La un an și patru luni de la intrarea în Codul de Procedură Fiscală, prevederile privind obligația de raportare a aranjamentelor transfrontaliere raportabile (celebrul DAC6) beneficiază de un necesar face-lift, care mai elimină din scăpările de design inițiale. Aceasta nu înseamnă că noua variantă nu vine cu pasaje interpretabile, deloc ... necesare.

Iată punctele aduse de proaspăta Legea 123/6 mai 2021 pentru aprobarea OG 5/28 ianuarie 2020 (aici, secțiunea legislație).

Din start trebuie apreciată introducerea sintagmei ”deja raportate către ANAF sau către autoritatea competentă dintr-un alt stat membru” în alineatele (13) și (15) ale art. 291^4, prin care se confirmă că raportarea unui aranjament într-un alt stat membru nu mai face necesară raportarea respectivului aranjament și la ANAF. Aceasta era de altfel în spiritul Directivei – ”intermediarul este exonerat de depunerea informațiilor dacă deține dovada, în conformitate cu dreptul intern, că aceleași informații au fost depuse într-un alt stat membru”. Dar de ce a simțit nevoia legiuitorul ca, prin actuala lege, să mai adauge o doză de neclaritate? Dacă OG 5 vorbea de ”poate fi exonerat de obligația de raportare dacă deține dovezi concludente din care să rezulte că informațiile au fost deja raportate”, Legea 123 cere ”dovezi concludente din care să rezulte dincolo de orice dubiu” (sublinierea noastră) Poate fi ceva concludent și în același timp cu dubii?

Acum despre modificările necesare. S-a defalcat categoria pct.1, de la lit b) a categoriei C a semnelor distinctive și astfel există acum C.1.b - (i), respectiv C1b-(ii) din care doar (i) trebuie inclus în sfera testului beneficiului principal (acolo unde destinatarul este prezent într-o jurisdicție unde nu există impozit pe profit sau, dacă există este la o cotă sub 1%).

Apoi s-a reintrat în litera directivei și s-a stabilit că la E.3. e vorba de profiturile anuale preconizate (și nu de venituri), iar aceste profituri sunt ale entității care efectuează transferul de funcții și/sau riscuri și/sau de active în interiorul unui grup. Poate n-ar fi stricat aici să se vină și cu o clarificare că ar trebui calculat rezultatul cumulat după cei trei ani.

Rămânând la categoria semnelor specifice prețurilor de transfer, se respectă acum spiritul directivei, prin precizarea că activele corporale greu de evaluat (E1.2.) sunt văzute ”potrivit înțelesului atribuit acestei noțiuni de Liniile directoare privind prețurile de transfer emise de OECD”.

A fost remediată și traducerea la B.3., în sensul că trebuie raportat ”un aranjament transfrontalier care include tranzacții circulare care au ca rezultat un carusel de fonduri (round-tripping of funds)” ,s.n., o plajă mai largă decât  ”tranzacții circulare care au ca rezultat spălarea banilor”, o trimitere strict penală, cum era în OG5. Reamintim că această categorie trebuie văzută prin prisma testului beneficiului principal.

Cam acestea sunt modificările. Dar nu, mai e ceva, în aparență inofensiv. Categoria B.1. are, avea prin OG 5, următorul cuprins: ”un aranjament transfrontalier prin care un participant la aranjamentul respectiv ia măsuri artificiale, prin acesta înțelegând inclusiv tranzacții transfrontaliere artificiale definite conform art.11 alin (3) din Codul Fiscal, care constau în achiziționarea unei societăți care înregistrează pierderi, întreruperea activității principale și utilizarea pierderilor societății pentru a reduce pierderile fiscale ...” Am subliniat acest paragraf pentru că în Legea 123 ... dispare. Pare să fie vorba astfel de o limitare a ce înseamnă măsuri artificiale, pentru că nu se mai face trimitere la artificialul (foarte larg) din art.  11 -  ”tranzacțiile/ seriile de tranzacții transfrontaliere care nu au un conținut economic și care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul esențial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate”.

Prin urmare, dacă prin noțiunea de artificial nu se mai înțelege art. 11, atunci ... ce se înțelege? Larg, așa cum era, art. 11 era totuși un reper, prin trimiterea la avantaj fiscal. Să înțelegem că, de acum, vorbim de artificial chiar și acolo unde se vede avantajul fiscal? Rămânem doar la aprecierea artificial = care nu e normal? Asta nu prea sună a clarificare!

Dar să privim în continuare lucrurile în spiritul legislației europene. În definitiv, avem Recomandarea Comisiei Europene din 6 decembrie 2012 privind planificarea fiscală agresivă, care stabilește că „nu se iau în considerare acordurile artificiale sau seriile de acorduri artificiale care au fost introduse (sublinierea noastră)  în scopul esențial de a evita impozitarea și care conduc la un avantaj fiscal. În scopuri fiscale, autoritățile naționale trebuie să trateze aceste acorduri în funcție de natura lor economică.”  (vezi și articolul despre DAC6 din iunie 2019 din revista Consultant Fiscal, plus resursele DAC6 de mai jos).

În rest, că e Lege sau OG, rămâne cum am stabilit legat de DAC6 – documentați la semne distinctive  fiecare nouă tranzacție externă, mai ales dacă e în cadrul grupului. Documentați, chiar dacă nu pare că ar fi vorba de ceva raportabil. Nicio justificare în plus nu strică. Mai ales în vremurile astea, parcă anume făcute pentru interpretabilul DAC6.

 

Ca de obicei, contați pe specialiștii TPS pentru protecție și reacție fiscală transfrontalieră!  

Prezentare TPS ”DAC6 în acțiune” (studii de caz, interpretare și soluții) 

Modul Comparare implementare DAC6 în Statele UE!

Ofertă Personalizată DAC6!

Solicită Demo Soft DAC6

RESURSE DAC6

 

Anul acesta, Paștile vin la pachet cu laicele 1 Mai - Ziua Muncii și 2 Mai - Ziua Tineretului. Sărbătoarea spirituală a reconcilierii ne transmite, parcă, nevoia de a pune sub semnul reconcilierii întregul an, mai ales unul ca acesta.

Vor urma luni de reconciliere materială între începutul post-pandemie și sfârșitul de pandemie, între parțialul on-line și parțialul off-line, noul normal și vechiul, vară și iarnă (vedeți doar, primăvara, toamna au rămas în poze și poezii!), facturi și încasări, raportarea DAC6 și neraportarea DAC6, deciziile de business și substanța economică, pregătirea documentării și auditul fiscal (da, inclusiv pe prețuri de transfer!), planuri și realitate, planul de reziliență european și cel național, partidele de la putere și ... partidele de la putere șamd.

Cu putere sprirituală și putere de muncă, mergem mai departe!  

Echipa TPS vă dorește, dragi parteneri, pace și sănătate în familiile voastre, siguranță și împliniri în tot ceea ce întreprindeți, acum și în viitor! 

Paște fericit!    

     

La data când citiți aceste rânduri, o companie își face debutul la bursa din New York. Ca fapt divers, vă spun că titlul acțiunii va fi PATH (calea, în engleză). Ca fapt divers, vă mai spun că această companie a plecat acum 16 ani cu visul ”un robot pentru fiecare om” și acum, prin roboții-software pe care îi face, a ajuns să fie printre cele mai bine evaluate platforme de inteligență artificială din lume!

Ce aș mai putea să vă spun? Ah, da, compania se prezintă așa – ”am început în 2005 ca o echipă de 10 oameni în București. La început făceam outsourcing de software pentru unele din cele mai mari companii din lume”.

Aș mai fi vrut să adaug la acest fapt divers următoarele: Atașații comerciali ai ambasadelor României din întreaga lume au transmis astăzi un buletin extraordinar pe piețele unde sunt prezenți și care începe așa – This is the Path coming from Romania! La noi nu doar că se pot naște astfel de idei de afaceri, dar și sunt încurajate de stat. Avem un regim fiscal prietenos, pe care chiar ne gândim să-l extindem, să accelerăm incubatoarele de afaceri cu valoare adăugată. Mai mult, avem o administrație-partener care funcționează pe principiul nu transforma contribuabilul într-un robot de produs hârtii! Așa vă asigurăm pe dumneavoastră, investitorii, că nu veți fi afectați de o eventuală stabilire a impozitului minim la nivel global de 21%*. E drept, impozitul nostru pe profit e de 16% acum, dar ne angajăm ca diferența asta să fie mai mult decât compensată de acel mediu de afaceri fantastic pe care îl oferă țara noastră. Credem în conceptul de piață liberă, de șanse egale pentru toți, pentru ca si de la noi pot pleca echipe de Super Ligă. Poate pare asta o chestiune frivolă, dar nu și pentru noi, care credem în ideea de competiție, în frumusețea jocului corect. Cum vă spuneam avem o strategie si direcții clare de dezvoltare, deci dacă și voi țintiți, ca noi, viitorul, atunci, dragi investitori, aveți o cale bătută pe care să mergeți – România!

Poate că până la următoarea știre cu încă o afacere pornită din România și evaluată la miliarde de dolari pe prima piață de capital a lumii vom auzi și de minunățiile pe care le-am scris mai sus cursiv. Deocamdată, zic să nu se piardă semnificația acestui moment. Așadar, sincere felicitări echipei de antreprenori români*** care, de azi, arată „Calea” la New York Stock Exchange!

Note
*Cred că a fost exemplară în aceste zile nu doar reacția fanilor europeni, dar și a guvernului Marii Britanii pentru a opri din fașă această idee devastatoare, a unei Super Ligi. Putea fi o ocazie bună și pentru alte state de a-și exprima, fie și formal, poziția de principiu.
** Știre de la începutul săptămânii – un comisar European consideră impozitarea multinaționalelor la 21% o soluție elegantă. Pe aceeași temă, comentariul recent ”Deocamdată avem două stele la impactul cu Europa”.
*** Autorul nu este în relații de afaceri cu firma despre care e vorba în acest articol. 

 

Articol apărut pe hotnews.ro și contributors.ro, aprilie 2021. Autor - Adrian Luca, TPS

 

Printr-o ciudată potrivire, miercuri 14 aprilie, taman când mașinăria noastră politică intra pe contrasens, de undeva de pe lângă Bruxelles ne venea următoarea întrebare: Unde vă e ambiția? Și completarea – Voi chiar nu știți ce vine?!

Comunicatul de miercuri al EuroNCAP privind cele două stele obținute la testele de siguranță de  noile modelele Sandero Stepway/Logan ale mărcii auto naționale seamănă, de fapt, cu un rating acordat integrării noastre europene, ca economie, ca societate, chiar.

Să citim mai cu atenție comunicatul acestui organism – custode al stelelor de siguranță pentru mașinile comercializate pe piața europeană (1). ”Protecția la impact (oferită de modelele testate) este onorabilă, ar încadra mașina la patru stele (din maximum cinci), dacă nu ar fi deficiențele din celelalte zone (echipamentele high-tech în prevenirea apariției accidentelor, cele care au transformat conceptul de siguranță în ultimii ani).  Sandero și Logan rămân fidele etosului mărcii de buget redus, fără ornamente (no-frills). În mod clar, producătorul și-a găsit piața și s-a poziționat bine în ea, dar un rating de două stele arată o ambiție mică, chiar și pentru un low-cost. Producătorul știe că mașinile sale vor trebui în curând să se conformeze noului Regulament General de Siguranță”.

Acest Regulament din 2019 și care va intra în vigoare din iulie 2022 este cheia de contact cu noua realitate europeană. Pare, într-adevăr, greu de înțeles că mai pot exista aceste două stele, când în foarte scurt timp orice mașină nouă vândută în UE, nu contează că e low-cost sau limuzină, nu contează ce ambiții are, trebuie să fie dotată cu o listă de minunății tehnice (2) care să dea mai multă siguranță tuturor participanților la trafic.

Dar era fatal să se ajungă aici. De câte ori ați auzit în dezbateri publice (de politici economice, dacă termenul nu e prea pretențios) de acest Regulament cu impact final asupra … participanților la întreaga economie. Ați văzut vreun studiu de . . . impact?

Că vrea sau nu vrea, producătorul auto va incorpora de la anul costuri suplimentare de circa 500 de euro pe mașină (sursa – raport european, aici). Și de aici se nasc o groază de întrebări. Cât din noile costuri se va duce în prețul de vânzare? Cu ce impact asupra pieței interne? Dar asupra exporturilor? Sunt întrebări cruciale pentru o piață inundată de mașini la mâna a doua și pentru o economie care se zbate în deficite.

Dar și dacă nu se umblă la prețuri, undeva tot trebuie să debușeze noile costuri! Din ce altă parte va tăia producătorul, mai ales unul cu marjă foarte strânsă de operare? Care va fi impactul asupra forței de muncă? Dar asupra planurilor de dezvoltare? Iată alte întrebări cruciale pentru buna guvernare a unei economii, mai ales una ca a noastră.

După intrarea în Europa, am crezut că am prins integrarea de picior și ne-am lipit pe frunte eticheta low cost, în traducere fără pretenții de cine știe ce ornamente de valoare adăugată. Iar de această etichetă ne-am achitat destul de onorabil, la drept vorbind.

Doar că Europa noastră pare să nu mai fie cea pe care o știam și, din când în când, ne scoate din zona de confort amintindu-ne că, la piață comună, standarde comune, ba chiar și politici comune.

Așa s-a schimbat nu doar conceptul de siguranță auto, ci însuși conceptul de a face business în Europa. Și încă n-am văzut totul. Ce ziceți de un salariu minim european, de o bază comună de impozitare europeană, de standarde comune de raportare publică, de un impozit pe profit minim la nivel european (pardon, chiar global, că SUA tocmai au dat verde inițiativei)? Sunt toate măsuri aflate pe țeavă și care vor însemna adaptări ale modelului de afaceri, repoziționări de piață, redefiniri ale etosului acelor companii care au ambiția să reziste la impactul cu noul normal european (și global). Ambiție or avea, dar au cadrul, au mijloacele, sunt ajutate să reziste?

Câte astfel de teme găsim în agenda noastră publică? Cât de serios vorbim, de fapt despre Europa? Acum mai bine de cinci ani aveam ambiția să rog proaspăt instalatului guvern tehnocrat să facă ceva  nemaifăcut până atunci: să înceapă racordarea cu marile teme europene! Să pună Europa pe agenda publică internă, să mănânce Europa pe pâine, cum s-ar spune!. O lume întreagă s-a schimbat de atunci, până și pâinea s-a scumpit. Acum un an, mai aveam ambiția să cred că pandemia ne va ajuta să ne mobilizăm pentru o altă abordare.

Sigur, și eu, ca atâția alții, voi continua să sper. Dar n-ar strica acum, cât încă se mai poate face ceva, să vedem și puțină ambiție din partea politicienilor noștri! Asta, desigur, dacă nu consideră că o rezistență de două stele este una onorabilă.

Note:
(1) Organizația a fost înființată în 1997 și își are sediul lângă Bruxelles (Leuven, circa 25 de km). Printre membri sunt ministere din Germania și Franța, organizații locale ale automobiliștilor din principalele economii europene, asiguratori. ”Euro NCAP a devenit rapid catalizatorul care a dus la îmbunătățirea semnificativă a design-ului automobilelor din punct al siguranței”, cum se recomandă într-o scurtă prezentare . În subsidiar, standardele tot mai ridicate protejează și industria europeană în fața concurenței neloiale. 
(2) Radar care să declanșeze frânare de urgență (AEBS), cutie neagră pe modelul de la avioane, , cameră/senzori pentru mersul înapoi sisteme de avertizare când nu ții mâna pe volan, când ai trecut peste banda de demarcație … o sinteză, aici.

 

Articol apărut pe hotnews.ro și contributors.ro, aprilie 2021. Autor - Adrian Luca, TPS

În primele două luni ale anului au fost raportate circa 400 de aranjamente fiscale/tranzacții transfrontaliere, în baza noii obligații de conformare fiscală impusă de Directiva Cooperării Administrative, cunoscută ca DAC6.  

Informația vine direct de la sursă, adică de la oficialii ANAF prezenți la deschiderea cursului de pregătire ”DAC6 în acțiune” organizat de Camera Consultanților Fiscali și susținut (online) de Adrian Luca, TPS.

Poate mai mult decât suma prezentată surprinde faptul că ANAF a ținut să fie prezentă la eveniment – a fost un semn (distinctiv) al noii deschideri la dialog a Administrației, dar și al preocupării față de această Directivă a semnelor distinctive, aka DAC6 (1).

De … preocuparea Fiscului s-au arătat îngrijorați și cei 1500 de consultanți care au ținut să participe la curs, adică de 2,5 ori mai mulți decât la primul curs - ”Învață să trăiești cu DAC6”, din decembrie anul trecut. S-a văzut în acestă participare-record de fapt îngrijorarea contribuabilului relevant, mai ales că peste 40% din participanți sunt reprezentanți direcți ai companiilor (57% acționând din poziția de consultanți independenți).

Revenind la cele 400 de aranjamente (nota bene - rapoartele fiind în fapt mai puține): numărul relativ mic era previzibil și, de altfel, este în linie cu răspunsurile primite la chestionarul adresat în timpul cursului. Astfel, până în prezent, mare marea majoritate a participanților nu a fost implicată într-o analiză DAC6 (cele vizând așadar aranjamentele istorice din iulie 2018 până în iulie 2020, plus cele din ultima jumătate a anului trecut). Iar  marea majoritate a analizelor (82%) s-a finalizat cu recomandarea de neraportare (2).

Am mai discutat despre acest aspect: prin profilul economiei noastre, tranzacțiile externe se concentrează practic în zona grupurilor multinaționale, care nu au ales România ca hub fiscal, ci în principal ca bază de activitate cu valoare adăugată (din păcate) redusă. Nu își propun aici complicații de ordin fiscal (3) și așa ajungem la un alt răspuns foarte semnificativ – două treimi din intermediari spun că au introdus (21%) sau sunt pe cale să introducă (45%) o procedură de identificare și monitorizare DAC6.

Este acesta un semn că, fie că vorbesc direct în numele contribuabilului relevant, fie din cea de furnizori externi de servicii, intermediarii fiscali înțeleg că miza DAC6 nu e atât raportarea, cât pregătirea ... neraportării. Cum explici inspectorului că deciziile tale de business nu sunt afectate de acele ”semne distinctive” atât de larg formulate de DAC6?

Ajunși aici, am reluat acea recomandare strecurată de ANAF în ghidul DAC6 din ianuarie: ”este de așteptat ca furnizorii de servicii să elaboreze norme interne de analiză a aranjamentelor transfrontaliere care să permită, într-o abordare rezonabilă și obiectivă, determinarea obligației de raportare.”

Altfel spus, organul de control se așteaptă, în mod oficial, să găsească la furnizorul de servicii o procedură de DAC6, aceasta urmând, într-un final, să facă diferența între conformare și neconformare.

O recomandare care, în fapt, se extinde și asupra contribuabilului relevant, mai ales atunci când acesta preia obligația de raportare.

De aici, până la nevoia de a reduce costurile de conformare DAC6 printr-o platformă automată de monitorizare a tranzacțiilor/aranjamentelor viitoare nu mai e decât un pas. Pentru care TPS vă stă oricând la dispoziție, cu expertiză  și soluții verificate și adecvate.

----------------

Note:
(1) ”Contribuabilii corecți își asumă noile costuri de conformare, dar ultimul lucru de care au nevoie e starea de confuzie privind chiar obiectul raportării. Unele companii supra-raportează, altele, deși și-au argumentat temeinic neraportarea, așteaptă cu teamă să vadă ce va zice inspectorul fiscal. Iată de ce e binevenită deschiderea ANAF de a aduce mai multe clarificări, acesta fiind soluția modernă pentru creșterea conformării fiscale”, a declarat Adrian Luca, membru în Consiliul superior al CCF. Aici, Comunicatul de presă al CCF pe marginea cursului. Comunicatul a fost preluat de hotnews.ro
(2) 36% din participanți consideră că ”raportarea crește gradul de risc al contribuabilului relevant”, iar 50% încă nu se pot pronunța.
(3) Conform răspunsurilor primite, cele mai des întâlnite aranjamente transfrontaliere în timpul analizei sunt (răspunsuri multiple): conversie împrumut în capital/debt to equity swap - 37%, plăți care beneficiază de un regim fiscal preferențial în jurisdicția în care destinatarul plății este rezident fiscal – 26%, restructurări de afaceri (ex. transferul unor operațiuni de producție, schimbarea modelului de afaceri etc.) – 24%, folosirea unor structuri fiscal hibride (la un capăt, aport de capital, la celălalt – împrumut cu dobândă) – 16%, vânzare de acțiuni – 12%, transferuri de active intangibile – 11%, plăți către beneficiari rezidenți fiscali în jurisdicții calificate ca fiind necooperante – 11%.

 

Prezentare TPS ”DAC6 în acțiune” (studii de caz, interpretare și soluții) 

Modul Comparare implementare DAC6 în Statele UE!

Ofertă Personalizată DAC6!

Solicită Demo Soft DAC6

RESURSE DAC6

 

 

În sfârșit, Bugetul pe 21 a plecat din Parlament și o ia la pas prin țară. Unii îl văd purtând sandalele de aur ale reformei, ceilalți îl văd desculț. Bravură populistă inutilă, și de-o parte, și de alta. Se spune că este primul buget care iese exact în forma dată de Guvern, pentru că majoritatea parlamentară nu a considerat niciunul din snopul de amendamentele ale opoziției ca fiind util. Iată o rigiditate populistă chiar inutilă: cine are nevoie ca tocmai Legea Bugetului să se transforme într-o joacă de-a Parlamentul? De aici și până la premiera cu păpușile de luni, din rotonda Parlamentului, nu a mai fost decât un pas. Din nou, populism inutil. Măcar dacă păpușile ar fi fost made in Romania, ar fi avut ceva utilitate pentru veniturile bugetare.

Societățile cu tradiție democratică au învățat, cel puțin, să se ferească de populismul inutil. Tocmai a intrat în Parlament (conform calendarului) bugetul Marii Britanii, în care guvernul conservator a anunțat o mărire a impozitului pe profit din 2023 (așa au ei obiceiul să anunțe din timp). După ce și-a contrariat până și electoratul anunțând că va respinge orice majorare de taxe pentru companii, și opoziția laburistă a acceptat public că va fi nevoie de majorare pentru acoperirea deficitului.

Fiecare cu populismul pe care și-l poate permite. Săptămâna trecută am auzit o comparație inutilă între propunerile de amendare a bugetului de la noi și noul plan de salvare economică de la americani. Mesajul era –doar n-o să zicem acum că și americanii sunt populiști!

Putem să-i zicem oricum acelui American Rescue Plan al președintelui Biden, mai ales dacă, spre exemplu, are nevoie de argumentări precum – ”Veți auzi politicieni care vor recita orbește statistici despre îndatorare pentru a amplifica frica, pentru a lupta împotriva acordării ajutoarelor suplimentare muncitorilor și familiilor nevoiașe, justificând astfel – fără probe și fără a ține seama de context – nevoia urgentă de austeritate… Pentru a asigura un viitor economic și fiscal luminos, Parlamentul trebuie să ignore acele eforturi – duse dintr-o înțelegere greșită a situației, în cel mai bun caz, din rea voință, în cel mai rău caz –  de a folosi îndatorarea ca scuză pentru inacțiune și austeritate…”.  

Mai putem adăuga și că acest plan pare mai degrabă un experiment – este chestionabilă oportunitatea unui nou pachet de 1.900 de miliarde (omienouăsutedemiliardedolari), echivalentul a 9% din PIB, după ce în ultimul an au mai fost plasate, sub semnătura fostului președinte Trump, dar cu acordul ambelor partide, pachete de 2.200 miliarde în primăvară, apoi 900 de miliarde în decembrie. Poate că de data asta democrații supralicitează, neașteptând un acord bipartizan, pentru a sublinia moștenirea dezastruoasă. Poate că și republicanii supralicitează pericolul inflației, care ar fi mai mare acum decât pe vremea președintelui lor și va duce la scumpirea împrumuturilor pe care statul le face pentru acoperirea noilor găuri bugetare.

E clar însă că sunt legitime întrebările despre ce va urma pe termen scurt. Iar agitația de zilele trecute de la bursele americane e pusă pe seama creșterii constante a randamentelor obligațiunilor de stat pe termen lung, știind că piețelor de capital nu le plac dobânzile mari. Europenii deja se tem de o contagiune în prima alertă financiară serioasă după un de pandemie.

Problema e că s-a intrat într-o zonă necartografiată, ca să împrumut un termen care mi se pare foarte sugestiv. Nu știi ce urmează, pentru că nu s-a mai încercat până acum aruncarea de nămeți de bani într-un timp așa scurt. În 2009, la Marea Criză, planul democrat de salvare nu trecea de 800 de miliarde, și aceia eșalonați, tocmai de teama supraîncălzirii economiei.

De data asta, e vorba de bani care sunt mai degrabă o asistență de supraviețuire, acoperă (temporar) goluri provocate de pandemie, până trece criza. Cele trei planuri au câte o tranșă de cecuri acordate efectiv americanilor vulnerabili și familiilor cu copii.  Pe scurt, acestea nu sunt cheltuieli care să antreneze o activitate economică directă. Mai mult, se dau doar o dată (one-time cash infusion). Nu vorbim așadar de stimulente obișnuite (în general verificate) prin care statul acoperă golul de investiții, deblochează cererea, ridicând economia să sară peste criză.

Și acum întorcându-ne acasă – avem noi capacitatea să intrăm în astfel de experimente cu bani pe care nu-i avem și cu care, nota bene, e posibil să-i împrumutăm și mai scump, într-un mediu global tot mai instabil? Dincolo de orice discuție, dacă la americani se pune problema asistenței directe pentru ieșirea din sărăcie (sărăcia lor), e clar cum stau lucrurile la noi. Dar să ne imaginăm că oamenii au nevoie de soluții pe termen mai lung, în orice caz, dincolo de mâine. Ne bucurăm de banii primiți astăzi dar mâine vor avea oare aceeași putere de cumpărare? Cam asta e întrebarea!

N-aș vrea vorbesc însă de Bugetul actual fără a aminti și de un populism util. În Raportul la Legea Bugetului, după clasica dare de seamă privind inspecțiile fiscale pe 2020, putem citi și țin să subliniez că este o premieră verificată – ”dezvoltarea unei relații de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate de ANAFprinDesign nou și inovator de procese de activitate și servicii în interacțiunea cu contribuabilii; Utilizarea design-ului centrat pe contribuabili și în colaborare cu aceștia în dezvoltarea serviciilor oferite; Dezvoltarea/extinderea de servicii simple și accesibile pentru contribuabili; Sprijinirea contribuabililor pentru înțelegerea simplă, rapidă și corectă a obligațiilor fiscale; Consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri și contribuabilii și colaborarea cu parteneri externi pentru identificarea de soluții inovatoare”.

Mulți ar vrea să audă mai multe despre acest design etc. Cum ar fi sunat, spre exemplu, măsuri pentru un ”Stat în serviciul unei societăți a încrederii”. Ar fi sunat foarte … franțuzește. Dar francezii chiar au o lege pentru așa ceva (ESSOC), pe care o folosesc pe post de pârghie pentru lupta împotriva evaziunii și creșterea încasărilor (ei fiind campioni europeni la venituri/PIB, noi, la polul opus). Dincolo de titlu,  pe fond francezii împrumută măsuri care la britanici și alți pragmatici nu mai sunt demult o noutate.

Iată un exemplu – dacă ești IMM, dar și dacă ești un mare contribuabil, poți beneficia de un acompaniament fiscal din partea Administrației. Ce înseamnă acesta: în primul rând, ai acces la un serviciu dedicat unde îți este desemnat un interlocutor unic pentru discuții. Împreună cu acesta stabilești  riscurile și problematica fiscală care vor fi acoperite de acest cadru special. La întrebările ridicate, primești în trei luni decizii de interpretare care, odată respectate, nu mai atrag penalități ulterioare. Cu așa acompaniament, parcă și inspecțiile fiscale sună mai liniștitor, nu credeți? Iar conformarea voluntară chiar se dovedește că este cel mai ieftin mijloc de a aduce mai mulți bani la buget! Sau alt exemplu – ca să știi să nu greșești, poți să intri și pe site-ul special oups.gouv.fr, care conține o listă cu erorile cele mai frecvente în relația contribuabil-administrație. Desigur, și sfaturi de evitare. Plus un principiu al dreptului la prima eroare. Parcă începusem și noi un astfel de populism util, îi zicea legea Prevenției… oare ce-o mai fi cu el?

Cititori, de ambele tabere, se vor fi supărat, poate, pentru folosirea așa, fără niciun fel de politică, a cuvântului populism. L-am folosit însă în accepțiunea teoriilor de ultimă oră, care plasează acest concept în zona – nu prea știm exact ce e. O etichetă pe o mișcare de așa-zisă revoltă în numele așa-zisului popor, mișcare care e și de dreapta, și de stânga, dar n-ar fi nici la extreme … Orice ar fi, ”populismul este inerent democrației, în special democrației așa cum o cunoaștem astăzi. Se hrănește din fisurile dintre promisiunile democrației și imposibilitatea îndeplinirii acestora în întregime” – spun teoriile.

Practica ne-ar spune că dacă tot nu putem scăpa de el, populismul, măcar să-i urmărim partea utilă (scoțând din calcul orice joc nedemocratic!).

De aceea spun, citind Bugetul pe 2021, poți pomeni, Putere, de câte ori vrei, de magnitudinea istorică a măsurilor adoptate și de oportunitatea istorică din folosirea fondurilor europene (sintagme care apar repetat în Raportul menționat), util ar fi să avem pe masă și proiecte concrete și reziliente, nu doar porții de strategii! Poți folosi de câte ori vrei că nu cresc taxele, dar util ar fi să știm cum stimulăm colectarea!  Poți afișa, Opoziție, de câte ori vrei grija față de oameni, dar util ar fi să nu-i arunci în faliment total, de să nu mai aibă nicio grijă!

În încheiere, mi se pare util să ne păstrăm optimismul. Mai zilele trecute, vedeam cum roverul  Perseverance coboară pe Marte cu o parașută pe care NASA și-a codificat atât de frumosul slogan DARE MIGHTY THINGS/ Îndrăznește lucruri mărețe! Iar pe marginea cercului, după decodificare, au reieșit chiar coordonatele geografice ale laboratorului Jet Propulsion din California.

Cred că până la coborârea bugetului următor, politicienii noștri, de ambele tabere, vor îndrăzni și vor urmări cu perseverență lucruri utile, cel puțin. Dacă nu, s-ar putea ca nouă, contribuabililor, investitorilor în această economie pământeană, să ne joace și mai mult culorile în fața ochilor, iar din MIGHTY să rămână doar RISKY!

Articol apărut pe hotnews.ro și contributors.ro, martie 2021. Autor - Adrian Luca, TPS

Tocmai citim în ”Raportul privind situația macroeconomică pe 2021” care însoțește proiectul Legii bugetului (de pe site-ul MF) despre ”inspecţiile fiscale desfăşurate la contribuabilii care au derulat tranzacţii cu persoanele afiliate în cadrul cărora au fost verificate şi preţurile de transfer practicate”. Cam bogată recoltă în an de pandemie ni s-a părut, la prima vedere. Așa că ne-am dus la Raportul de perfomanță al ANAF pe 2019 și ... surpriză!

2020: 

”În domeniul inspectiei fiscale, din perspectiva controalelor efectuate la contribuabili persoane juridice și fizice, au fost stabilite obligații în valoare de aprox. 4,2 mld. lei în urma desfășurării unui număr de  24.792 inspecții fiscale și 10.702 controale.

În ceea ce priveşte inspecţiile fiscale desfăşurate la contribuabilii care au derulat tranzacţii cu persoanele afiliate în cadrul cărora au fost verificate şi preţurile de transfer practicate, menționăm faptul că, totalul tranzacțiilor verificate a fost în cuantum de 32,7 mld. lei, pentru care a rezultat o diferență a bazei de impozitare în sumă de 1,99 mld. lei. Astfel, diferența suplimentară de bază de impozitare a determinat impozit pe profit stabilit suplimentar de plata în sumă de 158,2 mil. lei și diminuarea pierderii fiscale cu 981,1 mil. lei”.

2019:

”Obligațiile fiscale suplimentare stabilite (impozit pe profit şi accesorii) au fost în cuantum total de 67,2 mil. lei, fiind diminuată pierderea fiscală la contribuabilii în cauză în valoare totală de 547,5 mil. lei. În anul 2019, baza impozabilă stabilită suplimentar la contribuabilii verificaţi din perspectiva preţurilor de transfer a fost de 830,2 mil. lei.

Fără alte comentarii, să încercăm o sistematizare a datelor:   

Inspecții la  contribuabili cu tranzacții intra-grup inclusiv verificare prețuri de transfer

 

2019

(mil.lei)

 

2020

(mil. lei)

2020/2019

(%)

Cuantum tranzacții verificate n.a. 32.700  
Baza impozabilă stabilită suplimentar 830,2 1.990 +140
Impozit pe profit stabilit suplimentar 67,2 158,2 +135
Diminuarea pierderii fiscale 547,5  981,1 +80

 

Fără comentarii, totuși o întrebare – dacă am văzut așa o hărnicie pe vreme de pandemie, la ce să ne așteptăm în perioada de post (pandemie)?  

Redăm mai jos al treilea ”feedback-TPS” către Comisia Europeană, de data aceasta în procesul de consultare publică privind introducerea unei taxe digitale (digital levy). Un răspuns succinct și direct,  așa ca pentru o ”inițiativă de natură să afecteze deciziile de investiții și productivitatea (în cuvintele Comisiei Europene).

 

Vă mulțumim pentru oportunitatea de a ne prezenta punctul de vedere. În opinia noastră, continuarea inițiativei de a introduce o taxă digitală va avea rezultate mai degrabă negative decât pozitive asupra companiilor și consumatorilor europeni. Chiar și în actualul cadru general, inițiativa transmite un mesaj nepotrivit, într-un moment nepotrivit.

1) Comisia Europeană are dreptate atunci când spune că orice dezechilibru în finanțele publice este de nedorit mai ales într-un moment ca acesta, când avem nevoie de fonduri avem de înfruntat criza COVID-19 și de susținut redresarea economiei”. Dar tocmai de aceea, avem nevoie de resurse sigure, pe care Europa să se poată baza, și nu de unele care ”pot afecta abilitatea companiilor de a opera în economia digitală, competitivitatea și PIB, în condițiile în care există riscul ca ”inițiativa să afecteze deciziile de investiții și productivitatea”. Și să nu uităm de riscul creșterii costurilor de conformare, atât pentru contribuabili, cât și pentru administrațiile fiscale. În mod evident, acestea nu sunt premisele corecte de a dezvolta mari jucători digitali europeni, mai ales când aceștia vor intra în competiție într-un cadru legislativ global diferit.

2) Orice presiune unilaterală din partea Europei de a introduce un tratament ”special” pentru marile corporații (în principal americane) din domeniul digital poate oferi noii Administrații SUA un motiv convenabil de a respinge Pilonul 1/Pillar 1. Astfel, UE va ajunge să cedeze rolul principal în construirea unui cadru cu adevărat funcțional pentru fiscalitatea globală.

3) Să nu uităm că UE are deja o soluție privind impozitarea digitalului prin acel cadru care își așteaptă aprobarea finală – CCCTB. De ce să irosim energii pe soluții temporare și să nu ne concentrăm pe găsirea de soluții funcționale pentru implementarea CCCTB, care de altfel este considerat un obiectiv politic al proiectului European? O armonizare fiscală adecvată regulilor de piață și acompaniată de o armonizare a celor mai bune practici administrative va transmite un mesaj mult mai puternic investitorilor că UE este cu adevărat terenul impozitării corecte și echitabile.

 

Pe aceeași temă

Feedback-TPS, plan de acțiune împotriva evaziunii/fraudei fiscale și pentru simplificarea sistemului fiscal.

Feedback-TPS, trecerea la sistemul ”majorității calificate” în adoptarea măsurilor fiscale

 Dragi DAC-TP-parteneri,

Intrăm în a doua jumătate a lunii ianuarie și deja avem o veste bună pentru dumneavoastră: a apărut ghidul DAC6 de la ANAF ! Continuăm cu o veste și mai bună - întregul proces de conformare DAC6 poate fi adus la costuri rezonabile printr-o revizuire a documentației și politicilor privind tranzacțiile intra-grup. În plus, analizele pe DAC6 în care am fost implicați până acum au arătat un procent mic de obligații de raportare comparativ cu totalitatea aranjamentelor urmărite!

Acesta nu e un optimism de serviciu, de început de an. Iată de ce:

Toate-s vechi și nouă toate!

Pe fond, prin precizările și exemplele aduse, ghidul românesc se plasează în marja de ”interpretare” pe care am întâlnit-o și la alte documente similare emise de administrații naționale comparabile. Astfel, putem spune că rămâne valabil tabelul DAC6: Mai degrabă se raportează vs. Mai degrabă nu se raportează pe care l-am prezentat toamna trecută în revista "Consultant Fiscal”, pornind de la principalele ghiduri emise de alte autorități fiscale.

Dar ghidurile oficiale își au rostul lor – sunt un indiciu privind punctele de interes ale administrației fiscale locale. Practic, exemplele aduse în actualul ghid se referă în principal la tranzacții între persoane afiliate, de departe cele mai vizate fiind acelea unde e vorba de împrumuturi, transferuri de intangibile, restructurări de afaceri.

Mesajul este că inspectorii ANAF plasează problematica DAC6 în principal în sfera tranzacțiilor între persoane afiliate. Or aceasta nu este neapărat o știre mai rea pentru contribuabilii care știau deja că tranzacțiile lor cu afiliații sunt și, inevitabil, vor fi luate foarte serios în vizor. Cum s-ar zice, că tot suntem în 15 ianuarie, Toate-s vechi și nouă toate!

... Tu te-ntreabă și socoate!

Vestea este și mai bună acolo unde există o documentare solidă a tranzacțiilor cu afiliații, acolo unde există așadar necesarul (și obligatoriul) dosar al prețurilor de transfer. De ce? Pentru că dosarul susține substanța și beneficiile economice ale unei tranzacții și explică relația dintre remunerație si funcții-riscuri și active implicate. Or acestea sunt aspecte care trebuie să se regăsească și în susținerea raportării/neraportării sub DAC6.

Prin natura economiei noastre, aranjamentele fiscale intra-grup ale contribuabililor români nu cad în categoria celor sofisticate, pentru care Comisia Europeană a ținut, de fapt, să construiască DAC6 (scopul care ”scuză” neclaritatea voită a directivei). Dar așa cum mai spuneam, DAC6 este despre raportare, dar și despre ... neraportare! Pentru că, și acolo unde contribuabilul relevant/intermediarul său consideră că nu ar fi necesară raportarea, autoritățile naționale vor dori să se convingă că într-adevăr, nu a fost necesară raportarea.

VEZI AICI - CUM ȘTII DACĂ PREZINȚI SEMNE DE DAC6?

Ne-ar plăcea să spunem „Ce e val ca valu trece”, dar nu va fi cazul cu DAC6, în noul normal fiscal european. Așa cum spunem în seminariile noastre, trebuie să învățam să trăim cu DAC6. Pe scurt, mesajul nostru către dumneavoastră, dragi parteneri, este - pregătiți mult mai eficient conformarea pentru noile obligații de raportare (și implicit vă pregătiți pentru inspecția viitoare pe impozite directe) atunci când vă revizuiți documentația și politicile privind tranzacțiile intra-grup ținând cont acum și de semnele distinctive DAC6. Eventual, adoptați, în cazul unui volum mare de informații, o soluție automată de monitorizare DAC6 a tranzacțiilor! Veți constata că DAC6 este gestionabil! Interpretabil, dar gestionabil!

După aproape patru ani de la primul articol din România pe tema DAC6, după efectiv sute de ore de muncă petrecute de echipa noastră pentru construirea dac6guide.eu, putem spune că am înțeles cum să transformăm o obligație de conformare într-un instrument util de analiză și gestionare a afacerii contribuabilului. În definitiv, asta facem de 12 ani încoace, de când TPS înseamnă Transfer Pricing în Siguranță!

Suntem în continuare aici pentru voi și vă putem ajuta pentru conformarea fiscală de care aveți nevoie, pentru tot ce implică aranjamente transfrontaliere.

Echipa TPS

 

Atenție la termenele DAC6 care se apropie!

31 ianuarie este data până la care trebuie raportate aranjamentele transfrontaliere raportabile care se află în oricare din stadiile de mai jos în perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020: sunt puse la dispoziție în vederea implementării/sunt pregătite pentru implementare/pentru care implementarea a început în perioada amintită.

Următorul termen fix este 28 februarie, pentru aranjamentele raportabile istorice, a căror implementare a început în perioada 25 iunie 2018 - 30 iunie 2020.

Dincolo de termenele fixe, a început să se aplice însă regula generală a celor 30 de zile de raportare, pentru aranjamentele de după 1 ianuarie 2021.

AICI găsiți biblioteca de Resurse DAC6

 

 AI UN ARANJAMENT ȘI VREI SĂ ȘTII DACĂ TREBUIE SAU NU SĂ FIE RAPORTAT?

COMPLETEAZĂ AICI FORMULARUL DE EVALUARE ARANJAMENT ȘI EXPERIENȚA TPS IȚI STĂ LA DISPOZIȚIE!

Începutul unei analize de conformare DAC6 a aranjamentelor transfrontaliere presupune parcurgerea unor etape de verificare privind încadrarea în așa-numitele  semne distinctive/hallmarks.

(Aranjamentele/tranzacțiile vizate se referă la acele care au loc începând cu data de 25 iunie 2018. (pentru diferența aranjamente-tranzacții, vezi și articolul ”Vorbiți rezonabil DAC6?”

  1. Verifică existența unui (cât de mic) avantaj fiscal legat de impozitele directe

Tipuri de avantaj fiscal

  • scutire, rambursare, creștere restituiri de impozit,
  • reducere/anulare creanțe, amânare termene creanțe fiscale,
  • maximizarea deducerilor sau a pierderilor fiscale, diminuarea veniturilor/câștigurilor,
  • evitarea impozitării sau impozitarea la un nivel redus

Întrebare-cheie: s-ar mai fi realizat tranzacția/aranjamentul în lipsa acestui avantaj? Aranjamentul are substanță economică?
Nota: pentru analiza detaliata a modului de aplicare a Testului Beneficiului Principal, abonează-te la Ghidul european dac6guide.eu

  1. Verifică dacă avantajul fiscal apare în tranzacții de tipul
  • Clauză de confidențialitate privind avantajul fiscal
  • Comision de succes legat de obținerea unui avantaj fiscal
  • Documentație și/sau structură standardizată
  • Achiziționarea unei companii pe pierdere
  • Conversia unui venit în capital/alte categorii de venituri susceptibile de impozitare redusă/neimpozitare
  • Tranzacții circulare pentru returnarea fondurilor la origine

           Independent de existența vreunui avantaj fiscal, ca regulă generală, de verificat dacă:

  • Se solicită deducerea aceleiași amortizări în mai mult de o jurisdicție
  • Scutire de la dubla impunere solicitată în mai multe jurisdicții
  • Există diferențe între jurisdicții privind suma tratată ca plătibilă
  1. Verifică dacă aranjamentul implică produse/plăți care fac obiectul schimbului automat de informații și dacă sunt folosite structuri netransparente privind beneficiarii reali
  2. Verifică toate tranzacțiile intra-grup, mai ales acolo unde:
    • Există plăți deductibile transfrontaliere între întreprinderi asociate (atenție, în anumite cazuri, trebuie să se verifice din nou existența avantajului fiscal);
    • Există reglementări unilaterale privind stabilirea prețului de transfer (safe harbours);
    • Sunt greu de găsit elemente de comparabilitate pentru activele necorporale implicate;
    • În urma unei restructurări care implică un transfer intra-grup de active/funcțiuni/riscuri, se preconizează o reducere substanțială a profitului celui care transferă. Pentru această evaluare, e nevoie de două previziuni în paralel, ”ce s-ar întâmpla, în orizontul a trei ani dacă transferul n-ar avea loc” vs. ”tranzacția ar avea loc”
  3. Ține la îndemână contactul TPS pentru orice întrebare/neclaritate DAC6!

AI UN ARANJAMENT ȘI VREI SĂ ȘTII DACĂ TREBUIE SAU NU SĂ FIE RAPORTAT?

COMPLETEAZĂ AICI FORMULARUL DE EVALUARE ARANJAMENT ȘI EXPERIENȚA TPS ÎȚI STĂ LA DISPOZIȚIE!