Ce ne spun rezultalele raportate după 2008 de cele mai mari 2.000 companii? 

Sub titlul ”Cincinalul de Criză+1. A trecut?”, TPS va actualiza în acestă toamnă analiza lansată în octombrie 2013, și care își propune să investigheze, în premieră, gradul de cronicizare a pierderilor raportate începând din 2008 de cele mai importante companii, motorul economiei naționale. Oare chiar a trecut criza, am lăsat în urmă ”greaua moștenire” a Celei Mai Mari Crize de la Marea Criză încoace?

Până atunci, vă rugăm să regăsiți mai jos rezultatele analizei pentru perioada 2008-2012 (”Cincinalul de criză”), pe datele disponibile până în toamna anului trecut. Așadar, în perioada analizată, aproximativ 40% din cele mai mari 2.000 de companii românești (după cifra de afaceri) au înregistrat cel puțin un an de pierderi nete, iar aproximativ 16% au avut pierderi în cel puţin trei ani. Dacă luăm în calcul pierderile din exploatare (activitatea curentă a întreprinderii), aproximativ 37% din companiile din eşantion au înregistrat cel puțin un an de pierderi, iar aproximativ 12% au avut pierderi în cel puţin trei ani.

Indicator

1 an

2 ani

3 ani

4 ani

5 ani

Pierderi nete 

41%

25%

16%

10%

4%

Pierderi din exploatare 

37%

21%

12%

7%

3%

Table 1: Pondere companii care au înregistrat pierderi  între 2008 – 2012, timp de  … ani

Datele la nivel general și defalcate în funcție de acționarul majoritar (rezident, nerezident) se regăsesc în anexa comunicatului.

„Este un lucru comun, the new normal, să vorbim de pierderi în vreme de criză. Lipsesc însă analizele care să arate dimensiunea exactă a fenomenului. Spre exemplu – cât de mare este segmentul companiilor care înregistrează pierderi mai mulți ani la rând. Este ceea ce ne-am propus să descoperim prin studiul nostru, acum, când se împlinesc cinci ani de la declanșarea oficială a crizei economice globale” – arată Adrian Luca, directorul TPS.

Analiza completă, aici.

Analiza a fost preluată și de Ziarul Financiar, România Liberă, Hotnews, DailyBusiness, Agerpres, octombrie 2013 

Era pur și simplu inevitabil că o să se ajungă aici – s-a întâmplat în Marea Britanie, în SUA, în India.... E în tendința să ne întrebăm și noi de ce ”Google declară doar 1 din 7 euro încasați în România”, cum suna titlul unei știri de săptămâna trecută (ziaristul constata că Google Bucharest SRL a raportat pe 2013 venituri de doar 3 milioane de euro, în condițiile în care agențiile de publicitate bagă mâna în foc că au plecat de la clienții din România vreo 20 de milioane de euro pentru serviciile de publicitate Adwords ale gigantului IT). 

Dacă vreți un răspuns, dați o căutare! Pe Google, evident.

Citește mai departe...

Până când nu vom avea reglementări clare pentru companiile de stat care să respingă din start prețurile care ies din intervalul de piață sau alte anomalii de tipul ăsta, niciun manager privat/neprivat nu va putea să-și facă treaba care se așteaptă de la el (de către cei mai mulți).

De ani de zile există o categorie importantă de companii private care, pur și simplu, nu au dreptul la prezumția de nevinovăție fiscală. Companiile care fac parte dintr-un grup nu sunt crezute pe cuvânt de Fisc atunci când spun ”să n-am parte de profit dacă am folosit eu alt preț în afară de prețul pieței în tranzacția cu mama”. 

Deci, când se duce Fiscul la compania privată care face parte dintr-un grup nu o întreabă nici dacă a făcut licitație, nici cum îl cheamă pe manager sau ce hram poartă.  Îi cere doar atât: arată-mi ca prețul este in intervalul de piață! De ce n-ar fi obligată să facă aceeași demonstrație și compania de stat, mai ales dacă, din start, se prezumă că face parte dintr-un grup de interese?

Puteți citi articolul integral pe www.contributors.ro. Autor: Adrian Luca, TPS 

 

Internal Revenue Service (IRS – Fiscul SUA) a derulat o investigație privind diviza de piese de schimb a Caterpillar Inc., a anunțat producătorul american de utilaje de construcții, într-o manieră care depășește limbajul ”diplomatic” uzual în asemenea situații. “Dezaporobăm și vom contesta puternic ajustările stabilite acum de IRS, care sunt diferite de cele care au urmat investigațiilor anterioare privind chiar aceleași poziții fiscale” arată nota informativă, lăsând astfel să se înțeleagă anvergura politică a cazului Caterpillar. 

Imaginea Caterpillar este afectată de acuzațiile publice aduse în Senatul SUA, privind utilizarea unei structuri de planificare fiscală agresivă, derulată prin Elveția, pentru evitarea unor taxe către guvernul american de 2,4 miliarde de dolari, între 2000-2012.  

În secțiunea ”Studii de caz”, găsiți detalii despre acest caz – reper pentru campania politică declanșată în SUA și preluată practic de toate statele puternice împotriva ”celor care evită să plătească toate taxele” (tax avoiders).

 

În numărul din septembrie 2013 al TPS Expres, lansam câteva propuneri care să ușureze viața contribuabilului și chiar să servească mai bine intereselor Fiscului. Astăzi, măsurile sunt de și mai mare actualitate.

Problema

1. Legislația românească actuală obligă toate companiile să-și documenteze din punct de vedere al prețurilor de transfer tranzacțiile derulate cu persoane afiliate.

2. Legea nu ține cont de dimensiunea companiilor și nici de valoarea tranzacțiilor. Altfel spus, o companie cu 10 angajați care derulează tranzacții sporadice intra-grup de 1.000 de euro poate avea aceleași costuri fixe de documentare ca o companie cu 500 de angajați și tranzacții curente de un milion de euro.

3. EU Joint Transfer Pricing Forum recomandă o abordare flexibilă, proporțională, a regulilor de raportare/ documentare în materie de prețuri de transfer în cazul IMM-urilor.

Soluția 

1. Eliminarea întocmirii documentației privind prețurile de transfer ale tranzacțiilor cu părțile afiliate în cazul:

i) companiilor cu o cifră de afaceri sub un anumit nivel;

ii) tranzacțiilor care, cumulate, nu depășesc o anumită valoare anuală.

2. Introducerea documentației simplificate privind prețurile de transfer (ex. fără obligativitatea întocmirii studiilor de comparabilitate pentru anumite tranzacții) în cazul companiilor cu o cifră de afaceri într-o anumită limită;

3. Reglementarea mecanismului de ajustare

 

Sunteți de acord cu aceste măsuri de simplificare?

Care că ar trebui să fie pragurile legale?

Așteaptăm propunerile și comentariile dumneavoastră la

adrian.luca@transferpricing.ro, 0742.159.142.

 

Pentru că ne dorim un dialog constructiv pe acestă temă, vă oferim toate elementele pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză. Așadar, iată, de fapt, cum se pune problema astăzi în materia TP:

  • să se păstreze sistemul actual ”documentație obligatorie, prezentată la cererea organului fiscal, fără niciun prag al tranzacțiilor” sau
  • să se introducă sistemul ”documentație obligatorie cu raportare anuală, pornind de la un prag al tranzacțiilor?

Este o dilemă din care ... nu prea putem ieși. De ce? Citiți știrea ”Se anunță documentarea anuală a prețurilor de transfer”, din TPS ExpreS 1/2014

 

Cu finanțele slăbite, tot mai multe guverne au adoptat, în ultimul timp, cerința raportării anuale a tranzacțiilor cu afiliații.

În mai toate țările, documentația de TP (transfer pricing) era obligatorie și până acum, dar de acum Fiscul vrea să se asigure că grupurile dau o și mai mare atenție tranzacțiilor în cauză și, evident, taxelor aferente acestora. În același timp, guvernele au căutat să introducă o anumită relaxare privind raportarea/documentarea prețurilor de transfer, în special în cazul IMM-urilor.

Este un semnal, între noi fie vorba, că vor să se concentreze pe ”big fish”, pe tranzacțiile riscante, care rentează din punct de vedere administrativ. 

Acestea sunt concluziile unei analize realizate de TPS, pe baza informațiilor disponibile în mediul on-line privind regimul documentației de TP.

Citește mai departe...

TPS ExpreS este mijlocul prin care transferăm către dumneavoastră informații din piață și analize independente care să vă ajute să înțelegeți mai bine contextul fiscal, intern, dar și internațional. Celor care se confruntă cu riscul prețurilor de transfer, un singur sfat: țineți mijlocul aproape! 

În acest număr veți afla:

  • Cum ne pregătim pentru controlul fiscal inopinat (pornind de la un exemplu concret);
  • Se anunță documentarea anuală a prețurilor de transfer 
  • Ce și cum face serviciul ”Hai Mai Repede cu Colectarea” (Ministrul Ioana Petrescu a anunțat intensificarea colaborării cu Fiscul britanic - HMRC);  
  • Cum să profităm mai mult de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit;  
  • Cum stabilim o dobândă de piață în împrumuturile intra-grup (domeniul rămâne o țintă predilectă în inspecțiile pe prețuri de transfer);
  • Implicațiile unui caz ”greu” – raportul ”Strategia fiscală off-shore a Caterpillar” din Senatul SUA.

Lectură cu folos, aici

 

Ce spuneți de un anunț de tipul, ”vi se va suspenda permisul de conducere dacă în 60 de zile nu plătiți datoria pe care o aveți la stat. Veți avea doar dreptul să conduceți strict de acasă la job”. 

Unde credeți că se poate lua o astfel de măsură, poate pentru unii ”excesivă”? 

Nu am să prelungesc suspansul și am să vă spun că știrea vine din Albany. Este un orășel care se întâmplă să fie capitala unuia din cele mai bogate/influente state din SUA și, luat individual, din lume – New York.

Dar ce credeți – are legătură această știre cu prețurile de transfer? Legătura pe contributors.ro. Un articol de Adrian Luca, TPS. 

 

Într-un mediu tot mai ostil, contribuabilul trebuie să pregătească din timp argumente solide pentru deciziile cu impact fiscal.

Prețurile de transfer au ajuns printre cele mai fierbinți subiecte ale momentului, cu ramificații practic în întreg spațiul fiscalității. Iată doar două teme de discuție.

• principiile preţurilor de transfer se aplică în privinţa dobânzii, dar și cuantumului împrumutului primit de la persoane afiliate: ce depăşeşte valoarea de piaţă poate fi reclasificat ca aport la capitalul social. Cu ce consecinţe fiscale?

• ”salariul plătit pe firmă” pentru un director care este şi acţionar în companie poate să cadă sub incidenţa legislaţiei preţurilor de transfer. Care ar fi consecintele fiscale daca „salariul” este sub/peste nivelul practicat pe piaţă?

Pe larg în articolul semnat de Adrian Luca în revista Business Days, 1/2014

 

Citește mai departe...

Vă semnalăm un articol de presă care conține, în premieră, date oficiale privind bilanțul recent al ANAF în materie de prețuri de transfer.

Iată, pe scurt, cele mai importante date:
• În perioada 2010-2013 au fost efectuate 402 controale în care s-a solicitat dosarul preţurilor de transfer.
• Raportat la perioada 2010-2012, controalele efectuate în 2013 reprezintă aproximativ 15% din numărul inspecţiilor fiscale în cadrul cărora organul de control a dispus prezentarea şi întocmirea dosarului preţurilor de transfer.
• În 2013, cea mai mare ajustare de PT efectuată este cu aproximativ 72% mai mare faţă de ajustarea efectuată la nivelul anului 2012.
• Valoarea sumelor suplimentare stabilite (impozit pe profit, penalităţi şi majorări de întârziere) este de aprox. 48 mil. lei în perioada 2010-2013.
• Pentru perioada de referinţă, a fost diminuată cu aprox 450 mil. lei pierderea fiscală a contribuabilor care au fost verificaţi inclusiv cu solicitarea dosarului preţurilor de transfer.
• Toţi inspectorii fiscali din cadrul aparatului de inspecţie fiscală al ANAF au atribuții de verificare a preţurilor de transfer prin solicitarea dosarului preţurilor de transfer.

Chiar dacă bilanțul nu pare spectaculos pentru opinia publică, el reflectă o alinierea a ANAF la tendința mondială de a considera prețurile de transfer o prioritate fiscală de top.
În ediția din martie a buletinului nostru TPS Expres, vom reveni cu noi informații pentru a vă ajuta să aveți un Transfer Pricing în Siguranță.

Echipa TPS