Întrunită în plen, fizic și pe Team, echipa Transfer Pricing Services,  

 

1. Ținând seama că dezbaterile pe fond privind rezolvarea gravelor dezechilibre financiare se suspendă în marja (nedefinită) a campaniilor electorale și că este puțin probabil ”un program credibil de corecție sprijinit politic și acceptat social”,

 

2. Având în vedere că, din experiență, crește presiunea administrativă pe contribuabilii plătitori corecți și neamnistiați, mai ales în perioade tensionate

 

3. Luând act de foarte lapidarele, dar frumoasele referiri la administrația fiscală din programele electorale ale celor partide care sunt pilonii stabilității politice - ”Digitalizarea ANAF, cu scopul creșterii capacității instituției de a colecta taxele și impozitele și de a reduce evaziunea fiscală, estimată în prezent la 28 miliarde de euro. În următorii 5 ani, România va ajunge la media țărilor din Europa Centrală și de Est în privința ponderii în PIB a veniturilor bugetare, respectiv cu 5 puncte procentuale din PIB în plus față de nivelul actual” (pilonul I), respectiv ”ANAF ar trebui să asigure claritate și accesibilitate în ceea ce privește procedurile de control aplicate contribuabililor • Limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripție (5 ani): Contribuabilii cu un comportament fiscal corect ar trebui să fie supuși unui număr limitat de controale, iar resursele ANAF ar trebui direcționate spre contribuabilii identificați ca având un risc crescut de evaziune fiscală, prin analiza de risc” (pilonul II).

 

4. Înțelegând că o formulare de tipul ”se află în faza de testare un sistem de reguli care utilizează metoda predictive a calculării nivelului de risc, folosind procesul de data mining și metoda arborelui decizional. Implementarea analizei de risc predictive a determinat o creștere a eficienței activității de inspecție fiscală, reflectată ca pondere a valorii obligațiilor fiscal suplimentare atrase ca urmare a acestor verificări în total obligații fiscale atrase” trebuie luată cu titlu de inventar, ca făcând parte dintr-un raport public al ANAF

 

5. Citind, pe de altă parte, un raport recent al Curții de Conturi după un audit local, privind ”Neprogramarea și neefectuarea de inspecții fiscale la contribuabilii care au raportat pierderi în ultimii cinci ani consecutivi”, în care Curtea constată că pentru 118 contribuabili în această gravă situație nu a fost realizată analiza de risc fiscal pentru că … ”potrivit explicațiilor primite, inspecția fiscală nu dispune în momentul de față de instrumente și proceduri care să permită analize de risc globale asupra unor categorii de contribuabili”.

 

6. Văzând ca nerealist să se întâmple acum ce nu se întâmplă din 2015 încoace, de când specialiști FMI recomandau ”Eliminarea din legi și reglementări: (1) a obligației ANAF de a controla contribuabilii strict din rațiuni legate de prescriere; (2) a răspunderii personale pe care o au inspectorii de control și alte categorii de angajați pentru nerealizarea veniturilor; și (3) a obligației inspectorilor de control de a examina toate perioadele fiscale ce s-au scurs de la data ultimului control fiscal” (am vorbit la momentul respectiv pe acest subiect)

 

7. Cunoscând că articolul 117 din Codul de procedură fiscală menține formularea duplicitară ”și asupra celorlalte perioade neverificate” ( (1) Inspecția fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale. (2) Selectarea perioadelor care vor fi supuse inspecției fiscale se efectuează de organul fiscal în funcție de riscul fiscal identificat. Inspecția fiscală se poate extinde, cu respectarea alin. (1) și asupra celorlalte perioade fiscale neverificate”).

 

8. Luând notă de raportul final din iulie 2024 al consultanților independenți angajați de Comisia Europeană pentru ”Întărirea consecvenței legislației și inspecțiilor de prețuri de transfer în România”, care a constatat că ”mijlocul/midpoint intervalului de penalizare prin amendă în România este de 1.615 euro, în condițiile în care prima cuartilă europeană este 4.915 de euro, iar mediana este de 12.500 euro” și, astfel, recomandă ”stabilirea unei penalizări absolute care acoperă cel puțin costul cu pregătirea unui dosar local conform normelor OECD, inclusiv analiza economică necesară testării valorii de piață, plus o penalizare relativă (spre exemplu, ca procent din suma reevaluată). Aceasta ar crește conformarea și va determina contribuabilul să-și concentreze eforturile de documentare pe tranzacțiile cele mai semnificative”.

 

9. Plasând această recomandare în contextul general al revizuirii penalizărilor – vezi evitarea la limită a impunerii unor amenzi minime la nivel UE în marja negocierilor privind adoptarea variantei a 7-a a Directivei cooperării administrative sau capitolul amenzi din procesul de consultare publică declanșat în toamna 2024 de guvernul britanic pentru revizuirea cadrului administrației fiscale

 

10. Considerând însă nerealiste așteptările privind eventuala adoptare a recomandării (vezi raportul citat la punctul 8) de creștere a pragurilor de materialitate de la care să fie obligatorie pregătirea unei documentații de prețuri de transfer, doar pentru ”ar avea sens evitarea forțării contribuabilului, dar și a administrației, să consume resurse pentru testarea și documentarea unor tranzacții care au nu au efect material asupra profiturilor impozabile din România”

 

11. Luând act și de recomandarea de ”raportare simplificată (cantitativă) în materie de prețuri de transfer care să poată fi folosită de ANAF pentru a se concentra mai mult pe ”cifre” și mai puțin pe ”poveste” (descrierea calitativă) în faza inițială de evaluare a riscului de prețuri de transfer și alegerea țintelor de audit”. Este dată ca exemplu Fiscul australian care încadrează riscul în funcție de marje de profit considerate specifice pe industrie

 

12. Apreciind ca nerealist să fie preluată o astfel de abordare cantitativă, având în vedere că pentru ANAF este mai convenabil ca orice marjă de profit sub 6% să fie considerată risc, indiferent de specificul industriei,  contribuabilul în cauză fiind taxat automat cu impozitul minim de 1% din cifra de afaceri ( la o CA de peste 50 milioane de euro)

 

13. Având în vedere și că din 2025 intră din plin în funcțiune și obligația grupurilor multinaționale de peste 750 de milioane de a pregăti documentarea gradului de impozitare efectivă a profitului în România, pentru că orice coborâre sub pragul minim de 15% va fi taxată nu doar prin impozitele suplimentare stabilite prin directiva de implementare a Pillar II- OCDE ( respectiv IIR și UPTR) ci și printr-un impozit suplimentar național (vezi Legea 431/2023)

 

14. Mai luând în calcul și că ”povestea” începe să fie recunoscută de acum ca fiind vitală pentru protecția fiscală a contribuabililor, în special a celor care fac parte din grupurile multinaționale mari (peste 750 de milioane de euro) care din 2025 au obligația să publice pe site informații privind impozitul pe profit, România grăbindu-se să fie primul stat membru care implementează, în avans, varianta publică a raportării țară cu țară (public CbCR, transpunere prin Ordin MF 2048/2022). Chiar dacă, până la implementarea generală la nivelul UE se mai poate invoca nevoia de confidențialitate în materie comercială, pe fond filialele din România trebuie să fie pregătite cu un ”narativ” închegat să explice de ce sunt diferențe între profiturile și impozitele plătite pe diferite jurisdicții, pentru că, de acum, Ce bine se Citește Riscul nu doar de inspectorul fiscal, ci de oricine are ... acces la internet!

 

15. Înțelegând că, pe fond, ANAF este puțin dispusă să ajute companiile să se acomodeze cu acest șoc informațional (ultima comunicare s-a limitat doar la a aminti de instrucțiuni de raportare) și în general există un deficit cronic de înțelegere din partea administrației a cât de mult a crescut costul contribuabilului de conformare într-un sistem fiscal tot mai complex, în primul rând prin povara administrativă, România fiind deja a patra țară UE la capitolul ”tax complexity index” în materie de impozitare directă,

 

16. Mai înțelegând că sunt nerealiste așteptările privind o eventuală implicare a României în procesul de simplificarea cadrului fiscal european (declutter), atâta timp cât niciun europarlamentar român nu a găsit oportun să se înscrie cel puțin în comisia FISC din noua legislatură,

 

17. Aducând în context un raport recent al Curții de Conturi Europene care constată ”riscul unor interpretări diferite ale dispozițiilor DAC6 privind testul beneficiului principal și semnele distinctive (anexa IV la directivă)” și admite că statele membre utilizează într-o măsură limitată  informațiile furnizate de contribuabili privind aranjamentele transfrontaliere,

 

18. Așteptând, totuși, cu încredere, ca aceste obligații de raportare să aducă, într-un final, și avantaje contribuabilului corect, și văzând un semn pozitiv spre exemplu că factura electronică – ca parte a pachetului TVA în era digitală – nu mai e văzută doar ca instrument împotriva fraudei pe TVA, ci și un instrument de control avansat care contribuie la buna guvernanță,

 

19. Amintind aici de inițiative prin care factura electronică să ajute la reducerea întârzierii plăților în tranzacțiile comerciale (vezi EU Payment Observatory), ca alternativă la soluțiile radicale care ar putea fi impuse la nivel european ( de exemplu, obligația ca furnizorul-creditor să includă automat în factura către clientul-debitor dobânda pe perioada întârzierii plăților plus o sumă fixă ca despăgubire). Subiectul este deja foarte presant în economia noastră, în condițiile în care doar un sfert dintre corporații și companiile mijlocii ajung să își plătească la timp facturile, procentul scăzând la 16% din companiile mici și 13% din cele micro (vezi raport BNR asupra stabilității financiare din iunie 2024).

 

20. Rămânând precauți față de alte proiecte în așteptare la nivel european, precum DEBRA – pentru descurajarea capitalizării prin împrumuturi; BEFIT – armonizarea bazei de impozitare a profitului, atâta timp cât acestea nu implică și armonizarea procedurilor administrative la nivel european, care ar putea aduce îmbunătățiri reale pentru contribuabilul român ( vezi și incertitudinile legate de aplicarea viitoarei directive de prețuri de transfer),

 

21. Amintind din nou de temerile îndreptățite pe care le are contribuabilul văzând cum este tratată la noi parteneriatului administrație-contribuabil, vezi și cum programul de monitorizarea pe orizontală pentru marii contribuabili a rămas doar la stadiul de scurt comunicat de presă dat în ianuarie 2024 ( despre care am vorbit aici), vezi și cum recomandările de acum 10 ani ale FMI privind colaborarea cu marii contribuabili au rămas tot la stadiul de recomandări (am vorbit aici),

 

22. Așteptând cu optimism cel puțin finalizarea proiectelor de investiții pentru modernizarea administrației, prin programele europene, având încredere că și profesioniștii din ANAF vor reuși să impună abordarea ”europeană” modernă a relației administrație-contribuabil

 

23. Dar având și mai mare încredere în munca noastră de 16 ani ca TPS pentru a fi printre cei mai buni consultanți europeni, o experiența acumulată de-a lungul sutelor de inspecții fiscale în care am învățat cum să susținem corectitudinea pozițiilor fiscale ale clienților noștri,

 

24. Mai luând la cunoștință și de încrederea pe care o are cel mai bogat om al Planetei, că ”the future is gonna be amazing”,

 

Hotărăște punerea în aplicare imediată a următoarelor:   

Art. 1

Suplimentarea cu 20-25% a bugetului de optimism și timp în rândul echipei TPS, pentru a putea fi transmis mai puternic un mesaj de încredere clienților-parteneri, că totul este cruise-control și ieșirea cu bine dintr-o inspecție fiscală 2025 pe prețuri de transfer este o misiune: posibilă!  

Art. 2

Mobilizarea întregii echipe (inclusiv parteneri-seniori și juniori) ca, până ce Tom Cruise își va lansa ”The Final Reckoning” (23 mai 2025), să ne reinventăm și să lansăm și noi pentru clienții-parteneri o nouă versiune a bibliotecii  transferpricing.ro, plus vreo 2-5 soluții practice noi, care să-i ajute să câștige mai mult timp prețios pentru afacerile lor de bază (pentru că afacerea lor nu este să facă rost de baze de date pentru benchmarking sau să urmărească procesul de încasare a facturilor*   

Art. 3

Desemnarea colegei Gabriela C. de a juca rolul ucenicului vrăjitor într-o scenetă-parodie despre invenții-minune (și trăsnite) pentru contribuabilul anului 2025

 

Dată astăzi, 20 decembrie, la București și online, spre cunoștința și bunăstarea tuturor stakeholder-ilor

 

High (twenty) five! La mulți ani cu sănătate și bucurie!

 

*Nu dăm spoiler, dar vă spunem de pe acum – vor fi câteva soluții, pe cât de interesante, pe atât de utile!