pentru transfer pricing în siguranţă
- Detalii
- Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole
DACă tot suntem în perioada de armistițiu în războiul vamal transatlantic, Bruxelles-ul găsește oportun să-i transmită lui Trump un mesaj de, scuzați expresia, joac-o p-asta!:
Îți aduci aminte de acel Acord Fiscal Global (GloBE) despre care ai spus, încă din prima zi de mandat, că nu vrei să fie impus companiilor americane? Apoi l-ai folosit inclusiv ca argument pentru supra-tarifarea de 20% special pentru importurile din Europa*. Ei bine... noi, Bruxelles-ul, nu doar că vom aplica GlobE, prin Directiva specială Pilonul 2, dar chiar ne-am grăbit să venim cu DAC 9 - formatul de raportare privind impozitului suplimentar (în cazul în care rata efectivă de impozitare este sub 15%). Și ca să fie ... clar, angajamentul nostru e atât de ferm încât noul raport se va întinde pe 25 (douăzecișicinci)** de pagini! Ca să fie și mai clar – nu ne speriem de tarifele americanilor, atâta timp cât știm să ne punem noi înșine tarife administrative, incredibil (ridicol) de complicate!
Așadar, la mai puțin de șase luni de la prezentarea primei variante de către Comisie, DAC9 a fost adoptat în forma sa finală de către Consiliul UE. În martie, Comisia transmitea că, tocmai pentru a se ajunge la acordul politic, se va modifica Secțiunea IV (puncte de date/data points) a noii Anexe VII introdusă în ultima versiune a DAC, „pentru a rămâne strâns aliniată cu Declarația de Informații GloBE (GIR), ceea ce este esențial pentru a minimiza sarcina asupra companiilor și administrațiilor fiscale deopotrivă.”
Anexa VII, un fel de Anexa IV: de data asta, cu provocări de interpretare contabilă!
Găsiți mai jos o scurtă trecere în revistă a „simplificărilor” în stil bruxellez aduse, prin compararea variantei inițiale cu cea finală a noului raport DAC care se întinde, încă o dată, pe 25 de pagini.
Astfel: la capitolul 1.3.1 (”Entitatea-mamă finală”) se introduce pct. 8: „Jurisdicția în care o entitate-mamă cu rezidență dublă este considerată supusă unui IIR calificat (dacă, în baza regulilor, acea entitate este considerată ca fiind situată într-o altă jurisdicție în care nu este supusă unui IIR calificat) (dacă există).”
La pct. 2, ”Caracteristicile jurisdicției”, s-au adăugat două puncte noi: Jurisdicția cu drepturi de impozitare/Existența diferențelor raportabile (Da/Nu)
La ”UPTR tranzitoriu – zonă sigură” (2.2.1.3), trebuie specificată rata impozitului pe profit.
La 2.2.2 – ”Opțiunea pentru excluderea de minimis”, apare și varianta:
„Calcul simplificat pentru entitățile componente neimportante – entități care nu sunt entități componente neimportante.”
La pct. 3, „Calcule”, caracteristicile jurisdicției se extind cu încă 15 linii, o sinteză a capitolelor care se vor regăsi ulterior în raport: ”Jurisdicție cu drepturi de impozitare / Rată efectivă de impozitare / Impozite acoperite ajustate / Venit sau pierdere net(ă) eligibil(ă) / Excludere a profiturilor pentru activitățile cu substanță economică / Impozit suplimentar curent adițional / Suma impozitului suplimentar conform legislației naționale / Opțiuni (alegeri) fiscale / Cheltuială fiscală agregată curentă în legătură cu impozitele acoperite, după alocarea impozitelor acoperite suportate de anumite tipuri de entități componente / Credit fiscal rambursabil calificat sau credit fiscal transferabil tranzacționabil (cheltuială fiscală) / Alte credite fiscale (cheltuială fiscală) / Suma cheltuielii fiscale amânate / Credit fiscal rambursabil calificat sau credit fiscal transferabil tranzacționabil (profit) / Excedentul de cheltuieli negative cu impozitul reportate în perioadele viitoare/ Dispoziții tranzitorii”.
La 3.2.2.1, ”Ajustări de impozit amânat”, s-a refăcut complet „rezumatul general”.
De asemenea, 3.2.2.2, Mecanismul de recapturare, este acum defalcat astfel:
(a) Suma anuală a datoriilor fiscale amânate supuse regulii de recapturare
(b) Totalul conturilor de recapturare a datoriilor fiscale amânate
Totuși, pentru a nu se spune că nu s-a operat nicio simplificare, la 3.2.4.2, ”Ajustări privind impozitele acoperite”, la (a) ”Ajustări ale cheltuielilor fiscale curente din situațiile financiare”, s-a eliminat:
„Activ fiscal amânat pentru pierdere calificată – stabilit sau utilizat”
Dar la (c) ”Cheltuieli fiscale amânate”, s-au adăugat:
„Diferență între cheltuiala fiscală amânată înregistrată la o rată mai mică decât rata minimă și recalculată la rata minimă”/ Diferență între cheltuiala fiscală amânată înregistrată la o rată mai mare decât rata minimă și recalculată la rata minimă”
La 3.2.4.3, Opțiuni ale entităților componente (sau opțiuni aplicabile unui grup tip joint venture), apare un nou punct: 2(a): „Opțiunea de aplicare a calculelor simplificate pentru entitățile componente non-materiale (zonă sigură – calcul simplificat)” / 3(i): „Opțiunea pentru acumulări nerevendicate pe cinci ani” / 6(j): „Opțiunea pentru pierdere calificată”
Spre mulțumirea marilor contribuabili, secțiunea de bază 3.3 – ”Calculul impozitului suplimentar” a rămas neatinsă.
Doar la 3.3.4 – ”Impozitul suplimentar național calificat”, a apărut o mică obligație suplimentară: „Opțiune pe cinci ani pentru a folosi moneda din situațiile financiare consolidate sau moneda locală”, raportată împreună cu: ”Monedă / Anul alegerii / Anul revocării”
... Și acesta a fost doar trecerea în revistă a noii Anexe VII (DAC9), care are toate șansele să devină cel puțin la fel de celebră precum Anexa IV (DAC6) cu ale ei semne distinctive și test al beneficiului principal, deja recunoscute ca adevărate ”provocări în materie de interpretare fiscală”(vorba Curții de Conturi Europene - raport special 2024).
Asta doar dacă ... chiar așa: de ce n-am fi optimiști! DACă Bruxelles-ul s-a grăbit cu acest incredibil raport-barieră tocmai pentru a avea cărți suplimentare, pentru eventuale ”concesii” în jocul/arta negocierii cu administrația americană? Doar o ipoteză.
DACă nu ... se așteaptă ca întreprinderile multinaționale și naționale europene mari să depună prima declarație informativă privind impozitul suplimentar până la 30 iunie 2026, conform cerințelor din Directiva Pilonului 2.
PS. Deși DAC9 este, practic, un manual de contabilitate, nu neglijați conceptul fiscal de substanță economică, pe baza căruia se ajustează baza de calcul pentru impozitul suplimentar. Documentarea solidă a activității dumneavostră reale rămâne cea mai bună armă de apărare în fața asaltului administrațiilor naționale și europene. Pentru orice întrebare pe acestă temă, contați în continuare pe TPS, partenerul dumneavostră pentru protecție și reacție fiscală!
*La 20 ianuarie, unul din primele Memorandumuri ale Administrației Trump ii stabilea că niciun angajament al vechii administrații privind GloBE nu e valabil și nu are effect pe teritoriul SUA, în absența unor reglemntări speciale ale Congresului. GloBE a fost amintit – în tandem cu impozitarea europeană a digitalului/ Digital Services Taxation bazată pe Pilonul 1 OECD) și în raportul ”Bariere comerciale externe”, prin care președintele Trump și-a susținut, pe 2 aprilie, așa-numitele tarife vamale de reciprocitate (adițional tarifului general de 10%). Între timp, a fost impus un moratoriu de 90 de zile pentru aceste tarifele către principalii parteneri, cu excepția Chinei.
** Aceasta este o estimare conservatoare, bazată pe formatul din Anexa VII așa cum a fost prezentat în octombrie 2024.
Pe aceeași temă
”Clarificați, cel puțin, modul în care se aplică Pilonul 2!” (Feedback TPS către Bruxelles, ianuarie 2025)
Primul semnal privind introducerea impozitului minim global (articol TPS – iunie 2021)
Resurse
DAC 9 – varianta finală (14 aprilie 2025)
DAC 9 – varianta inițială ( 28 octombrie 2024)
Pentru acte normative conexe, vă rugăm să accesați secțiunea ”Legislație”
