale europene, cât și drepturile pe care le are contribuabilul în noul context”. Ne vedem astfel încurajați să trimitem punctul nostru de vedere într-o chestiune deopotrivă foarte importantă și foarte sensibilă.

Credem că un bun punct de pornire este aserțiunea cuprinsă în acestă Foaie de Parcurs potrivit căreia ”74% din europeni cer acțiuni mai puternice la nivelul UE pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale”. Plecând de la ipoteza că acest rezultat se bazează pe cercetări amănunțite, nu ar trebui văzut ca un semnal de alarmă? Să însemne aceasta că nu mai puțin de 26% (!) din europeni n-ar vrea să continue lupta împotriva ”practicilor ilegale folosite pentru evitarea plății taxelor”? (1) Sau cei mai mulți din acești 26% se tem să audă de noi acțiuni puternice?

Experiența, relația de zi cu zi consultant-contribuabil, îmi dau încredere să spun cu toată convingerea că oamenii nu agreează practicile ilegale, dar nici nu preferă incertitudinea. Din păcate, cel puțin în ultimii 10 ani, incertituinea este foarte des asociată cu schimbările dramatice din mediul fiscal European, afectând în mod direct mediul de afaceri.

Iată de ce marea întrebare a momentului este Ce mai urmează, la ce să ne mai așteptăm pe parte fiscală – o întrebare pentru care instituțiile europene trebuie să pregătească răspunsuri mult mai clare, care să țină cont de context, în primul rând.

Context

Urmare directă a Marii Crize (2008-2010), UE a devenit un laborator al ”noului normal” în domeniul fiscalității, cu reguli destinate să înlocuiască mecanismele de reglare ale pieții, în special valoarea de piață. S-au introdus noi standarde de transparență, în care supra-raportarea a devenit rețeta magică, iar o abordare orice măsură va fi necesară a fost mobilizată pentru a vâna așa numitele practici de evitare a taxelor (tax avoidance). Retorica oficială a început să inducă idee că linia de demarcație este destul de subțire între evaziune și evitare, chiar dacă, din perspectivă legală, acesta din urmă înseamnă ”instrumentele legale folosite cât mai puțin posibil”.  

În martie 2012, spre exemplu, Comisia a anunțat  ”Un plan de acțiune de întărire a luptei împotriva fraudei fiscal și evaziunii fiscale”  (“An Action Plan to strengthen the fight against tax fraud and tax evasion”). Începea cu un nou cadru privind cooperarea administrativă, în care forța motoare era noua Directivă a Consiliului 2011/16/EU, care abroga Directiva 77/799/EEC și introducea cooperarea administrativă pe baza schimbului automat de informații în domeniul impozitării (DAC sau, mai exact, DAC1).

Văzut la început ca un mijloc anti-evaziune, DAC s-a transformat într-un instrument convenabil de tratare a așa-numitei evitări. Între 2014-2019, DAC a fost amendată de cinci ori, chiar și de două ori într-un an. În toată acestă perioadă, Comisia a venit cu nu mai puțin de 26 de propuneri legislative ”în scopul închiderii unor portițe, îmbunătățirii lupei împotriva criminalității financiare și planificării agresive, precum pentru întărirea eficienței colectării fiscal și corectitudinii fiscale”. Și să nu uităm de activitatea Parlamentului – Comisiile speciale TAXE, TAX2 și TAX3, Comisia de anchetă PANA și Comisia de Afaceri Economice și Monetare (ECON) inquiry committee and the Committee on Economic and Monetary Affairs (ECON) (2).

Astăzi suntem în fața iminentei introduceri a unui nou Plan de Acțiune împotriva evaziunii, care începe cu un pas urgent – DAC7, a șasea versiune a originalului. Desigur, introducerea unei ”raportări standardizate a venitului brut generat prin platformele digitale” este o inițiativă pozitivă, în scopul lărgirii bazei de impozitare, astfel Administrația Fiscală putând ajunge la banii care, altfel, ar fi putut fi pierduți pentru impozitare. În plus, aceasta este și tendința globală, așa cum reiese și din materialul supus consultării de OCDE: Model de regulament Operatorii Platformelor în vederea raportării vânzătorilor specifici economiei colaborative (sharing) și a economiei serviciilor favorizate de noua tehnologie (Gig Economy).

În toată acestă evoluție trebuie să vedem însă care este, în realitate, fondul problemei.

Problemă  

Problema a fost deja identificată în Foaia de Parcurs, imediat după formula-magică ”mai sunt multe de făcut”: ”autoritățile fiscale au o expertiză limitată și puține resurse la nivel național pentru a exploata cantitatea uriașă de noi date colectate prin noile măsuri”.

Tocmai de aceea, întrebarea este: ce trebuie să se întâmple pentru a face să merite toată acestă confuzie din jurul supra-raportării și toate costurile care ajung să-i împovăreze în primul rând pe contribuabilii buni – oamenii corecți și companiile care se conformează?

Lipsa rezultatelor la nivel macro poate fi înțeleasă la acest moment. ”Toate aceste forme de schimb automat de informații au potențialul de a genera o creștere a veniturilor fiscal. Totuși, magnitudinea acestor beneficii rămâne de demonstrat”. Salutăm abordările realiste care admit că ”inabilitatea de a furniza estimări nu poate fi pusă doar pe faptul că vorbim de instrumente noi, așa cum e cazul schimbului automat de informații, mai degrabă sugerează existența unor probleme structurale în urmărirea și evaluarea beneficiilor cooperării administrative în majoritatea Statelor Membre”. (3)

Cu toate acestea, la nivel micro, marea majoritate a contribuabililor are nevoie să știe că acestă uriașă cantitate de informații livrată administrațiilor fiscale va ajunge, într-un final, să conteze semnificativ în modul în care ei își plătesc taxele, precum și în modul în care interacționează cu autoritățile fiscale naționale. Oare acestă ”epocă nouă” a fiscalității va ajuta companiile europene să-și îmbunătățească nivelul de competitivitate la nivel global?

În opinia mea, acesta este principalul punct de la care trebuie plecat în orice Plan de Acțiune pe tema fiscalității: beneficiile reale pentru contribuabilul real, cu răspunsuri privind timpul, costurile și resursele necesare. 

 Pași pentru găsirea unei soluții

În ianuarie anul trecut, în răspunsul nostru privind parcursul spre votul pe baza majorității calificate (qualified majority voting - QMV), propuneam implementarea une Baze Comune Consolidate de Proceduri și Drepturi Fiscale. Este trist că, într-o Europă tot mai unificată din punct de vedere administrativ, nu avem încă un cod unificat de conduită pentru administrațiile fiscale. Îmbunătățirea practicilor administrațiilor fiscale locale este calea sigură de a obține acel nivel echitabil dorit (level playing field), dând posibilitatea contribuabililor să vadă lumina de la capătul acestui tunel. Se pare însă că au fost uitate vechile promisiuni prin care DAC urma să fie un manual de bune practici în materie de control administrativ.   

Cu atât mai mult susținem acum apeluri care vin pe acestă direcție: ”aplicarea C(C)CTB trebuie să fie acompaniată de implementarea unor reguli comune de contabilitate și de armonizarea corespunzătoare a practicilor administrative, (…) inspecțiile coordonate și audit-urile comune trebuie să fie parte a cadrului European de cooperare între administrațiile fiscale, (…) nu doar schimburile de informații și procesarea informației, dar și împărtășirea celor mai bune practici între autoritățile fiscale contribuie la omai eficientă colectare fiscală, (…) este esențial să acordăm prioritate schimbului de bune practici între autoritățile fiscale, în mod special cele privind digitalizarea administrațiilor fiscale, (…) armonizând procedurile pentru un sistem digital de completare a declarațiilor fiscal, în scopul facilitării activitățile trans-frontaliere și reducerii birocrației…” (PE, 2019)

Pentru a face ca toate acestea să se întâmple, voința politică este crucială(4). Mai mult decât atât, Comisia Europeană trebuie să ceară în mod ferm autorităților naționale să identifice și să pună la dispoziție resursele pentru toate investițiile necesare în cazul procesării de date și digitalizării.   

Concluzie

Traversăm o perioadă dificilă, o nedorită dovadă că, înainte de a avea nevoie de bani, Europa are nevoie înainte de toate de o economie puternică și funcțională, competitivă la nivel global. Aceasta este garanția că Europa poate să facă față problemelor locale și globale, atât celor previzbile, cât și celor imprevizibile, consolidând încrederea în rândul cetățenilor europeni. Politica fiscală trebuie să fie instrumentul care să ajute și nu îngrădească dezvoltarea economiei europene.

Pe scurt – da, avem nevoie de mai multă acțiune împotriva evaziunii fiscale. Dar, avem nevoie și de un plan integrat care să susțină contribuabilii și administrațiile europene.

 

Note:

(1) Definițiile oficiale pentru evaziune/fraudă, respectiv evitarea impozitelor (avoidance) se găsesc aici (Parlamentul European)

(2) “aport privind criminalitatea financiară, evaziunea fiscală și evitarea impozitelor”, Parlamentul European, martie 2019.

(3) “Evaluarea Directivei Consiliului 2011/16/EU”, Comisia Europeană, Septembrie 2019

(4) Mai multe pe acestă temă “O abordare coordonată pentru controlul prețurilor de transfer în interiorul UE”, EU Joint Transfer Pricing Forum, octombrie 2018. “Audit comun 2019 – îmbunătățirea cooperării și stabilității fiscale”, OCDE.  

 

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Dragii noștri parteneri,

La început de martie 2019, vă anunțam că am atins vârsta medie a unei companii – 10 ani (fără aliterații). Suntem în martie 2020 și parcă îmi vine să vă spun că TPS a făcut 15 ani. La viteza cu care aleargă lucrurile în domeniul nostru... 

Nu vă speriați, nu ne-am apucat să studiem teoria relativității din fizică. E suficientă teoria și practica din TP-ul nostru. Iar acum, că s-a introdus și DAC6, când se anunță pilonii BEPS 2.0 și altele și altele, relativismul e la el acasă.

Pe scurt, la 11 ani de TPS (în acte), vă spunem că am rămas aceiași în valorile noastre - corectitudine și pasiune în ceea ce facem. Iar voi, clienții-partenerii noștri, rămâneți sistemul de referință al muncii noastre.

Ne vom menține traiectoria de creștere grație unei echipe unice de profesioniști, entuziaști și tineri (indiferent de vârstă!). Ei sunt cei care respectă și îmbogățesc sistemul de valori TPS și, încă o dată, le mulțumesc.

Amu’, până la anu’, când aniversăm ... 20 de ani, să ne revedem sănătoși la seminariile TPS (inclusiv pe DAC6)! Vă așteptăm cu drag (și soluții)!

Vă mulțumim pentru încredere,

Adrian Luca

partener-fondator TPS 

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Astăzi, am ținut la sediul nostru primul seminar DAC-Partener și DACă e să alegem un singur cuvânt să caracterizez evenimentul, acesta ar fi INSTRUCTIV. Bine, două – FOARTE INSTRUCTIV.

Și asta datorită partenerilor noștri, cei 24 de participanți – responsabilii departamentelor de Taxe/Conformare fiscală din companii de top  (să spunem doar atât - prima companie după profitabilitate din România, prima companie după numărul de angajați, cel mai puternic brand românesc în tehnologie etc.), din industrie, servicii, inclusiv  furnizori de servicii de intermediere. Le mulțumesc încă o dată pentru că, prin participarea activă*, ne-au ajutat, pe mine și pe colegul Silviu Bădescu de la NNDKP, să înțelegem mai bine care sunt preocupările concrete ale mediului de afaceri în legătură cu această obligație de supra-raportare, zisă DAC6. În același timp, din întrebări și răspunsuri încrucișate venite de la masa discuțiilor libere cred că am reușit cu toții să clarificăm mai bine ce știm și ce nu știm, până la această dată, despre modul cum se va aplica legislația de transpunere a directivei (proaspăt adoptata OG5/2020).

Că veni vorba, 23 din cei 24 (95%**) așteptă ca ghidul de clarificare de la ANAF să fie primul instrument care să-i ajute în conformare la DAC6. Pe locul al doilea au nominalizat ”proceduri mai clare în materie la nivelul grupului din care fac parte”. Urmează ”automatizarea procesului de raportare”, ”training pentru departamentul de taxe” și de-abia pe ultimul loc au pus ”delegare procesului de conformare către intermediarul implicat în tranzacție/către un independent”. Această ordine este total explicabilă pentru participanții noștri, specialiști bine informații fiind ( jumătate dintre ei știu de DAC6 de mai bine de șase luni): ei au înțeles, mai ales după publicarea legislației naționale, că miza DAC6 sunt tranzacțiile companiilor lor și, în calitate de contribuabili relevanți, ei/companiile trebuie să dețină controlul raportării.

De altfel, 90% s-au declarat de acord ca intermediarul să raporteze doar cu acordul contribuabilului, așa cum sugerează și OG5. Iar 95% au stabilit că vor avea un responsabil la nivel de companie care să supervizeze tranzacțiile din prisma DAC6.

De notat că marile companii, deși apelează la un consultant (65% din respondenții noștri), în bună parte aplică aranjamente/tranzacții pregătite de compartimentele specializate din cadrul companiei/din cadrul grupului. (de aici și nevoia amintită mai sus, de a exista proceduri clare de raportare la nivel de grup).

Sigur, stabilirea responsabilității de raportare este o problemă stresantă (55% din voturi), mai ales din perspectiva costurilor de conformare (40% cred că aceste costuri vor crește cel puțin cu un sfert din actualele costuri). La acest punct am adus în atenție soluții de automatizare special concepute petru DAC6, precum cea de la VinciWorks, care este disponibilă și pe piața din Marea Britanie. Reiterez disponibilitatea de a prezenta oricând sesiuni DEMO pentru a putea vedea cum o astfel de soluție vă poate ajuta să gestionați mai bine datele de care aveți nevoie pentru conformarea la DAC6 (vă rugăm click aici și bifați ”doresc o prezentare a softului DAC6”!). În același timp, subliniez încă o dată că această soluție automatizată (ca niciun alt soft, de altfel) ... nu-ți spune automat asta trebuie raportat, asta nu trebuie!

Da, acesta e marea problemă - încadrarea/stabilirea tranzacțiilor care trebuie raportate, cum au arătat-o și participanții noștri (90% din răspunsuri).

Pentru 100% dintre ei e clar – mai puțin de un sfert din tranzacțiile lor implică un avantaj fiscal. Dar unanimitatea nu se mai păstrează când vine vorba de procentul tranzacțiilor care ar trebui raportate conform DAC6. Sunt contribuabili care văd procent de raportare și până la 50% din tranzacții (15% din voturi) luând în calcul că există o zonă largă de raportare care trece dincolo de testul beneficiului principal (un test care și așa are o marjă generoasă de interpretare). Iar lucrurile se complică când intervine în discuție relația cu persoanele afiliate: pentru 45% din respondenți, tranzacțiile cu persoane afiliate reprezintă peste 50% din total tranzacții (în 17% din cazuri se trece chiar de pragul de 75% din tranzacții).

Se știe că în ”Categoria E”, de semne distinctive privind stabilirea prețurilor de transfer, raportarea nu este condiționată de existența unui beneficiu fiscal. La fel, pentru o parte din tranzacțiile care intră în ”Categoria C”, privind plăți deductibile între persoane asociate, nu este necesar testul beneficiului fiscal.  Iată de ce mai bine de jumătate dintre respondenți sunt de acord că documentarea tranzacțiilor intra-grup (substanța economică, analiza de piață) reduce incertitudinile legate de raportarea DAC6.

Și dacă tot suntem la capitolul tranzacții fără test, în timpul seminarului s-a ridicat problema tranzacțiilor cu părți rezidente în țări care nu au schimb automat de informații cu România. Chiar dacă, în marja ”Categoriei D”, nu orice tranzacție cu aceste țări se raportează automat, e bine de verificat stadiul schimbului automat de informații aici, pe pagina oficială a OECD

Ajungând la analiza efectivă a tranzacțiilor, contribuabilii își identifică principalele tipuri de tranzacții unde există potențial de raportare astfel (alegere multiplă):

  • Plăți care beneficiază de un regim fiscal preferențial în jurisdicția în care destinatarul plății este rezident fiscal - 55%
  • Conversie împrumut în capital/debt to equity swap - 45%
  • Plăți către beneficiari rezidenți fiscali în jurisdicții calificate ca fiind necooperante - 35%
  • Transferuri de active intangibile - 30%
  • Transferul unor operațiuni de producție concomitent cu transferul unor servicii și/sau intangibile, în cadrul unei restructurări - 15%
  • Altele - 40%

Încă o dată, ce se poate spune la prima vedere este că există potențial de raportare în aceste tipuri de tranzacții. E nevoie de o revizuire a fiecărei tranzacții (în primă fază, a celor care-și produc efecte din 25 iunie 2018 încoace) – analiză făcută mai întâi de compania beneficiară (contribuabilul relevant), apoi de companie împreună cu intermediarul implicat, iar la nevoie ( acolo unde, spre exemplu, sunt divergențe între cele două părți) să se ceară chiar opinia unui observator independent. Modul de raportare al acestor tranzacții, dar și modul de ne-raportare (acel position-paper prin care ne explicăm decizia de a nu raporta) devin puncte importante în economia procesului de conformare la DAC6, un proces care nu se termină odată cu depunerea declarației de DAC6 (declarație care poate arăta cam așa – vezi articol TPS din iulie 2019)

O parte însemnată din respondenți se gândește deja la efectele post-raportare: 60% se așteaptă deja ca raportarea să fie urmată de o creștere a grupei de risc fiscal în care să fie încadrată compania.

În aceste condiții este de așteptat să apară situații în care DAC6 să aibă o influență, poate chiar să fie nevoie de schimbarea modelul de business al companiei, inclusiv la nivelul tipului de tranzacții derulate – au fost de părere 75% din participanții la seminarul DAC-Partener.

Pentru ei, ca și pentru ceilalți parteneri ai noștri, promitem să fim aproape pentru ca impactul DAC6 să fie nu doar ușor de gestionat, dar și să se dovedească într-un final, de bun augur pentru sănătatea (financiară) a companiei/grupului respectiv.

Contați pe noi și, apropo, vă așteptăm la următorul seminar interactiv și instructiv DAC-Partener - 26 februarie, București.

Pentru înscriere, vă rugăm click aici!

Mulțumim pentru încredere

Adrian Luca, în numele

Echipei TPS + NNDKP

 

Resurse: 

Chestionar + Răspunsuri, Seminar DAC-Partener, 5 februarie

Prezentare DAC6 (semne distinctive, testul beneficului principal - întrebări pentru analiza situațiilor practice, pași de pregătire etc.)

Legislație DAC6 (directivă + ordonanța de transpunere) 

Model probabil declarație DAC6

Prezentare DAC6_EU status_05.02.2020

Evaluarea Directivei privind Cooperarea Administrativă între autoritățile fiscale (DAC1-6), Comisia Europeană, septembrie 2019

 

Note:

* Tocmai pentru că ne-am dorit și ne dorim seminarii interactive, în care fiecare să aibă ocazia să-și prezinte un punct de vedere, am decis limitarea numărului de participanți la max. 25. Vom păstra această condiție și la următoarele seminarii.
** Chestionarul din acest text s-a derulat cu ajutorul unei platforme automate de sondare a audienței în timp real. Pentru a fi mai sugestive, rezultatele sunt în procente și sunt întregi (vă rugăm să țineți cont de acesta la transformarea în date absolute)