”Administrațiile fiscale europene dețin în prezent suficiente date pentru a evalua eficient riscurile de conformare, ca parte a procesului CRM. (...) Implementarea DAC-urilor (versiunile Directivei privind Cooperarea Administrativă) ar trebui văzută nu doar din perspectiva îmbunătățirii capacității de administrare fiscală, ci și a îmbunătățirii experienței contribuabililor corecți, prin simplificarea conformării fiscale.”.

Credem că am fost în asentimentul multora dintre dumneavoastră când am transmis acest mesaj la Bruxelles, cea mai recentă reacție TPS la o inițiativă de modificare legislativă lansată de Executivul european.   

Concret, prin noua inițiativă, Comisia Europeană le cere administrațiilor fiscale din statele membre ca, în statisticile periodice privind cooperarea administrativă (directivele DAC), să raporteze și date privind controalele comune/joint audits, așa cum o fac deja în cazul controalelor simultane, adică defalcat pe număr controale realizate la inițiativa statului membru, respectiv număr de controale la care statul membru a participat.

În esență, despre asta este vorba în recenta consultare publică Cooperarea administrativă în domeniul fiscal – adoptarea formularelor-tip și a formatelor electronice: despre cum se actualizează Partea B, Anexa IX, a Regulamentul (UE) 2022/1467, care modifică Regulamentul (UE) 2015/2378, în ceea ce privește formularele standard și formatele electronice care trebuie utilizate în legătură cu Directiva 2011/16/UE (DAC), actualizare care ține cont că prin Directiva (UE) 2021/514 (DAC7) de modificare a Directivei 2011/16/UE s-a introdus noțiunea de controale comune.

Iată, așadar, o consultare formală despre un hățiș legislativ ce oricum privește doar bucătăria internă a administrațiilor fiscale și relația lor cu Bruxelles-ul. Doar că și aici se pot aduce ceva ajustări, de ce nu?, inclusiv în interesul contribuabilului.  

Bunăoară, ce sunt aceste controale comune? Sunt, spune directiva, ”acele anchete administrative desfășurate în comun de autoritățile competente din două sau mai multe state membre în legătură cu una sau mai multe persoane care sunt de interes comun sau complementar pentru autoritățile competente din statele membre respective” . Dar tot directiva vine și adaugă, e drept, mai timid, că aceleași controale comune ”ar trebui să fie structurate astfel încât să ofere securitate juridică contribuabililor prin intermediul unor norme procedurale clare, inclusiv prin măsuri pentru reducerea riscului dublei impozitări”.

Prin urmare, DACă tot e să urmăm litera și spiritul directivei... am pus mâna pe laptop-ul aflat la o lungime de braț (doar prețurile de transfer/arm’s length  sunt elefantul din cameră când e vorba de DAC6, controale comune, simultane, nu-i așa?) și am trimis următoarele:

ContribuțiaTPS la Consultarea Publică a Comisiei Europene privind Cooperarea Administrativă în Materie Fiscală – adoptarea de formulare standard și formate computerizate

Apreciez oportunitatea de a contribui la inițiativele care vizează îmbunătățirea legislației fiscale a UE, în special cele care privesc administrarea fiscală. În opinia mea, orice nouă măsură legislativă ar trebui abordată în logica „Europa a înțeles mesajul privind nevoia de schimbare” (vezi scrisoarea deschisă a președinților CE și BCE, Financial Times, 1 februarie 2025), mai ales după recenta lansare a raportului ”Busola competitivității”/„Competitiveness Compass”.

Este o abordare care n-ar trebui evitată nici dacă vorbim de mici actualizări, cum sunt cele care fac obiectul prezentei consultări. Concret, implementarea DAC-urilor (versiunile Directivei privind Cooperarea Administrativă) ar trebui văzută nu doar din perspectiva îmbunătățirii capacității de administrare fiscală, ci și a îmbunătățirii experienței contribuabililor corecți, prin simplificarea conformării fiscale.

Provocări și Recomandări Cheie

1. Controale Comune în scopul rezolvării problemei dublei impozitări

Fără îndoială, Comisia trebuie să poată monitoriza implementarea controalelor comune de către statele membre, din moment ce astfel de instrumente sunt deja în vigoare (și este bine că este așa). Dar Comisia are o șansă extraordinară de a explora în continuare relația dintre auditurile comune și procedurile amiabile (MAP) în rezolvarea problemelor de dublă impozitare. La urma urmei, controalele comune ar trebui să servească drept mijloc de prevenire a litigiilor prin acord mutual sau, dacă este necesar, ca un vehicul pentru pregătirea litigiilor într-o manieră structurată (EU JTPF - EU Joint Transfer Pricing Forum, A Cooperative Approach to Transfer Pricing Controls, 2018). Iar controalele comune ar trebui să fie concepute pentru a oferi securitate juridică contribuabililor, cu linii directoare procedurale clare, inclusiv mecanisme de atenuare a riscului de dublă impozitare (DAC7, 2021).

Recomandarea 1:

1.1 În actualizarea datelor din Partea B, Anexa IX, a Regulamentul (UE) 2022/1467, care modifică Regulamentul (UE) 2015/2378, recomand ca numărul de controale comune să fie defalcat pe țări participante, cu indicarea numărului de audituri încheiate cu acorduri între autoritățile competente privind poziția fiscală a entităților auditate. Aceste date ar indica diferențele procedurale în materie de analiză și evaluare, contribuind la dezvoltarea unui ghid practic european de bune practici administrative.

1.2 Partea C, Anexa IX, să devină obligatorie (și nu opțională, ca până acum) raportarea statisticilor privind veniturile suplimentare estimate sau evaluările fiscale rezultate din cooperarea administrativă, cu o linie separată pentru veniturile rezultate din auditurile comune. În plus, ar trebui adăugată o linie nouă care să surprindă estimările privind litigiile de dublă impozitare evitate, coroborate cu statisticile MAP.

2. Transparență în Utilizarea Datelor DAC

Tot mai multe organizații europene ale contribuabililor (vezi feedback-ul pentru „Cooperarea în Materie de Impozitare Directă – Evaluare”, 2024) și chiar organisme UE (vezi Curtea de Conduri Europeană/ECA Raport Special, 2024) solicită insistent o mai mare transparență privind utilizarea datelor colectate prin DAC-uri. Întotdeauna cresc șansele ca un contribuabil să se conformeze mai repede obligațiilor atunci când vede rezultate tangibile ale eforturilor sale. Anul trecut, răspunzând obiecțiilor ECA, Comisia a făcut vag referire la modul în care datele DAC6 au fost utilizate în 21 de state membre pentru evaluarea riscurilor, în 16 state membre pentru audituri și în 10 state pentru a cere rapoarte publice sau alte utilizări. Am vrea să știm mai mult - ce țări au fost implicate în aceste acțiuni și ce s-a întâmplat în celelalte state membre?

E vorba aici de reciprocitate din partea administrației, atâta timp cât contribuabililor europeni li se cere să fie cât se poate de transparenți privind afacerile lor. Iar dacă publicul tot va avea acces la datele din DAC4 (Public CbCR), de ce să nu se extindă această transparență și la modul în care administrațiile fiscale utilizează datele DAC pe care le primesc?

Recomandarea 2: Datele raportate de fiecare stat membru cu privire la cooperarea administrativă, așa cum este specificat în Anexa IX, să fie puse la dispoziția publicului, în conformitate cu principiul transparenței.

1. O Abordare à la Omnibus și în cazul raportărilor fiscale

Este încurajator să vedem, în sfârșit, primii pași pentru ”impulsionarea competitivității companiilor europene, prin reducerea poverii administrative, făcând mai ușoară viața companiilor europene și ajutând la crearea unui mediu de afaceri mai favorabil”(pachetul Omnibus, 2025). În mod special, Comisia a găsit un mod de simplificare în cazul importurilor mici/ocazionale de bunuri CBAM sub un anumit prag, ”asigurându-ne în același timp că prindem în raportare cel puțin 99% din emisii”. Se atinge astfel un echilibru eficient între obiectivele legitime de reglementare și reducerea (de asemenea legitimă) a poverii asupra întreprinderilor.

O abordare similară ar putea fi aplicată și în cazul cerințelor de raportare fiscală. Cum putem limita necesitatea raportării fiscale doar la acei contribuabili ale căror tranzacții specifice prezintă cu adevărat un risc pentru sistemul fiscal?

Recomandarea 3: Comisia să crească granularitatea (gradul e detaliere) a datelor colectate și analizate de statele membre în scopul evaluării Directivei 2011/16/UE. Datele trebuie să se concentreze pe rezultatele controalelor efectuate prin cooperare administrativă, făcând mai eficientă segmentarea contribuabililor între cei care ar trebui incluși și cei care pot rămâne în afara sferei de aplicare DAC6.

Concluzie

Administrațiile fiscale europene dețin în prezent suficiente date pentru a evalua eficient riscurile de conformare, ca parte a procesului CRM. Este timpul ca și Comisia să ia în calcul eventuale modificări ale DAC6, pe baza evaluării continue și a rezultatelor litigiilor (așa cum este subliniat în Raportul ECA 2024 [1]). Concentrându-se pe date relevante și pe o interpretare robustă, Comisia are oportunitatea de a schimba percepția privind o Europă în care ești privit cu suspiciune la fiecare colț și în fiecare document. Mai mult, această abordare poate ajuta la schimbarea percepției unei Europe în care a fi contribuabil — ca să nu mai spunem investitor — e tot mai complicat și costisitor.

 

Note:

[1] După cum a menționat Curtea, „anumite definiții și termeni din legislația UE prezintă provocări de interpretare pentru statele membre, ceea ce duce la interpretări diferite între ele (în special trăsăturile distinctive DAC 6 și testul beneficiului principal). Acest lucru afectează calitatea schimbului de informații, făcând mai puțin eficientă lupta împotriva eludării fiscale/fenomenului evitării obligațiilor fiscale/tax avoidance. Mai mult, în general, nu există linii directoare ale Comisiei cu privire la interpretarea și implementarea legislației UE, rezultând interpretări diferite de către statele membre”. (Raportul special al ECA privind „Combaterea regimurilor fiscale dăunătoare și evitarea impozitului pe profit”, decembrie 2024)

[2] În avizul emis pentru Cauza C 623/22 (Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare – privind Directiva 2011/16/UE a Consiliului, Cooperarea administrativă în domeniul fiscalității), avocatul general al CEJ a considerat util să observe – „Deși poate fi o exagerare să spunem că „diferența dintre evitarea [legală] a impozitelor și evaziunea [ilegală] a impozitelor este grosimea unui zid de închisoare”, ar fi, totuși, greu de contestat că, uneori, e o linie fină de demarcație între cele două”.

 

Feedback-TPS 

ref. Reducere poverii administrative și a costului conformării pentru contribuabil (2025)

ref. Taxarea specială a digitalului (2021)

ref.  Plan de acțiune în lupta împotriva evaziunii fiscale și realizarea unui sistem fiscal simplu și ușor (2020)

ref.  Trecerea la sistemul majorității calificate în materie fiscală. (2019)