Imaginați-vă anul 2040: Cum ați caracteriza o Uniune Europeană rezilientă în 2040?

Printre atâtea subiecte fierbinți care încarcă ordinea zilei (și amenință ordinea globală de după Războiul Rece), să te pregătești pentru viitorul apropiat s-ar putea să fie, paradoxal, printre cele mai cuminți exerciții din prezent. Așa că am răspuns la ”Cererea de contribuții lansată de Comisia Europeană pentru întocmirea noii ediției a raportului de analiză prospectivă strategică/2025 Strategic Foresight Report. Găsiți mai jos răspunsul TPS în care știm că vă veți regăsi și dumneavoastră, contribuabilii din 2025 care se pregătesc pentru 2040 și mai departe.

Apropo, în 2040 la TPS vom fi aniversat deja 30 de ani. Și avem un feeling că nici transfer pricing-ul nu va pleca!

 

Contribuția Transfer Pricing Services la Consultarea Publică a CE privind Raportul de Analiză Prospectivă Strategică din 2025

Orice exercițiu prin care ne imaginăm o Uniune rezilientă trebuie să fie bine ancorat în realitatea crudă, a cărei ipoteză de este că ”până în 2040, forța de muncă a UE se va comprima cu aproape două milionae de lucrători pe an, în timp ce raportul între populația ocupată și pensionari va scădea cel mai probabil de de la 3:1 to 2:1 (raport Draghi, 2024)

Până în 2040, Europa nu-și va pierde doar dividendul demografic (creștere economică susținută de creșterea populației), dar și dividendul păcii se va fi evaporat de mult” (von der Leyen, 2025). ”Să ne pregătim pentru 2030/Readiness 2030”, cu scopul său de reînarmare a Europei, se traduce într-o redesenare a bugetelor publice, pentru a face loc cheltuielilor de apărare între 5-7% din PIB (în cazul scenariilor NATO European, respectiv EDU – Uniunea pentru apărare europeană, cf. EPRS – Arhitectura viitoarei securități europene, 2025). La acestea să adăugăm și ”prima pentru mai mult verde/green premium”, costurile asociate tranziției la energia verde și eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice (cf. ESPAS – Trenduri globale spre 2040).

Cu aceste ”jaloane” în minte, devine rezonabil să ne imaginăm un viitor în care ”veniturile comerciale au scăzut, dar Europa impozitează din greu atât afacerile, cât și indivizii. Veniturile astfel obținute din taxe și impozite sunt folosite pentru a finanța un substanțial fond de reziliență la nivel UE, pentru a susține egalitatea socială în Uniune. Că UE admite sau nu, acest fond a iscat o amplă dezbatere în interiorul societății privind paradigma socio-economică cea mai potrivită pentru evoluția Uniunii” (cf. Joint Research Centre – Scenarii de referință 2040).

În opinia mea, orice paradigmă am alege, aceasta ar trebui să înceapă de la a redesena relația dintre cetățean/contribuabil și stat/administrație. UE nu-și mai poate permite actuala paradigmă în care Big Data sunt folosite în principal în numele luptei de a combate prezumtivul fenomen al evitării taxelor/tax avoidance, mai degrabă decât pentru a înțelege specificul unui contribuabil și a încuraja comportamentul corect al acestuia.

Într-o nouă societate cu adevărat echitabilă, obligația transparenței nu mai trebuie să-i revină doar contribuabilului, ci și administrației, iar nicio taxă fără reprezentare nu mai trebuie să fie doar un slogan.

Ce-i de făcut?

• Reduceți costul conformării fiscale!
• Puneți în aplicare o simplificare reală și de substanță!
• Introduceți zone de testare a reglementărilor/regulatory sand boxes!
• Responsabilizați statul în a arăta ce face cu taxele încasate!

Într-un cuvânt, folosiți puterea AI/Inteligenței Artificiale pentru a da putere contribuabilului!

O nouă societate cu adevărat deschisă pleacă de la premisa că, ne place sau nu, ”dacă tot este să crească puterea marilor corporații, va fi nevoie să li se ofere o voce mai puternică decât au astăzi în interiorul acelor organizații internaționale care stabilesc standard globale și coordonează răspunsurile la provocări globale precum schimbările climatice, securitatea internă sau siguranță tehnologică”(cf. OECD, Ghid de analiză prospectivă startegică, 2025)   

Pe scurt, pregătirea pentru 2040 (și mai departe) presupune intrarea într-o eră a dialogului, un dialog nu doar între algoritmii nepărtinitori ai administrației fiscale și cei ai contribuabilului, dar și dialog între parteneri reali guvern-cetățean care împărtășesc obiective comune pe termen lung.

 

Feedback-TPS 

ref. Controale comune și statistici DAC6 (2025)

ref. Reducere poverii administrative și a costului conformării pentru contribuabil (2025)

ref. Taxarea specială a digitalului (2021)

ref.  Plan de acțiune în lupta împotriva evaziunii fiscale și realizarea unui sistem fiscal simplu și ușor (2020)

ref.  Trecerea la sistemul majorității calificate în materie fiscală. (2019)