Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Ieri, 13 august, presa si forumurile de discutii au fost inundate de comentarii despre noile modificari fiscale — in special despre „noua formula de taxare a hai s-o spunem direct companiilor multinationala”, asa numita „taxa pe afiliati”.

Cu cei 24 de ani de experienta in domeniu, notez mai jos cateva ganduri la cald: 

  1. Din perspectiva administratiei, dar si a contribuabilului, o reforma fiscala eficienta trebuie abordata intr-un mod tranzactional: nu poti sa ceri fara sa oferi ceva in schimb! Contribuabilul accepta mai usor taxe noi cand primeste beneficii clare – stimulente pentru investitii, predictibilitate, proceduri simple sau siguranta ca banii sunt cheltuiti bine. Aceasta abordare creeaza increderea necesara si mentine activitatea fiscalizata cel putin la nivelul anterior reformei.

 

  1. In ciuda deschiderii spre dialog manifestate de actuala echipa de la Ministerul Finantelor, mediul de afaceri este pus in fata unei propuneri cel putin surprinzatoare: introducerea unei supra-taxari speciale a afiliatilor din Romania ale unei multinationale in schimbul eliminarii actualei taxari a cifrei de afaceri (impozitul minim pe cifra de afaceri IMCA). Pe scurt, daca ponderea cheltuielilor cu afiliatii (servicii de management/consultanta/drepturi de proprietate intelectuala/dobanzi) in totalul cheltuielilor de aceeasi natura (afiliati + neafiliati) este > 3%, atunci toate cheltuielile de aceeasi natura cu afiliatii devin nedeductibile.

 

  1. Aceasta propunere este proasta – atat pentru contribuabil cat si pentru stat, chiar mai nociva decat impozitul minim pe cifra de afaceri. Iata doar cateva motive:

i) Descurajeaza inca si mai mult investitiile

Avem o economie care are nevoie ca de aer de crestere, dar le transmitem investitorilor: “vom taxa orice transfer de know-how sau finantare adusa in Romania pe care o veti aduce in filiala voastra din Romania”. Asta da lovitura de imagine, trebuie sa recunoastem.

ii) Dubla / Tripla penalizare a finantarii intra-grup

Propunerea de includere a cheltuielilor cu dobanzile intra-grup in pragul maxim de 3% a cheltuielilor cu afiliatii pentru care se acorda deductibilitate fiscala este pur si simplu sinucigasa, in conditiile in care avem deja in legislatie prevederi care combat fix planificarea fiscala prin imprumuturi intra-grup (Directiva ATAD: maxim 1,000,000 EUR + 30% EBITDA).
Toate companiile si investitorii care si-au facut proiectii si bugete de investitii, si le vad date peste cap si nu vor mai intelege nimic din ce se intampla aici. Apropo, ce te faci cu imprumuturile intra-grup in derulare a caror dobanda va deveni nedeductibila, ce te faci cu diferentele de curs valutar aferente acestora si care vor consuma mult din plafonul de deductibilitate? Bineinteles, va exista un efect in lant cu un impact semnificativ pe lichiditate, investitii, locuri de munca etc.

Pe lista de probleme putem pune si discriminarea fata de finantarea bancara. Cu toate ca ai apelat la un imprumut intra-grup pentru care platesti o dobanda la nivel de piata (similar cu dobanda de la o banca), cheltuiala ta cu dobanda va fi nedeductibila doar pentru ca te-ai finantat intra-grup. Concret, se ignora complet instrumentele existente de preturi de transfer. Prin aceste limitari, statul pur si simplu iti ingradeste libertatea de gestiune a afacerii tale, ceea ce este impotriva principiilor constitutionale.

O alta intrebare care apare este urmatoarea: Daca companiile afiliate sunt fortate sa renunte la finantarea intra-grup, sistemul bancar din Romania poate asigura toata aceasta finantare suplimentara?

iii) Probleme de calcul si interpretare                                                                                                                                                                       

Ce se include in “cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuala”?

Ne referim la redevente, licente software, know-how, patente etc.? Dar in “cheltuieli de management si consultanta”? Includem aici si asistenta IT, asistenta tehnica etc.? Cum se face delimitarea intre acestea si alte servicii profesionale legitime?

Toate aceste ambiguitati vor duce la incadrari divergente si tratamente fiscale neuniforme din partea contribuabililor si a fiscului. Vor aparea tentatii de reclasificare a tipurilor de cheltuieli pentru a cobori ponderea afiliatilor <3%.

iv) Problema companiilor afiliate care au cheltuieli reduse cu tertii

Daca toata consultanta/managementul/IP/finantarea e doar cu grupul (comun pentru modelele de business centralizate care au entitati de shared services si de finantare la nivel de grup), toate cheltuielile de consultanta/management/IP/finantare vor fi nedeductibile integral de la bun inceput, indiferent de pretul de piata sau documentatia de preturi de transfer. Dar in continuare va trebui sa faci dosare de preturi de transfer.

 v) Dubla impunere economica si nealinierea cu standardele OCDE si tratatele de evitare a dublei impuneri

Masura propusa va duce la dubla impunere economica pentru grup (in Romania cheltuiala va fi nedeductibila iar in tara prestatorului va fi venit impozabil).
Mai mult, intrucat suntem in plin proces de aderare la OCDE, trebuie analizat daca aceasta propunere va primi sau nu aviz favorabil.

 vi) Impactul pe TVA si pe impozitul cu retinere la sursa

Daca cheltuielile cu serviciile sunt nedeductibile, TVA-ul va fi si el nedeductibil? Legat de impozitul cu retinere la sursa, nedeductibilitatea nu anuleaza obligatiile de WHT (acolo unde exista) si nu scuteste de documentatia de preturi de transfer.

 vii) Definitia partii afiliate

De vazut ce definitie a partilor afiliate se va utiliza – cea contabila sau cea fiscala. Definirea entitatilor afiliate potrivit reglementarilor contabile poate crea discrepante fata de definitiile din preturile de transfer.

viii) Alinierea cu practica din ... SUA?

S-a facut referire ca aceasta masura urmeaza masuri similare din SUA (BEAT). Nu este chiar asa. In aceste tari, modul de aplicare a “impozitului minim”, respectiv a pragului de x% cheltuieli nedeductibile este complet diferit.

ix) Sarcina administrativa crescuta

In loc sa simplifice, aceasta masura complica. Companiile vor trebui sa tina evidente separate mult mai detaliate pentru toate categoriile de cheltuieli cu afiliatii vs. neafiliatii. Va fi necesara recalcularii si reclasificarii cheltuielilor pentru anii anteriori (2024) pentru aplicarea testului.

Ca o concluzie: de asteptat ar fi ca statul roman, la deficitul si asa greu de estimat pe care il are, sa fie mai prudent in a schimba o aventura fiscala cu alta. Ministerul Finantelor ne-a transmis ca pune in dezbatere publica propunerea taxei pe afiliati. Ca specialist conectat la economia reala, tinem sa transmitem ca aici nu e vorba de a face fine tuning privind procente sau definitii: propunerea aceasta, zis „taxa pe afiliati”, este – nu ne-am fi asteptat ca vom spune asta – mai nociva decat impozitul minim pe cifra de afaceri. Aici nu e vorba de estimari de cat ar aduce noua taxa (si IMCA se estima ca va aduce minimum 5 miliarde si a ajuns la ... 1,2 miliarde).
Nu, solutia cresterii incasarilor nu sta in inventarea de impozite administrative, ci in cooperarea pentru conformare voluntara! O sa zic asta de cate ori am ocazia, dar nu stiu cum se face ca asta nu ajunge sa fie subiect de ... reforma!

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Având în vedere că

”La Direcția Mari contribuabili s-a constatat neanalizarea în mod constant și neevaluarea informațiilor fiscale în vederea includerii în verificare a impozitului pe profit la contribuabilii care în perioada 2022-2023 au desfășurat tranzacții semnificative cu afiliații și pentru care organul fiscal a estimat doar la nivelul anului 2021 obligații suplimentare (reprezentând impozit pe profit și TVA) în sumă de 36.870.141 lei, determinând și clasa de risc fiscal a acestora, agenții economici respectivi nedevenind subiect al inspecției fiscale până la data prezentului audit”

”La nivelul Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii din cadrul DGRFP București nu există o evidență a persoanelor aflate în relații de afiliere care prezintă risc fiscal asociat prețurilor de transfer”.

”Nu au fost analizate și valorificate în anul 2023, în unele cazuri, informațiile fiscale existente în bazele de date proprii și nu au fost efectuate verificări proprii privind riscul fiscal în cazul unor agenți economici cu afiliați români sau străini care au înregistrat evoluții crescătoare ale unor indicatori bilanțieri în perioada 2022-2023, au efectuat tranzacții cu valori semnificative cu persoanele afiliate, declarate în D394 Declarație informativă privind livrările/prestările pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA.

”Organele fiscale nu au analizat, în toate cazurile, informațiile disponibile în bazele de date ale ANAF în vederea efectuării unei analize preliminare a riscurilor fiscale asociate prețurilor de transfer”.

(verificare corelații din baze de date ce permit stabilirea relațiilor de afiliere, declarații fiscale privind impozitul pe profit, declarații informative, situații financiare etc.

”Neefectuarea unei analize de risc fiscal pentru stabilirea oportunității includerii în programul de inspecție fiscală, a unor grupuri de societăți, coordonate de o persoană fizică care controlează în mod efectiv alte persoanele juridice, atât din punct de vedere faptic cât și legal, prin utilizarea informațiilor și/sau a documentelor, cât și prin capacitatea de decizie asupra activității persoanei juridice vizate, prin încheierea de tranzacții cu alte persoane juridice care sunt sub controlul aceluiași administrator/personal de conducere. Abaterea a fost constatată la nivelul AJFP Tulcea, Constanța, Vrancea și Brăila”.

”La nivelul A.J.F.P. Prahova nu există o evidență a persoanele aflate în relații de afiliere care prezintă risc fiscal asociat prețurilor de transfer, accesul la baza de date ORBIS (care permite verificarea respectării principiului valorii de piață a tranzacțiilor între afiliați - efectuarea de studii de comparabilitate a tranzacțiilor) realizându-se numai la solicitarea organelor de control care efectuează o acțiune de inspecție fiscală la un contribuabil pentru care se impune analizarea dosarului prețurilor de transfer”.

S-a constatat că în cadrul inspecție fiscale efectuată pentru soluționarea deconturilor cu sume negative de taxă pe valoare adăugată cu opțiune de rambursare depuse de contribuabilul X, a rezultat că deși au fost prezentate relațiile de afiliere și identificate tranzacții semnificative între părțile afiliate, fiind întocmit și formularul de analiză a riscului fiscal asociat prețurilor de transfer, nu a fost inclus în programul de inspecție fiscal

Neasigurarea cadrului procedural pentru identificarea riscului fiscal asociat prețurilor de transfer, în sensul în care la nivelul AJFP Brașov nu este organizată evidență a persoanelor aflate în relații de afiliere care prezintă risc fiscal asociat prețurilor de transfer, deși aceste informații sunt necesare organelor fiscale în vederea verificării respectării principiului valorii de piață a tranzacțiilor între afiliați – efectuarea de studii de comparabilitate a tranzacțiilor, în condițiile în care, conform informațiilor furnizate de reprezentanții entității, aplicația ORBIS nu permite extragerea unor astfel de date, ci doar analiza punctuală pe CUI.

... Se impune

”Identificarea cauzelor care au determinat lipsa analizei relațiilor de afiliere în cazul inspecțiilor fiscale care au vizat impozitul pe profit, precum și dispunerea măsurilor operative necesare pentru remedierea acestei deficiențe. Termen de implementare: 30 iunie 2025”

”Măsuri concrete pentru îmbunătățirea aplicațiilor informatice astfel încât acestea să permită ținerea unei evidențe cu contribuabilii care efectuează tranzacții cu părți afiliate. Termen de implementare: 30 iunie 2025”

”Utilizarea de către organele fiscale a informațiilor disponibile ce permit evaluarea riscului fiscal asociat în domeniul prețurilor de transfer (verificare corelații din baze de date ce permit stabilirea relațiilor de afiliere, declarații fiscale privind impozitul pe profit, declarații informative, situații financiare etc.). Termen de implementare: 30 iunie 2025”

”Întreprinderea demersurilor necesare pentru revizuirea clauzelor contractului încheiat cu proprietarul softului, în ceea ce privește acordarea accesului la baza de date și anterior efectuării inspecțiilor fiscale, pentru identificarea persoanelor aflate în relații de afiliere care prezintă risc fiscal asociat prețurilor de transfer (care efectuează tranzacții cu afiliații situate în afara intervalului de comparabilitate). Termen de implementare: 30 iunie”

 

Cam așa arată zecile de pagini din voluminosul Raport al Curții de Conturi privind Misiunea de audit de conformitate efectuată la ANAF  dedicate obiectivului ”Analizei îndeplinirii atribuțiilor de administrare fiscală în cazul optimizărilor fiscale în domeniul prețurilor de transfer – activitățile de analiză de risc și inspecție fiscală impozit profit”.

Dacă la acest Raport cu recomandări lui ferme pentru ANAF mai adăugăm și contextul tensionat în care guvernul are ... recomandări la fel de ferme pentru ANAF să aducă mai mulți bani la buget, atunci nu putem avea decât o singură recomandare pentru voi

Chiar nu uitați de documentarea temeinică a tranzacțiilor pe care le aveți cu grupul vostru.

Cum orice documentare temeinică presupune un studiu de comparabilitate/benchmarking imbatabil, am recapitulat aici  

BAZELE EVALUĂRII PREȚURILOR DE TRANSFER. ASPECTE TEORETICE ȘI PROBLEME DIN PRACTICĂ

Un articol semnat de colegul nostru Mihai Lupu, partener TPS, unul din cei mai buni specialiști în prețuri de transfer de pe piața românească de consultanță. Nu o spunem noi, o spun sutele de clienți pentru care a avizat dosare de prețuri de transfer care au rezistat inspecțiilor în ultimii 20 de ani.

Suntem aici pentru orice întrebare, nu ezitați să ne contactați! mihai.lupu@transferpricing.ro

Iar aici, aveți cel mai rapid acces la baza de date specializată în studii de comparabilitate  - TPSoft.ro

O vară frumoasă și liniștită, tuturor!

 

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Anul acesta m-am hotărât să aduc subiectul AI, în premieră, la seminarul de fiscalitate, evenimentul tradițional organizat de Camera Consultaților Fiscali odată cu Adunarea Ordinară Anuală.

Pentru că am ținut să le spun colegilor consultanți că realitatea este, deja, extraordinară.

Intrăm în vremurile în care vom verifica și noi butada devenită clasică ”Nu Inteligența Artificială te înlocuiește, ci cei care știu să o folosească!”.

Cei care ”știu AI” vor fi, de fapt, cei care știu să-și reducă fantastic costurile, în primul rând prin tăierea radicală a timpului petrecut cu operațiunile de rutină – de la  colectat și prelucrat cantități uriașe de date, până la completat rapoarte tot mai complexe. Dar nu vor ști doar atât: cel mai important, vor ști și să dea mai multă valoare muncii lor, concentrându-se pe ceea ce este relevant pentru clientul-contribuabil (om și el!) – siguranță fiscală, analize de risc, costuri reduse de conformare fiscală! Valoare adăugată prin servicii personalizate - acestea vor fi de acum așteptările clientului!

 

Pregătirea pentru AI începe prin a face un inventar al operațiunilor care de rutină, dar și a datelor pe care le utilizăm. Apoi trebuie să testăm cât mai multe aplicații de AI, să învățăm să dăm comenzi și să dialogăm cu ele, pentru că doar înțelegând cum lucrează ele putem să le facem să înțeleagă unde vrem noi, de fapt, să ajungem!

De fiecare dată să avem în vedere că, până la urmă, vorbim de niște mașini, e drept tot mai inteligente, dar rezultatele lor trebuie să fie întotdeauna verificate și certificate de un om-consultant care are în spate ani de experiență, are gândirea critică și are abilitatea de a se conecta cu alți oameni-clienți, oferindu-le încredere.

Cuvântul-cheie rămâne, (și) în meseria noastră, mai mult decât oricând ÎNCREDERE!

Revenind la prezentarea mea, dacă tot e vorba de premiere, ca lucrurile să fie și mai ... clare, am adus un invitat-surpriză,  Adrian Luca – avatar, să ne sintetizeze în două vorbe cum devine cu noua realitate, care nu va fi despre competiția, ci colaborarea om-mașină!

Aventura AI a început!  Haideți că vin vremuri foarte interesante, dragi prieteni! Nu e nicio halucinație!

 

Pe aceeași temă:

Consultantul Adrian Luca la seminarul CCF  - "Ce mai ai de făcut după AI?” (aprilie 2025)

AI și poezia (o întâmplare reală) - din pagina Linkedin Adrian Luca  

AI, vreo idee de ce va fi prin 2030? - editorial Adrian Luca ( nov. 2023)

Comunicat CCF despre prezentul și viitorul (apropiat) al meseriei de consultant fiscal 

Apariții în presă - Hotnews.ro și Economedia.ro

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

DACă tot suntem în perioada de armistițiu în războiul vamal transatlantic, Bruxelles-ul găsește oportun să-i transmită lui Trump un mesaj de, scuzați expresia, joac-o p-asta!: 

Îți aduci aminte de acel Acord Fiscal Global (GloBE) despre care ai spus, încă din prima zi de mandat, că nu vrei să fie impus companiilor americane? Apoi l-ai folosit inclusiv ca argument pentru supra-tarifarea de 20% special pentru importurile din Europa*. Ei bine... noi, Bruxelles-ul, nu doar că vom aplica GlobE, prin Directiva specială Pilonul 2, dar chiar ne-am grăbit să venim cu DAC 9 - formatul de raportare privind impozitului suplimentar (în cazul în care rata efectivă de impozitare este sub 15%). Și ca să fie ... clar, angajamentul nostru e atât de ferm încât noul raport se va întinde pe 25 (douăzecișicinci)** de pagini! Ca să fie și mai clar – nu ne speriem de tarifele americanilor, atâta timp cât știm să ne punem noi înșine tarife administrative, incredibil (ridicol) de complicate!   

Așadar, la mai puțin de șase luni de la prezentarea primei variante de către Comisie, DAC9 a fost adoptat în forma sa finală de către Consiliul UE. În martie, Comisia transmitea că, tocmai pentru a se ajunge la acordul politic, se va modifica Secțiunea IV (puncte de date/data points) a noii Anexe VII introdusă în ultima versiune a DAC, „pentru a rămâne strâns aliniată cu Declarația de Informații GloBE (GIR), ceea ce este esențial pentru a minimiza sarcina asupra companiilor și administrațiilor fiscale deopotrivă.”

Anexa VII, un fel de  Anexa IV: de data asta, cu provocări de interpretare contabilă!

Găsiți mai jos o scurtă trecere în revistă a „simplificărilor” în stil bruxellez aduse, prin compararea variantei inițiale cu cea finală a noului raport DAC care se întinde, încă o dată, pe 25 de pagini.

Astfel: la capitolul 1.3.1 (”Entitatea-mamă finală”) se introduce pct. 8: „Jurisdicția în care o entitate-mamă cu rezidență dublă este considerată supusă unui IIR calificat (dacă, în baza regulilor, acea entitate este considerată ca fiind situată într-o altă jurisdicție în care nu este supusă unui IIR calificat) (dacă există).”

La pct. 2, ”Caracteristicile jurisdicției”, s-au adăugat două puncte noi: Jurisdicția cu drepturi de impozitare/Existența diferențelor raportabile (Da/Nu)

La ”UPTR tranzitoriu – zonă sigură” (2.2.1.3), trebuie specificată rata impozitului pe profit.

La 2.2.2 – ”Opțiunea pentru excluderea de minimis”, apare și varianta:
„Calcul simplificat pentru entitățile componente neimportante – entități care nu sunt entități componente neimportante.”

La pct. 3, „Calcule”, caracteristicile jurisdicției se extind cu încă 15 linii, o sinteză a capitolelor care se vor regăsi ulterior în raport: ”Jurisdicție cu drepturi de impozitare / Rată efectivă de impozitare / Impozite acoperite ajustate / Venit sau pierdere net(ă) eligibil(ă) / Excludere a profiturilor pentru activitățile cu substanță economică / Impozit suplimentar curent adițional / Suma impozitului suplimentar conform legislației naționale / Opțiuni (alegeri) fiscale / Cheltuială fiscală agregată curentă în legătură cu impozitele acoperite, după alocarea impozitelor acoperite suportate de anumite tipuri de entități componente / Credit fiscal rambursabil calificat sau credit fiscal transferabil tranzacționabil (cheltuială fiscală) / Alte credite fiscale (cheltuială fiscală) / Suma cheltuielii fiscale amânate / Credit fiscal rambursabil calificat sau credit fiscal transferabil tranzacționabil (profit) / Excedentul de cheltuieli negative cu impozitul reportate în perioadele viitoare/  Dispoziții tranzitorii”.

La 3.2.2.1, ”Ajustări de impozit amânat”, s-a refăcut complet „rezumatul general”.
De asemenea, 3.2.2.2, Mecanismul de recapturare, este acum defalcat astfel:
(a) Suma anuală a datoriilor fiscale amânate supuse regulii de recapturare
(b) Totalul conturilor de recapturare a datoriilor fiscale amânate

Totuși, pentru a nu se spune că nu s-a operat nicio simplificare, la 3.2.4.2, ”Ajustări privind impozitele acoperite”, la (a) ”Ajustări ale cheltuielilor fiscale curente din situațiile financiare”, s-a eliminat:
„Activ fiscal amânat pentru pierdere calificată – stabilit sau utilizat”

Dar la (c) ”Cheltuieli fiscale amânate”, s-au adăugat:

„Diferență între cheltuiala fiscală amânată înregistrată la o rată mai mică decât rata minimă și recalculată la rata minimă”/ Diferență între cheltuiala fiscală amânată înregistrată la o rată mai mare decât rata minimă și recalculată la rata minimă”

La 3.2.4.3, Opțiuni ale entităților componente (sau opțiuni aplicabile unui grup tip joint venture), apare un nou punct: 2(a): „Opțiunea de aplicare a calculelor simplificate pentru entitățile componente non-materiale (zonă sigură – calcul simplificat)” / 3(i): „Opțiunea pentru acumulări nerevendicate pe cinci ani” / 6(j): „Opțiunea pentru pierdere calificată”

Spre mulțumirea marilor contribuabili, secțiunea de bază 3.3 – ”Calculul impozitului suplimentar” a rămas neatinsă.
Doar la 3.3.4 – ”Impozitul suplimentar național calificat”, a apărut o mică obligație suplimentară: „Opțiune pe cinci ani pentru a folosi moneda din situațiile financiare consolidate sau moneda locală”, raportată împreună cu: ”Monedă / Anul alegerii / Anul revocării”

 

... Și acesta a fost doar trecerea în revistă a noii Anexe VII (DAC9), care are toate șansele să devină cel puțin la fel de celebră precum Anexa IV (DAC6) cu ale ei semne distinctive și test al beneficiului principal, deja recunoscute ca adevărate ”provocări în materie de interpretare fiscală”(vorba Curții de Conturi Europene - raport special 2024).

Asta doar dacă ... chiar așa: de ce n-am fi optimiști! DACă Bruxelles-ul s-a grăbit cu acest incredibil raport-barieră tocmai pentru a avea cărți suplimentare, pentru  eventuale ”concesii” în jocul/arta negocierii cu administrația americană? Doar o ipoteză.

DACă nu ... se așteaptă ca întreprinderile multinaționale și naționale europene mari să depună prima declarație informativă privind impozitul suplimentar până la 30 iunie 2026, conform cerințelor din Directiva Pilonului 2.

 

PS. Deși DAC9 este, practic, un manual de contabilitate, nu neglijați conceptul fiscal de substanță economică, pe baza căruia se ajustează baza de calcul pentru impozitul suplimentar. Documentarea solidă a activității dumneavostră reale rămâne cea mai bună armă de apărare în fața asaltului administrațiilor naționale și europene. Pentru orice întrebare pe acestă temă, contați în continuare pe TPS, partenerul dumneavostră pentru protecție și reacție fiscală!  

 Note

*La 20 ianuarie, unul din primele Memorandumuri ale Administrației Trump ii stabilea că niciun angajament al vechii administrații privind GloBE nu e valabil și nu are effect pe teritoriul SUA, în absența unor reglemntări speciale ale Congresului. GloBE a fost amintit – în tandem cu impozitarea europeană a digitalului/ Digital Services Taxation bazată pe Pilonul 1 OECD) și în raportul ”Bariere comerciale externe”, prin care președintele Trump și-a susținut, pe 2 aprilie, așa-numitele tarife vamale de reciprocitate (adițional tarifului general de 10%). Între timp, a fost impus un moratoriu de 90 de zile pentru aceste tarifele către principalii parteneri, cu excepția Chinei.

** Aceasta este o estimare conservatoare, bazată pe formatul din Anexa VII așa cum a fost prezentat în octombrie 2024.  

 

Pe aceeași temă

”Clarificați, cel puțin, modul în care se aplică Pilonul 2!” (Feedback TPS către Bruxelles, ianuarie 2025)

Primul semnal privind introducerea impozitului minim global (articol TPS – iunie 2021)

Resurse

DAC 9 – varianta finală (14 aprilie 2025)

DAC 9 – varianta inițială ( 28 octombrie 2024)

Pentru acte normative conexe, vă rugăm să accesați secțiunea ”Legislație”

 

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Investiția directă sub forma creditelor intra-grup a crescut în prima lună a anului cu 70 de milioane de euro, ajungând la 49,359 miliarde (BNR – balanța de plăți ianuarie). Creditele intra-grup devin mai mult o supapă de presiune pentru companiile aflate și așa sub presiunea creșterii costurilor, mai ales pe fondul extraordinarei incertitudini. Apelarea la un împrumut de la o firma-mamă sau de la altă firmă afiliată din grup nu mai este doar o chestiune de preferință, atâta timp cât ”băncile românești indică înăsprirea standardelor de creditare în T4 2024 pentru împrumuturile și liniile de credit acordate companiilor nefinanciare la nivel agregat, pentru al doilea trimestru consecutiv, conform așteptărilor din T3 2024“, arată cel mai recent sondaj realizat de Banca Națională privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației.

Pe acest fond există totuși o certitudine – împrumuturile intra-grup intră tot mai mult în colimatorul ANAF, care vede un teren vast de a contesta dobânda practicată de contribuabil în împrumuturile întra-grup. Și dacă e vorba de preferințe, se pare că tot mai mulți inspectori preferă să stabilească din oficiu dobânda la un nivel administrativ (dobânda de referință a BNR), pentru a nu mai pierde timpul cu o laborioasă analiză de piață, așa-numita analiză de prețuri de transfer.

Deși nu există nicio prevedere legală expresă care să considere rata dobânzii de referință a BNR drept înlocuitor/substitut al valorii de piață, interpretarea eronată persistă, fiind alimentată de o coroborare defectuoasă a legislației în practica organelor fiscale

 În cazurile deseori întâlnite în practică, inspectorii invocă ordonanță din 2011 (OG 13/2011), dar obiectivul acelui act normativ este de a reglementa dobânzile legale remuneratorii și penalizatoare pentru obligațiile monetare din România, în situațiile în care părțile implicate nu au convenit în mod explicit asupra unei rate specifice a dobânzii.

 Prin raportarea la rata dobânzii de referință a BNR, OG 13/2011 furnizează un mecanism legal pentru determinarea dobânzii in dreptul civil si comercial, în special în cazurile de întârziere a plăților sau în absența unor termeni contractuali specifici.

In fapt, rata dobânzii de referință a BNR (în continuare, ”rata de referință”) este stabilită de Consiliul de Administrație al BNR și reprezintă un instrument-cheie de politica monetara, care influențează costul creditării în economie și ajuta la controlul inflației, precum și la stabilitatea cursului valutar.

Pe scurt, ”rata dobânzii de referință BNR nu reflectă condițiile de piață specifice și relevante pentru o anumită tranzacție. Cât privește valoare de piață a dobânzii, acesta se stabilește în baza unor analize de comparabilitate distincte, care iau calcul riscul de credit al debitorului, suma împrumutată, moneda, maturitatea, existența garanțiilor, prioritatea la plată, scopul respectivului împrumut etc.”, explică Adrian Luca, prim-vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali.

A forța egalitatea între cele două contravine principiilor legale ( vezi normele OECD, Codul Fiscal, Ordinul privind dosarul prețurilor de transfer 442/2016), dar și principiilor economice și aduce prejudicii contribuabililor, dar și riscuri semnificative pentru administrație de a pierde în instanță.

Situația poate fi detensionată relativ simplu, arată consultantul Adrian Luca. Mai întâi, ANAF să elimine tentația folosirii dobânzii de referință ca valoare de piață, reamintindu-le, practic, inspectorilor să aplice legea, unde se găsesc metode clare de cum trebuie abordată o analiză de piață.

Apoi ANAF poate folosi o pârghie care să deblocheze situația – prin colaborare cu BNR, poate face publice baze de date care să poată fi consultate după criterii precum riscul de creditare, maturitate, existența garanțiilor. Banca Națională are astfel de date defalcate, care sunt mult mai relevante decât datele medii actuale. Făcându-le publice, ar ajuta practic contribuabilul să-și calibreze mai ușor propria dobândă practicată în împrumutul intra-grup, l-ar ajuta să-și reducă sensibil costul conformării din punct de vedere al prețurilor de transfer. Cu cât mai mulți contribuabili vor înțelege că e mai ușoară conformarea voluntară, cu atât mai mult va avea de câștigat și Administrația fiscală.

”E momentul ca ANAF/Finanțele să înțeleagă că, mai ales în vremuri tulburi, adevărata carte câștigătoare este să vină cu propuneri pro-active în spiritul cooperării pentru conformare fiscală. E o problemă – haideți să găsim o soluție împreună, toate părțile interesate – contribuabil, mediu economic, administrație”, conchide Adrian Luca.

Aici, adresa trimisă în numele CCF la Ministerul Finanțelor, aprilie 2025

 

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Suntem în minutul 36.

Cinci italieni se adună rapid în careul lor să analizeze cum de a fost posibil șutul pe poartă al germanului Kleindienst. Noroc că portarul Donnarumma chiar a fost pe fază și a boxat mingea. Dar iată că însuși Donnarumma (roșu) iese din poartă și vine țintit spre grup... e pus pe ”analiză”, vine cu brațele larg deschise... trece de germanul Musiala (alb)... între timp, germanul Kimmich a ajuns la datorie să bată cornerul, un băiat de băiat de mingi e la datorie și îi aruncă (evident) o minge … Kimmich îl vede complet liber pe Musiala… Musiala recuperează … acum mijlocașul italian Ricci, devenit al șaselea din grupul azurilor analiști, se face palid,  Donnarumma înțelege brusc ce se petrece, se întoarce dar … Musiala chiar nu putea rata ocazia asta nesperată…

Și e încă minutul 36.

Italienii recuperează și închid cu un egal meciul din 23 martie. Dar în tur pierduseră, așa că ratează semifinala UEFA - Liga Națiunilor. Timp de analiză e suficient acum!



De ce vă povestesc momentul acesta?

Nu vi se pare emblematic pentru iuțeala vremurilor de azi, cu șuturi din toate părțile care te deconcertează atât de ușor de la ceea ce ai de făcut, azi și mâine (inclusiv pe noi ca societate, să nu zic vorbă mare)

Dar rămân un microbist și un optimist incurabil: doar de-aia am trimis comentariu la Bruxelles despre cum aș vedea eu meciurile din ... 2040 (aici e lista comentariilor trimise de la începutul anului).

Mai rămân și vigilent între buturile intervalului de piață (apropo, ați remarcat că ANAF a început să profite mai mult de ... nebăgarea de seamă a contribuabililor?).

Vă doresc să aveți doar meciuri bune, dragi coechipieri!

Vă invit pentru comentarii (plus analize bine țintite) și pe pagina linkedin Adrian Luca

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Imaginați-vă anul 2040: Cum ați caracteriza o Uniune Europeană rezilientă în 2040?

Printre atâtea subiecte fierbinți care încarcă ordinea zilei (și amenință ordinea globală de după Războiul Rece), să te pregătești pentru viitorul apropiat s-ar putea să fie, paradoxal, printre cele mai cuminți exerciții din prezent. Așa că am răspuns la ”Cererea de contribuții lansată de Comisia Europeană pentru întocmirea noii ediției a raportului de analiză prospectivă strategică/2025 Strategic Foresight Report. Găsiți mai jos răspunsul TPS în care știm că vă veți regăsi și dumneavoastră, contribuabilii din 2025 care se pregătesc pentru 2040 și mai departe.

Apropo, în 2040 la TPS vom fi aniversat deja 30 de ani. Și avem un feeling că nici transfer pricing-ul nu va pleca!

 

Contribuția Transfer Pricing Services la Consultarea Publică a CE privind Raportul de Analiză Prospectivă Strategică din 2025

Orice exercițiu prin care ne imaginăm o Uniune rezilientă trebuie să fie bine ancorat în realitatea crudă, a cărei ipoteză de este că ”până în 2040, forța de muncă a UE se va comprima cu aproape două milionae de lucrători pe an, în timp ce raportul între populația ocupată și pensionari va scădea cel mai probabil de de la 3:1 to 2:1 (raport Draghi, 2024)

Până în 2040, Europa nu-și va pierde doar dividendul demografic (creștere economică susținută de creșterea populației), dar și dividendul păcii se va fi evaporat de mult” (von der Leyen, 2025). ”Să ne pregătim pentru 2030/Readiness 2030”, cu scopul său de reînarmare a Europei, se traduce într-o redesenare a bugetelor publice, pentru a face loc cheltuielilor de apărare între 5-7% din PIB (în cazul scenariilor NATO European, respectiv EDU – Uniunea pentru apărare europeană, cf. EPRS – Arhitectura viitoarei securități europene, 2025). La acestea să adăugăm și ”prima pentru mai mult verde/green premium”, costurile asociate tranziției la energia verde și eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice (cf. ESPAS – Trenduri globale spre 2040).

Cu aceste ”jaloane” în minte, devine rezonabil să ne imaginăm un viitor în care ”veniturile comerciale au scăzut, dar Europa impozitează din greu atât afacerile, cât și indivizii. Veniturile astfel obținute din taxe și impozite sunt folosite pentru a finanța un substanțial fond de reziliență la nivel UE, pentru a susține egalitatea socială în Uniune. Că UE admite sau nu, acest fond a iscat o amplă dezbatere în interiorul societății privind paradigma socio-economică cea mai potrivită pentru evoluția Uniunii” (cf. Joint Research Centre – Scenarii de referință 2040).

În opinia mea, orice paradigmă am alege, aceasta ar trebui să înceapă de la a redesena relația dintre cetățean/contribuabil și stat/administrație. UE nu-și mai poate permite actuala paradigmă în care Big Data sunt folosite în principal în numele luptei de a combate prezumtivul fenomen al evitării taxelor/tax avoidance, mai degrabă decât pentru a înțelege specificul unui contribuabil și a încuraja comportamentul corect al acestuia.

Într-o nouă societate cu adevărat echitabilă, obligația transparenței nu mai trebuie să-i revină doar contribuabilului, ci și administrației, iar nicio taxă fără reprezentare nu mai trebuie să fie doar un slogan.

Ce-i de făcut?

  • Reduceți costul conformării fiscale!
  • Puneți în aplicare o simplificare reală și de substanță!
  • Introduceți zone de testare a reglementărilor/regulatory sand boxes!
  • Responsabilizați statul în a arăta ce face cu taxele încasate!

Într-un cuvânt, folosiți puterea AI/Inteligenței Artificiale pentru a da putere contribuabilului!

O nouă societate cu adevărat deschisă pleacă de la premisa că, ne place sau nu, ”dacă tot este să crească puterea marilor corporații, va fi nevoie să li se ofere o voce mai puternică decât au astăzi în interiorul acelor organizații internaționale care stabilesc standard globale și coordonează răspunsurile la provocări globale precum schimbările climatice, securitatea internă sau siguranță tehnologică”(cf. OECD, Ghid de analiză prospectivă startegică, 2025)   

Pe scurt, pregătirea pentru 2040 (și mai departe) presupune intrarea într-o eră a dialogului, un dialog nu doar între algoritmii nepărtinitori ai administrației fiscale și cei ai contribuabilului, dar și dialog între parteneri reali guvern-cetățean care împărtășesc obiective comune pe termen lung.

 

Feedback-TPS 

ref. Controale comune și statistici DAC6 (2025)

ref. Reducere poverii administrative și a costului conformării pentru contribuabil (2025)

ref. Taxarea specială a digitalului (2021)

ref.  Plan de acțiune în lupta împotriva evaziunii fiscale și realizarea unui sistem fiscal simplu și ușor (2020)

ref.  Trecerea la sistemul majorității calificate în materie fiscală. (2019)

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

”Administrațiile fiscale europene dețin în prezent suficiente date pentru a evalua eficient riscurile de conformare, ca parte a procesului CRM. (...) Implementarea DAC-urilor (versiunile Directivei privind Cooperarea Administrativă) ar trebui văzută nu doar din perspectiva îmbunătățirii capacității de administrare fiscală, ci și a îmbunătățirii experienței contribuabililor corecți, prin simplificarea conformării fiscale.”.

Credem că am fost în asentimentul multora dintre dumneavoastră când am transmis acest mesaj la Bruxelles, cea mai recentă reacție TPS la o inițiativă de modificare legislativă lansată de Executivul european.   

Concret, prin noua inițiativă, Comisia Europeană le cere administrațiilor fiscale din statele membre ca, în statisticile periodice privind cooperarea administrativă (directivele DAC), să raporteze și date privind controalele comune/joint audits, așa cum o fac deja în cazul controalelor simultane, adică defalcat pe număr controale realizate la inițiativa statului membru, respectiv număr de controale la care statul membru a participat.

În esență, despre asta este vorba în recenta consultare publică Cooperarea administrativă în domeniul fiscal – adoptarea formularelor-tip și a formatelor electronice: despre cum se actualizează Partea B, Anexa IX, a Regulamentul (UE) 2022/1467, care modifică Regulamentul (UE) 2015/2378, în ceea ce privește formularele standard și formatele electronice care trebuie utilizate în legătură cu Directiva 2011/16/UE (DAC), actualizare care ține cont că prin Directiva (UE) 2021/514 (DAC7) de modificare a Directivei 2011/16/UE s-a introdus noțiunea de controale comune.

Iată, așadar, o consultare formală despre un hățiș legislativ ce oricum privește doar bucătăria internă a administrațiilor fiscale și relația lor cu Bruxelles-ul. Doar că și aici se pot aduce ceva ajustări, de ce nu?, inclusiv în interesul contribuabilului.  

Bunăoară, ce sunt aceste controale comune? Sunt, spune directiva, ”acele anchete administrative desfășurate în comun de autoritățile competente din două sau mai multe state membre în legătură cu una sau mai multe persoane care sunt de interes comun sau complementar pentru autoritățile competente din statele membre respective” . Dar tot directiva vine și adaugă, e drept, mai timid, că aceleași controale comune ”ar trebui să fie structurate astfel încât să ofere securitate juridică contribuabililor prin intermediul unor norme procedurale clare, inclusiv prin măsuri pentru reducerea riscului dublei impozitări”.

Prin urmare, DACă tot e să urmăm litera și spiritul directivei... am pus mâna pe laptop-ul aflat la o lungime de braț (doar prețurile de transfer/arm’s length  sunt elefantul din cameră când e vorba de DAC6, controale comune, simultane, nu-i așa?) și am trimis următoarele:

ContribuțiaTPS la Consultarea Publică a Comisiei Europene privind Cooperarea Administrativă în Materie Fiscală – adoptarea de formulare standard și formate computerizate

Apreciez oportunitatea de a contribui la inițiativele care vizează îmbunătățirea legislației fiscale a UE, în special cele care privesc administrarea fiscală. În opinia mea, orice nouă măsură legislativă ar trebui abordată în logica „Europa a înțeles mesajul privind nevoia de schimbare” (vezi scrisoarea deschisă a președinților CE și BCE, Financial Times, 1 februarie 2025), mai ales după recenta lansare a raportului ”Busola competitivității”/„Competitiveness Compass”.

Este o abordare care n-ar trebui evitată nici dacă vorbim de mici actualizări, cum sunt cele care fac obiectul prezentei consultări. Concret, implementarea DAC-urilor (versiunile Directivei privind Cooperarea Administrativă) ar trebui văzută nu doar din perspectiva îmbunătățirii capacității de administrare fiscală, ci și a îmbunătățirii experienței contribuabililor corecți, prin simplificarea conformării fiscale.

Provocări și Recomandări Cheie

  1. Controale Comune în scopul rezolvării problemei dublei impozitări

Fără îndoială, Comisia trebuie să poată monitoriza implementarea controalelor comune de către statele membre, din moment ce astfel de instrumente sunt deja în vigoare (și este bine că este așa). Dar Comisia are o șansă extraordinară de a explora în continuare relația dintre auditurile comune și procedurile amiabile (MAP) în rezolvarea problemelor de dublă impozitare. La urma urmei, controalele comune ar trebui să servească drept mijloc de prevenire a litigiilor prin acord mutual sau, dacă este necesar, ca un vehicul pentru pregătirea litigiilor într-o manieră structurată (EU JTPF - EU Joint Transfer Pricing Forum, A Cooperative Approach to Transfer Pricing Controls, 2018). Iar controalele comune ar trebui să fie concepute pentru a oferi securitate juridică contribuabililor, cu linii directoare procedurale clare, inclusiv mecanisme de atenuare a riscului de dublă impozitare (DAC7, 2021).

Recomandarea 1:

1.1 În actualizarea datelor din Partea B, Anexa IX, a Regulamentul (UE) 2022/1467, care modifică Regulamentul (UE) 2015/2378, recomand ca numărul de controale comune să fie defalcat pe țări participante, cu indicarea numărului de audituri încheiate cu acorduri între autoritățile competente privind poziția fiscală a entităților auditate. Aceste date ar indica diferențele procedurale în materie de analiză și evaluare, contribuind la dezvoltarea unui ghid practic european de bune practici administrative.

1.2 Partea C, Anexa IX, să devină obligatorie (și nu opțională, ca până acum) raportarea statisticilor privind veniturile suplimentare estimate sau evaluările fiscale rezultate din cooperarea administrativă, cu o linie separată pentru veniturile rezultate din auditurile comune. În plus, ar trebui adăugată o linie nouă care să surprindă estimările privind litigiile de dublă impozitare evitate, coroborate cu statisticile MAP.

  1. Transparență în Utilizarea Datelor DAC

Tot mai multe organizații europene ale contribuabililor (vezi feedback-ul pentru „Cooperarea în Materie de Impozitare Directă – Evaluare”, 2024) și chiar organisme UE (vezi Curtea de Conduri Europeană/ECA Raport Special, 2024) solicită insistent o mai mare transparență privind utilizarea datelor colectate prin DAC-uri. Întotdeauna cresc șansele ca un contribuabil să se conformeze mai repede obligațiilor atunci când vede rezultate tangibile ale eforturilor sale. Anul trecut, răspunzând obiecțiilor ECA, Comisia a făcut vag referire la modul în care datele DAC6 au fost utilizate în 21 de state membre pentru evaluarea riscurilor, în 16 state membre pentru audituri și în 10 state pentru a cere rapoarte publice sau alte utilizări. Am vrea să știm mai mult - ce țări au fost implicate în aceste acțiuni și ce s-a întâmplat în celelalte state membre?

E vorba aici de reciprocitate din partea administrației, atâta timp cât contribuabililor europeni li se cere să fie cât se poate de transparenți privind afacerile lor. Iar dacă publicul tot va avea acces la datele din DAC4 (Public CbCR), de ce să nu se extindă această transparență și la modul în care administrațiile fiscale utilizează datele DAC pe care le primesc?

Recomandarea 2: Datele raportate de fiecare stat membru cu privire la cooperarea administrativă, așa cum este specificat în Anexa IX, să fie puse la dispoziția publicului, în conformitate cu principiul transparenței.

  1. O Abordare à la Omnibus și în cazul raportărilor fiscale

Este încurajator să vedem, în sfârșit, primii pași pentru ”impulsionarea competitivității companiilor europene, prin reducerea poverii administrative, făcând mai ușoară viața companiilor europene și ajutând la crearea unui mediu de afaceri mai favorabil”(pachetul Omnibus, 2025). În mod special, Comisia a găsit un mod de simplificare în cazul importurilor mici/ocazionale de bunuri CBAM sub un anumit prag, ”asigurându-ne în același timp că prindem în raportare cel puțin 99% din emisii”. Se atinge astfel un echilibru eficient între obiectivele legitime de reglementare și reducerea (de asemenea legitimă) a poverii asupra întreprinderilor.

O abordare similară ar putea fi aplicată și în cazul cerințelor de raportare fiscală. Cum putem limita necesitatea raportării fiscale doar la acei contribuabili ale căror tranzacții specifice prezintă cu adevărat un risc pentru sistemul fiscal?

Recomandarea 3: Comisia să crească granularitatea (gradul e detaliere) a datelor colectate și analizate de statele membre în scopul evaluării Directivei 2011/16/UE. Datele trebuie să se concentreze pe rezultatele controalelor efectuate prin cooperare administrativă, făcând mai eficientă segmentarea contribuabililor între cei care ar trebui incluși și cei care pot rămâne în afara sferei de aplicare DAC6.

Concluzie

Administrațiile fiscale europene dețin în prezent suficiente date pentru a evalua eficient riscurile de conformare, ca parte a procesului CRM. Este timpul ca și Comisia să ia în calcul eventuale modificări ale DAC6, pe baza evaluării continue și a rezultatelor litigiilor (așa cum este subliniat în Raportul ECA 2024 [1]). Concentrându-se pe date relevante și pe o interpretare robustă, Comisia are oportunitatea de a schimba percepția privind o Europă în care ești privit cu suspiciune la fiecare colț și în fiecare document. Mai mult, această abordare poate ajuta la schimbarea percepției unei Europe în care a fi contribuabil — ca să nu mai spunem investitor — e tot mai complicat și costisitor.

 

Note:

[1] După cum a menționat Curtea, „anumite definiții și termeni din legislația UE prezintă provocări de interpretare pentru statele membre, ceea ce duce la interpretări diferite între ele (în special trăsăturile distinctive DAC 6 și testul beneficiului principal). Acest lucru afectează calitatea schimbului de informații, făcând mai puțin eficientă lupta împotriva eludării fiscale/fenomenului evitării obligațiilor fiscale/tax avoidance. Mai mult, în general, nu există linii directoare ale Comisiei cu privire la interpretarea și implementarea legislației UE, rezultând interpretări diferite de către statele membre”. (Raportul special al ECA privind „Combaterea regimurilor fiscale dăunătoare și evitarea impozitului pe profit”, decembrie 2024)

[2] În avizul emis pentru Cauza C 623/22 (Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare – privind Directiva 2011/16/UE a Consiliului, Cooperarea administrativă în domeniul fiscalității), avocatul general al CEJ a considerat util să observe – „Deși poate fi o exagerare să spunem că „diferența dintre evitarea [legală] a impozitelor și evaziunea [ilegală] a impozitelor este grosimea unui zid de închisoare”, ar fi, totuși, greu de contestat că, uneori, e o linie fină de demarcație între cele două”.

 

Feedback-TPS 

ref. Reducere poverii administrative și a costului conformării pentru contribuabil (2025)

ref. Taxarea specială a digitalului (2021)

ref.  Plan de acțiune în lupta împotriva evaziunii fiscale și realizarea unui sistem fiscal simplu și ușor (2020)

ref.  Trecerea la sistemul majorității calificate în materie fiscală. (2019)

 

 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Pe un fond tot mai tensionat – poate n-am greși prea mult dacă l-am numi chiar ostil față de afacerile corecte – cred că ar trebui să profităm de orice ocazie pentru a transmite cât mai sus problemele reale pe care le au contribuabilii corecți. Este ceea ce am făcut și de data asta, răspunzând ”cererii de contribuții”/call for evidence lansate de Comisia Europeană pentru o apropiată revizie a Strategiei pentru Piața Unică. Iar dacă strategia tot e una care vrea să ridice ștacheta, atunci ar bine să nu uite și la realitatea (concretă) din teren.

Contribuția Transfer Pricing Services referitor la Strategia pentru o Piață Unică 2025

Este încurajator să constatăm că preconizata strategie își propune, încă de la primul său obiectiv,  să ajute companiile să crească pentru a fi competitive la nivel global”. O companie europeană  ajunge să fie un producător/furnizor de servicii competitiv și dacă e susținută de un mediu fiscal favorabil, care-i reduce costul conformării fiscale.  

Un contribuabil fericit este unul care nu este copleșit de constrângeri tot mai complexe, de la ATAD I-II, la DAC 1-8, și tot mai costisitoare, prin nevoia de a apela de baze de date globale pentru a documenta prețurile de transfer. Un contribuabilul fericit este și cel care nu are a se teme că va fi penalizat doar dacă, într-o jurisdicție a ajuns la o impozitare efectivă a profitului de sub 15%.

Astfel de probleme nu sunt detalii abstracte, sunt pur și simplu realitatea de zic cu zi a companiilor europene care operează deja între statele membre UE. Dar asemenea detalii trebuie abordate chiar la nivel de strategie, mai ales una care-și propune obiective atât de ambițioase.

Vestea bună e că există soluții, trebuie doar căutate în lunga listă a apelurilor la acțiune venite din partea mediului de afaceri, chiar și din partea instituțiilor europene.

Provocări majore și recomandări

1.Bariere fiscale și administrative care îngrădesc piața unică.

Un raport din 2022 al Parlamentului European nu se ferește să spună lucrurilor pe nume: ”Statele membre UE au considerat că e mai simplu să se concentreze pe reducerea planificării fiscale internaționale, decât pe barierele fiscale și administrative care stau în calea pieței unice.

Urmarea a fost că, în ultimii 20 de ani, au crescut acele distorsiunile fiscale care afectează deciziile de investiții, în timp ce practice au rămas nerezolvate tocmai chestiunile critice care împiedicau compensare pierderilor transfrontaliere, iar orice reducere a planificării fiscal internaționale s-a făcut cu prețul unei ”explozii de complexitate” pentru companii.

Recomandare: Mutare a accentului pe îndepărtarea obstacolelor de natură fiscală și distorsiunilor din piața unică, pentru încurajarea investițiile transfrontaliere.

2. Interpretări contradictorii ale directivelor europene

Lipsa ghidurilor unificate la nivel european a condus la ”interpretări divergente l dificultăți de ordin practic la nivelul statelor membre în implementarea directivelor pentru evitarea planificării fiscale (ATAD), cooperării administrative (DAC) și rezolvării disputelor fiscale (TDRC)  (cf. Curții Europene de Conturi , 2024)

Recomandare: Comisia trebuie să elaboreze ghiduri unitare pentru a asigura interpretarea și implementarea coerentă a directivelor la nivelul statelor membre.

3. Simplificare în domeniul prețurilor de transfer

Contribuabililor europeni le lipsește accesul la o bază de date centralizată care să răspundă nevoilor speciale de comparabilitate în materie de prețuri de transfer, dar și o bibliotecă virtuală de studii de benchmarking, ca modele de referință, general acceptate de administrațiile fiscale. După cum nota Forumul European pentru Prețuri de Transfer (EUJTPF) încă din 2004, astfel de resurse ar ușura considerabil efortul de conformare al grupurilor europene.    

Recomandare: Crearea, la nivel european, a unei baze de date pentru transfer pricing și a unei biblioteci de benchmarking, cu atât mai necesare cu cât se anunță directiva de transfer pricing.

4. Armonizarea regulilor și practicilor fiscale

Discuțiile purtate în marja ex-C(C)TB sau mai nou a preconizatei BEFIT readuc în continuare în atenție nevoia de “reglementări fiscale comune și practici administrative armonizate”. Un raportul din 2019 al Parlamentului European subliniază importanța inspecțiilor la sediu coordonate, auditurilor comune, precum și digitalizarea administrațiilor fiscale pentru reducerea birocrația și îmbunătățirea performanței.

Recomandare: Armonizarea procedurilor privind raportările fiscale și schimbul de ”bune practici” între administrațiile fiscale europene.

5. Duplicarea obligațiilor de raportare
Marii contribuabili care sunt vizați de directiva impozitului minim efectiv (Pilonul2/Pillar2) se confruntă cu inutile duplicări ale obligațiilor de raportare. În plus, persistă incertitudinea privind implementarea Acordului Fiscal Global/Global Tax Deal, în special pe fondul recentelor declarații de respingere din partea SUA.

Recomandare: Atenție la eficacitatea obligațiilor de raportare, pentru evitarea duplicării acestora, și clarificarea modului în care companiile europene trebuie să aplice Pilonul2 în relație cu jurisdicții precum SUA. Mai mult, este necesară  comunicare activă privind eventuala aplicare a impozitării serviciilor digitale/Digital Service Tax, în absența unui acord privind Pilonul 1/Pillar1.

În concluzie,

Acestea sunt doar câteva din aspectele practice pe care se așteaptă să le abordeze o strategie reală de adâncire a pieței unice. Altminteri, e nerealist să aștepți de la un contribuabil european să navigheze într-un mediu de reglementare ostil prin complexitatea lui și, în același timp, să câștige competiția agresivă de astăzi din economia globală.

Cum bine spunea Raportul Draghi (2024), orice plan de acțiune trebuie să-și propună ”să facă mai ușor pentru investitor să devină investitor. În același spirit,  Strategia Pieței Unice 2025 trebuie să țintească spre a face mai ușor pentru o afacere să rămână afacere.

 

Feedback-TPS 

ref. Taxarea specială a digitalului (2021)

ref.  Plan de acțiune în lupta împotriva evaziunii fiscale și realizarea unui sistem fiscal simplu și ușor (2020)

ref.   Trecerea la sistemul majorității calificate în materie fiscală. (2019)