Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

V-ați gândit că poate unele din cele mai importante informații de business sunt cele care permit realizarea unui ”studiu de comparabilitate”? Că recunoaștem sau nu, suntem dependenți de aceste informații. Vrem să știm tendințele pieței, vrem să știm ce face concurența, dacă are sau nu rezultate mai bune; vrem să facem comparații, pentru a înțelege care sunt punctele unde ”putem face diferența”. Ca să nu mai spun că și Fiscul ne obligă, la propriu, să avem acestă informație. 

Vă prezint un studiu de caz despre avantajele folosirii TPSoft, baza de date special creată pentru citirea datelor de comparabilitate. La final, un bonus pentru cititorul curios.

Citește mai departe...

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Dacă ați fost de curând prin Marea Britanie (cu voia Scoției, în continuare Regatul Unit) v-ați întrebat cine e posesoarea teribililor ochi verzi de felină prin care Fiscul lor își face reclamă pe toate gardurile, anunțând că ” am terminat-o cu veniturile nedeclarate”. Ei bine nu avem acestă informație, dar sigur Connect știe. El știe tot. Cum, cine e Connect? Ssst, dați-vă mai aproape.

Are trei ani și se spune că are informații mai multe decât s-ar găsi, adunate la un loc, în tot British Library. Are legătură directă la toate agențiile, de la Cartea Funciară la Permise și înmatriculări auto, la spitale, asiguratori, până și la instalatorii de gaze. Ce să mai vorbim, natural că știe și ce ai declarat la Fisc încă de prima dată.

Citește mai departe...

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

În acest moment, autoritatea fiscală nu are baza legală prin care poate impune ajustarea prețurilor de transfer direct la mediana marjei de comparare! 

Invocarea Ordinului președintelui ANAF 222/2008 nu se susține din punct de vedere legal deoarece, un Ordin nu are putere să impună modul de calcul al unui impozit, această preorgativă aparținând doar Codului Fiscal. Dar Codul Fiscal dă dreptul la ajustare pentru reflectarea prețului de piață și nu face sub nicio formă trimitere la mediană.

Din contră, pentru a nu fi considerată supraimpozitare, ajustarea ar trebui să se facă la cea mai mică valoare care este considerată în intervalul de piață, respectiv cuartila 1.

Ca să nu mai vorbim că orice fel de invocare a Ordinului 222 nu ar trebui să se facă decât după 1 ianuarie 2009! 

Intuim reacția dumneavoastră. Se cheamă efectul WoW!

Citește mai departe...

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Declarația din primăvară a ministrului Finanțelor, Ioana Petrescu, că ANAF va primi asistență din partea Fiscului britanic (HMRC) pentru eficientizarea departamentului de transfer pricing ne face să ne uităm cu și mai multă atenție spre semnalele fiscale care vin de pe Tamisa. Spunem ”cu și mai multă atenție” pentru că Londra este, oricum, vârf de lance al curentului global anti tax avoidance (împotriva celor care evită să-și plătească toate taxele). 

În acest curent se înscrie și introducerea în Codul fiscal britanic (CTA) 2014 a unui articol care vizează în mod direct schemele de ”transfer de profit”.

Citește mai departe...

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Dacă ați citit un editorial din acestă săptămână al domnului Daniel Dăianu, un nume binecunoscut nu doar de economiști, ci și de publicul larg, ați aflat că ”practicile de transfer-pricing (de exportare a profiturilor prin prețuri de transfer manipulate) sunt mult mai paguboase pentru țara gazdă într-o perioadă de criză”.

Dacă ați urmărit declarații din primăvară ale doamnei minsitru de Finanțe ați aflat că o prioritate este modernizarea direcției de transfer pricing din ANAF. ”Nu vreau să spun că aceste operațiuni sunt ilegale, dar trebuie să avem grijă ca  profiturile multinaționalelor să fie distribuite în așa fel încât să fie echitabil și pentru statul român”.

Cu încă două-trei astfel de declarații cred că publicul de la noi va fi edificat și, chiar dacă nu va ști să definească ”transfer pricing-ul ăsta”, e clar că va ști că ”nu e de bine. E o inginerie, e ceva ascuns, ceva la mijloc...". Ce să mai vorbim, e inamicul perfect pentru vremurile noastre.

Citește mai departe...

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Caterpillar, gigantul american de echipamente de construcții, consideră ”mai probail câștigul decât pierderea” litigiului pe care îl are cu Fiscul american privind așa-numita strategie elvețiană de optimizare fiscală. Această neobișnuită apreciere -presentiment apare, conform Wall Street Journal, într-un document oficial (filing) transmis SEC – instituția de reglementare a pieței de capital - la solicitarea instituției. Informarea nu prezintă nicio cifră privind impozitele suplimentare vizate în acest litigiu, început în primăvara 2014 și care ”ar mai putea dura 12 luni”. ”În situația în care IRS (Fiscul) respinge strategia fiscală în cauză, compania va face apel, procesul urmând să dureze câțiva ani” arată Caterpillar, conform sursei citate. Este cum s-ar spune, a filing with a feeling!

Citește mai departe...

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Autoritățile fiscale sunt mai aproape de punctul în care vor avea acces la informațiile privind conturile bancare pe care un contribuabil le deține în afara țării.

La începutul acestei săptămâni, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a prezentat Standardul schimbului automat de informații în interes fiscal privind date financiare (precum soldul contului bancar, dobânzi, dividende, vânzări de active financiare).

Peste 65 de state, inclusiv România, s-au angajat, până acum, să susțină schimbul reciproc de informații colectate de la instituțiile financiare privind conturile deținute de persoane fizice și juridice. Numărul statelor semnatare se așteaptă să crească substanțial până în octombrie, când, la Berlin, va avea loc Forumul Global al Transparenței și Schimbului de Informații, cu peste 120 de jurisdicții participante. 

"Cu aceasta, dispare practic noțiunea de secret bancar în fața Fiscului. Dar nu mai era niciun secret pentru nimeni că se va ajunge în acest punct, în condițiile în care, pe toate planurile, sunt "vânate" tranzacțiile transfrontaliere. Autoritățile fiscale devin tot mai suspicioase față de aceste tranzacții, considerându-le un potențial mijloc de evaziune fiscală, dar și de evitare a plății taxelor (în engleză - tax avoidance)", arată  Adriana Stoian, director în cadrul firmei de consultanță fiscală Transfer Pricing Services.  

Consultantul amintește, în context, că în acestă perioadă se împlinește un an de când OECD a lansat și planul de măsuri împotriva "eroziunii fiscale și mutării profiturilor" (planul BEPS), un plan concret care rescrie comportamentul fiscal al grupurilor multinaționale. 

"Este semnalul că de acum contribuabilul, fie că este persoană fizică, fie companie sau fundație, trebuie să fie pregătit să-și explice fluxurile financiare și în ce măsură acestea sunt în acord cu taxele plătite. Pe de altă parte, în mod justificat, guvernele vor fi contrânse de acum să ofere rezultate concrete și încasări mai mari din acestă luptă declarată împotriva evaziunii fiscale", conchide Adriana Stoian. 

Articol apărut pe hotnews.ro. 

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Discuția despre reducerea CAS din ultimele zile scapă din vedere tocmai fondul problemei. Aici nu e vorba dacă sunt sau nu bani să compenseze CAS-ul (evident, nu sunt!) ci dacă suntem pregătiți acum să ne asumăm (ca economie, ca societate) o asemenea măsură de politică economică și consecințele ei.

Mai întâi, despre o falsă problema ”locativă”. Până acum, despre mult ceruta reducere CAS s-a vorbit în termenii ”când spațiul fiscal o va permite” (o spunea și actualul guvern, prin primăvară, o spun acum oponenții măsurii).

Cred că e clar pentru toată lumea că o țară în care numărul de pensionari este (și va fi) mai mare decât cel al angajaților, în care atât pensiile cât și salariile sunt de mizerie, nu va avea niciodată suficient spațiu fiscal (bani, adică) cât să reducă, cu ochii închiși, fondul de pensii. Nu va avea, deci va trebui să-și asume niște costuri.

Dacă ne asumăm reducerea CAS trebuie să fim conștienți că dilema românească ”să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic” pur și simplu nu va ține.

Văd aici două întrebări:

Citește mai departe...

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Statului îi plac hibridele – când e vorba de mașini, cereale sau centrale electrice. Nu-i (mai) plac însă hibridele fiscale și, de altfel, face alergie la orice i se pare că aduce eficiență/optimizare fiscală contribuabilului. 

Miniștrii de Finanțe din țările UE au convenit ca până la sfârșitul lui 2015 să fie închisă acea portiță fiscală (loophole) prin care se ajungea la o dublă non-taxare folosind așa-numitele structuri fiscale hibrid. Multe grupuri multinaționale folosesc pe scară largă un instrument de finanțare a subsidiarelor care are atât caracteristici de împrumut, cât și de investiție ca aport de capital. Când, prin plata ratelor se maschează plata dividendelor, se ajunge ca, de fapt, tranzacția din interiorul grupului să fie o mutare de profit neimpozitată la nici un capăt (nici la subsidiară, nici la compania-mamă). 

Directiva europeană e încă o știre din noul curent global care schimbă fața fiscalității și cere o pregătire specială din partea plătitorului de taxe. 

Și, apropo, de la 1 iulie a intrat în vigoare FATCA! 

Citește mai departe...

Detalii
Înapoi la pagina: TP Ştiri şi Articole

Ce ne spun rezultalele raportate după 2008 de cele mai mari 2.000 companii? 

Sub titlul ”Cincinalul de Criză+1. A trecut?”, TPS va actualiza în acestă toamnă analiza lansată în octombrie 2013, și care își propune să investigheze, în premieră, gradul de cronicizare a pierderilor raportate începând din 2008 de cele mai importante companii, motorul economiei naționale. Oare chiar a trecut criza, am lăsat în urmă ”greaua moștenire” a Celei Mai Mari Crize de la Marea Criză încoace?

Până atunci, vă rugăm să regăsiți mai jos rezultatele analizei pentru perioada 2008-2012 (”Cincinalul de criză”), pe datele disponibile până în toamna anului trecut. Așadar, în perioada analizată, aproximativ 40% din cele mai mari 2.000 de companii românești (după cifra de afaceri) au înregistrat cel puțin un an de pierderi nete, iar aproximativ 16% au avut pierderi în cel puţin trei ani. Dacă luăm în calcul pierderile din exploatare (activitatea curentă a întreprinderii), aproximativ 37% din companiile din eşantion au înregistrat cel puțin un an de pierderi, iar aproximativ 12% au avut pierderi în cel puţin trei ani.

Indicator

1 an

2 ani

3 ani

4 ani

5 ani

Pierderi nete 

41%

25%

16%

10%

4%

Pierderi din exploatare 

37%

21%

12%

7%

3%

Table 1: Pondere companii care au înregistrat pierderi  între 2008 – 2012, timp de  … ani

Datele la nivel general și defalcate în funcție de acționarul majoritar (rezident, nerezident) se regăsesc în anexa comunicatului.

„Este un lucru comun, the new normal, să vorbim de pierderi în vreme de criză. Lipsesc însă analizele care să arate dimensiunea exactă a fenomenului. Spre exemplu – cât de mare este segmentul companiilor care înregistrează pierderi mai mulți ani la rând. Este ceea ce ne-am propus să descoperim prin studiul nostru, acum, când se împlinesc cinci ani de la declanșarea oficială a crizei economice globale” – arată Adrian Luca, directorul TPS.

Analiza completă, aici.

Analiza a fost preluată și de Ziarul Financiar, România Liberă, Hotnews, DailyBusiness, Agerpres, octombrie 2013