În câteva zile este 1 iulie, data de la care începe aplicarea propriu-zisă a directivei supra-transparenței. Știți deja, e vorba de DAC6, directiva cu Anexa IV și semnele distinctive în funcție de care tranzacțiile externe sunt încadrate ca fiind raportabile sau nu.

Această încadrare pe care și-o face contribuabilul relevant (direct sau prin intermediarul său) este adevărata miză a directivei DAC6.

Și apropo de relevant, găsiți mai jos cele mai importante evoluții la zi pe frontul DAC6, grupate în jurul celor 6 întrebări - cheie.

Când (se raportează)

Cum spuneam și în informarea din 22 iunie, la nivelul UE s-a ajuns la un acord privind amânarea cu până la 6 luni a primelor de termene de raportare -  28 februarie 2021 să fie termen limită pentru raportarea tranzacțiilor vechi (i.e. al căror prim pas de implementare a fost între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020), iar 1 ianuarie 2021, momentul de la care începe raportarea tranzacțiilor noi (primele tranzacții fiind cele din a doua parte a anului acesta).

Pe 26 iunie a venit și confirmarea finală, prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE a directivei cu noile termene. 

Din nou, însă - amânarea nu va însemna ... relaxare, mai ales când situația e încă tensionată, cum se vede mai jos.

Cine (raportează)

Rămâne o întrebare deschisă... Legislația de transpunere a directivei (OG 5/2020, în MOf. 68/31 ianuarie) pare să lase o eventuală clarificare în sarcina unui ghid explicativ, care se lasă încă așteptat.

Conform noului ART. 291^4 (7) din Codul de procedură fiscală: „În cazul intermediarilor care, potrivit legii, fac obiectul unei obligații de păstrare a secretului profesional, aceştia raportează aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării doar cu acordul scris al contribuabilului (8) În lipsa acordului prevăzut la alin. (7): a) intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, oricărui alt intermediar obligaţia de raportare a informaţiilor (aranjamente raportabile)/ b) intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, contribuabilului relevant obligaţia de raportare a informaţiilor, în cazul în care nu există un alt intermediar”.

Camera Consultanților Fiscali a inițiat demersuri pentru definirea clară a sintagmei „potrivit legii”. Dacă e vorba doar de legislație primară, atunci doar avocaților li s-ar accepta imposibilitatea de a raporta, având în vedere necesitatea menținerii secretului profesional potrivit Legii nr. 51/1995. Dar, din experiență, sintagma „potrivit legii” ar trebui să acopere și statutele asociațiilor profesionale care sunt aprobate prin lege. În acest sens, în baza statutului CCF, consultantul este obligat „să păstreze secretul profesional, care vizează toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și pe orice suport puse la dispoziţie de client și documentaţia întocmită de consultant, precum și să le gestioneze și să le arhiveze corespunzător la sediul profesional”.

Rezultă astfel că ar fi nevoie de acordul contribuabilului pentru ca raportarea să fie făcută de consultant (la fel și în cazul contabililor, bancherilor etc.)

Dar neclaritățile nu se opresc aici. OG 5 nu face distincție explicită între un intermediar - promotor al unui aranjament care face obiectul raportării și un intermediar - furnizor de servicii de asistență – audit, conformare fiscală, management active financiare etc. – care nu a fost efectiv implicat în „proiectarea, comercializare etc.”. Ordonanța acceptă ca un intermediar să aducă „dovezi că nu ar fi fost rezonabil de așteptat să știe că a fost implicat într-un aranjament transfrontalier care face obiectul raportării”, caz în care contribuabilul relevant trebuie să verifice încă o dată dacă nu cumva este în situația de a face el însuși raportarea.

Indiferent de modul cum se vor clarifica aceste situații, este prudent ca însuși contribuabilul relevant, ale cărui tranzacții sunt în discuție, să se pregătească împreună cu intermediarul său pentru raportare – contează acum mai puțin cine, ci ce se raportează. Dar să mai amânăm un pic marea întrebare.

 Cum (se raportează)

Răspunsul e, desigur, folosind un formular. Acesta a apărut în MO 407 din 18 mai și, tot ... desigur, deja se conturează câteva probleme (în plus). La punctul II.10. din formular, apare: „Testul beneficiului principal – se completează dacă aranjamentul transfrontalier prezintă cel puțin un semn distinctiv aparținând următoarelor categorii de semne distinctive A, B, Cb, Cbi, Cc sau Cd.”

Acest Cb este în plus, probabil o scăpare de redactare. Codurile corespund celor care în Directivă (și în ordonanța de transpunere OG5/2020) sunt numite Semnele distinctive generice din categoria A şi semnele distinctive specifice din categoria B şi din categoria C pct. 1 lit. b) subpct. (i) şi lit. c) şi d) și care pot fi luate în considerare numai în cazul în care trec „testul beneficiului principal”.

Ce se întâmplă cu restul de semne distinctive (spre exemplu, cele privind prețurile de transfer – categoria E) și care nu au nevoie de aplicarea testului beneficiului principal?

Apoi, unde se vor trece în formular „detalii privind semnele distinctive stabilite în anexa IV care au fost utilizate pentru a determina caracterul raportabil al aranjamentului transfrontalier”?

De ce (se raportează)

Pare o întrebare mai puțin relevantă în economia DAC6, din punctul de vedere al contribuabilului ...relevant. Și totuși, e bine să ne reamintim permanent de ce are nevoie Fiscul european (administrația fiscală din fiecare stat membru) de informațiile raportabile conform DAC6. Ca să analizeze, o dată în plus, riscul fiscal al contribuabilului văzut la nivelul întregului grup din care face parte.

Astfel, odată pusă informația în formular, contribuabilul trebuie să aibă și răspunsul la întrebarea post-raportare: de ce a făcut acea tranzacție. Sau, din contră, dacă nu a raportat, de ce nu a raportat.

Pentru a-i da posibilitatea contribuabilului european să-și construiască strategia pentru DAC6 la nivel de grup, am creat website-ul www.dac6guide.eu care include The Relevant DAC6 Guide, (Ghidul DAC6), platforma cu informații la zi despre toate aspectele care vizează aplicarea directivei în toate cele 28 de jurisdicții (27+1, respectiv Marea Britanie).

Pentru prima dată, platforma permite crearea unui tablou sinoptic al legislațiilor specifice de transpunere a DAC6 din jurisdicțiile relevante pentru utilizator, care astfel poate compara cu ușurință situația țărilor pe care le include in tabel. De asemenea, platforma indică dacă există ghiduri de interpretare DAC6, care este abordarea în materie de testul beneficiului principal sau privind clauza de secret profesional, care sunt penalitățile aplicabile, cum arată formularele de raportare etc. De asemenea, utilizatorul poate accesa link-uri către resursele primare publicate de jurisdicții în ceea ce privește transpunerea și raportarea DAC6.

Ghidul DAC6 este o referință extrem de utilă când vrei să pregătești în siguranță răspunsul la marea întrebare, care este...

Ce (se raportează)

Din punctul de vedere al autorităților (vezi punctul anterior) se raportează ce se suspicionează! (tranzacții/aranjamente transfrontaliere ce includ semne distinctive / hallmarks despre o potențială evitare a plății impozitelor directe). Suspiciunea intră în job-ul inspectorilor, dar nici ei nu s-ar aștepta să primească toate tranzacțiile contribuabilului pe principiul luați-le pe toate și alegeți voi ce vi se pare în neregulă.

Instrumentul de bază pentru departajarea tranzacțiilor raportabile rămâne clasica analiză funcțională. Așa cum știm și din transfer pricing (i.e. analiza tranzacțiilor intra-grup), această analiză urmărește relația dintre substanța economică și avantajul economic – financiar al unei tranzacții, oferind astfel un test asupra beneficiului principal al tranzacției (i.e. avantaj economic > avantaj fiscal?). Sigur, DAC6 cere verificarea tuturor tranzacțiilor (nu doar a celor intra-grup) prin grila celor 18 semne distinctive. Dar, pe fond, relevantă este documentarea tranzacției: cu cât este nevoie de argumente speciale suplimentare pentru a susține substanța economică a tranzacției, cu atât asupra tranzacției respective planează suspiciunea de raportabil.

Și acum? (despre pregătirea raportării)

Experiența ne spune că n-ar trebui să avem mari așteptări privind clarificările (care ar trebui să vină) în cazul unei reglementări din start confuze, precum este DAC6.

Așa stând lucrurile, începeți pregătirea chiar de azi, dacă nu ați făcut-o încă. Orice amânare complică și mai mult procesul. Pe lângă revizuirea tranzacțiilor derulate în ultimii doi ani, apare și nevoia de a derula o analiză DAC6 pentru price tranzacție nouă.

Parcurgerea tranzacțiilor trecute e un proces laborios, mai ales în cazul modelelor de afaceri complexe. Există soluții automatizate care să vă ajute gestionarea eficientă a informației în vederea raportării. Una dintre acestea este aplicația Omnitrack de la VinciWorks, special creată pentru DAC6, începând de la chestionarul care ghidează selecția aranjamentelor raportabile, până la împachetarea datelor în formatul cerut de administrația fiscală. Puteti solicita un demo accesand www.dac6guide.eu.

Apelarea la o astfel de soluție trebuie analizată, desigur, prin prisma eficienței. Pentru aceasta suntem aici. Partenerii dumneavoastră de Transfer Pricing în Siguranță sunt acum și DAC-parteneri în a asigura protecția fiscală necesară companiei și grupului dumneavoastră

Cum vă putem ajuta 

• Analiză funcțională a modelului de business al companiei / grupului, din perspectiva vulnerabilităților DAC6.
• Pregătirea fluxului informațional. Colectarea și înregistrarea datelor într-un registru special DAC6. Training specializat pentru responsabilii DAC6 din cadrul companiei.
• Revizuirea tranzacțiilor al căror prim pas de implementare a fost în perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020 și clasificarea acestora în funcție de statusul potențial al tranzacței: (i) neraportabil, (ii) raportabil și (iii) categoria intermediară – probabil raportabil.
• Analiză comparativă a legislației DAC6 în țările aflate la capătul tranzacției;
• Analiză la nivel de contribuabil / grup, în principal, asupra categoriei intermediare, respectiv, realizarea de position paper in cazul deciziei de neraportare, pentru tranzacții a căror necesitate de raportare este incertă.
• Analiza impact raportare asupra modelului de afaceri al grupului.
• Position paper privind încadrarea tranzacțiilor noi (după 1 iulie) prin prisma semnelor DAC6.
• Asistență în realizarea raportării, de la întocmire formular la monitorizare post-raportare.
• Asistență în pregătirea inspecțiilor post-raportare.

 

DE CE TPS?

Primii intermediari fiscali din România care am atras atenția în presă asupra inevitabilei DAC6 încă din iunie 2017. Aici - Biblioteca DAC6.

• Am inițiat seminarii specializate DAC6. Aici – structura seminarii
• Am lansat grupuri speciale DAC6 – Linkedin (i.e. DAC6 Professionals) și Facebook (DAC6.ro) pentru specialiști în cadrul cărora vă invităm să vă alăturați pentru a urmări cele mai recente știri legate de raportarea DAC6
• Am realizat, în premieră, un site specializat pentru companiile românești (dac6.ro) apoi pentru grupurile europene (dac6guide.eu)
• În cei 20 ani de experiență în fiscalitatea intra-grup, am fost implicați în aproape toate tipurile de tranzacții externe derulate de companiile românești.