Pe un fond tot mai tensionat – poate n-am greși prea mult dacă l-am numi chiar ostil față de afacerile corecte – cred că ar trebui să profităm de orice ocazie pentru a transmite cât mai sus problemele reale pe care le au contribuabilii corecți. Este ceea ce am făcut și de data asta, răspunzând ”cererii de contribuții”/call for evidence lansate de Comisia Europeană pentru o apropiată revizie a Strategiei pentru Piața Unică. Iar dacă strategia tot e una care vrea să ridice ștacheta, atunci ar bine să nu uite și la realitatea (concretă) din teren.

Contribuția Transfer Pricing Services referitor la Strategia pentru o Piață Unică 2025

Este încurajator să constatăm că preconizata strategie își propune, încă de la primul său obiectiv,  să ajute companiile să crească pentru a fi competitive la nivel global”. O companie europeană  ajunge să fie un producător/furnizor de servicii competitiv și dacă e susținută de un mediu fiscal favorabil, care-i reduce costul conformării fiscale.  

Un contribuabil fericit este unul care nu este copleșit de constrângeri tot mai complexe, de la ATAD I-II, la DAC 1-8, și tot mai costisitoare, prin nevoia de a apela de baze de date globale pentru a documenta prețurile de transfer. Un contribuabilul fericit este și cel care nu are a se teme că va fi penalizat doar dacă, într-o jurisdicție a ajuns la o impozitare efectivă a profitului de sub 15%.

Astfel de probleme nu sunt detalii abstracte, sunt pur și simplu realitatea de zic cu zi a companiilor europene care operează deja între statele membre UE. Dar asemenea detalii trebuie abordate chiar la nivel de strategie, mai ales una care-și propune obiective atât de ambițioase.

Vestea bună e că există soluții, trebuie doar căutate în lunga listă a apelurilor la acțiune venite din partea mediului de afaceri, chiar și din partea instituțiilor europene.

Provocări majore și recomandări

1.Bariere fiscale și administrative care îngrădesc piața unică.

Un raport din 2022 al Parlamentului European nu se ferește să spună lucrurilor pe nume: ”Statele membre UE au considerat că e mai simplu să se concentreze pe reducerea planificării fiscale internaționale, decât pe barierele fiscale și administrative care stau în calea pieței unice.

Urmarea a fost că, în ultimii 20 de ani, au crescut acele distorsiunile fiscale care afectează deciziile de investiții, în timp ce practice au rămas nerezolvate tocmai chestiunile critice care împiedicau compensare pierderilor transfrontaliere, iar orice reducere a planificării fiscal internaționale s-a făcut cu prețul unei ”explozii de complexitate” pentru companii.

Recomandare: Mutare a accentului pe îndepărtarea obstacolelor de natură fiscală și distorsiunilor din piața unică, pentru încurajarea investițiile transfrontaliere.

2. Interpretări contradictorii ale directivelor europene

Lipsa ghidurilor unificate la nivel european a condus la ”interpretări divergente l dificultăți de ordin practic la nivelul statelor membre în implementarea directivelor pentru evitarea planificării fiscale (ATAD), cooperării administrative (DAC) și rezolvării disputelor fiscale (TDRC)  (cf. Curții Europene de Conturi , 2024)

Recomandare: Comisia trebuie să elaboreze ghiduri unitare pentru a asigura interpretarea și implementarea coerentă a directivelor la nivelul statelor membre.

3. Simplificare în domeniul prețurilor de transfer

Contribuabililor europeni le lipsește accesul la o bază de date centralizată care să răspundă nevoilor speciale de comparabilitate în materie de prețuri de transfer, dar și o bibliotecă virtuală de studii de benchmarking, ca modele de referință, general acceptate de administrațiile fiscale. După cum nota Forumul European pentru Prețuri de Transfer (EUJTPF) încă din 2004, astfel de resurse ar ușura considerabil efortul de conformare al grupurilor europene.    

Recomandare: Crearea, la nivel european, a unei baze de date pentru transfer pricing și a unei biblioteci de benchmarking, cu atât mai necesare cu cât se anunță directiva de transfer pricing.

4. Armonizarea regulilor și practicilor fiscale

Discuțiile purtate în marja ex-C(C)TB sau mai nou a preconizatei BEFIT readuc în continuare în atenție nevoia de “reglementări fiscale comune și practici administrative armonizate”. Un raportul din 2019 al Parlamentului European subliniază importanța inspecțiilor la sediu coordonate, auditurilor comune, precum și digitalizarea administrațiilor fiscale pentru reducerea birocrația și îmbunătățirea performanței.

Recomandare: Armonizarea procedurilor privind raportările fiscale și schimbul de ”bune practici” între administrațiile fiscale europene.

5. Duplicarea obligațiilor de raportare
Marii contribuabili care sunt vizați de directiva impozitului minim efectiv (Pilonul2/Pillar2) se confruntă cu inutile duplicări ale obligațiilor de raportare. În plus, persistă incertitudinea privind implementarea Acordului Fiscal Global/Global Tax Deal, în special pe fondul recentelor declarații de respingere din partea SUA.

Recomandare: Atenție la eficacitatea obligațiilor de raportare, pentru evitarea duplicării acestora, și clarificarea modului în care companiile europene trebuie să aplice Pilonul2 în relație cu jurisdicții precum SUA. Mai mult, este necesară  comunicare activă privind eventuala aplicare a impozitării serviciilor digitale/Digital Service Tax, în absența unui acord privind Pilonul 1/Pillar1.

În concluzie,

Acestea sunt doar câteva din aspectele practice pe care se așteaptă să le abordeze o strategie reală de adâncire a pieței unice. Altminteri, e nerealist să aștepți de la un contribuabil european să navigheze într-un mediu de reglementare ostil prin complexitatea lui și, în același timp, să câștige competiția agresivă de astăzi din economia globală.

Cum bine spunea Raportul Draghi (2024), orice plan de acțiune trebuie să-și propună ”să facă mai ușor pentru investitor să devină investitor. În același spirit,  Strategia Pieței Unice 2025 trebuie să țintească spre a face mai ușor pentru o afacere să rămână afacere.

 

Feedback-TPS 

ref. Taxarea specială a digitalului (2021)

ref.  Plan de acțiune în lupta împotriva evaziunii fiscale și realizarea unui sistem fiscal simplu și ușor (2020)

ref.   Trecerea la sistemul majorității calificate în materie fiscală. (2019)