În România există cerințe legale specifice ca prețurile de transfer să fie la preț de piață (la nivelul prețurilor practicate în tranzacțiile dintre independenți). Compania implicată în tranzacții cu afiliați are obligația să probeze respectarea prevederilor legale prin intermediul dosarului prețurilor de transfer. Neprezentarea acestui dosar la solicitarea organelor de control atrage amenzi între 12.000 și 14.000 de lei, pentru contribuabili mijlocii și mari. Pentru contribuabilii mari, în anumite condiții, amenda se aplică și în cazul neîntocmirii anuale a dosarului.

Amenda pentru neprezentarea dosarului este de 2.000-3.500 de lei în cazul contribuabililor mici și persoanelor fizice. Mai multe detalii despre cerințele legale, aici

Pentru cei care nu acordă atenție din timp problemei prețurilor de transfer...

... mai mult decât amenda, adevăratul cost îl va reprezenta ajustarea prețurilor de transfer, impusă de autorități atunci când dosarul nu reușește să demonstreze încadrarea tranzacțiilor intra-grup în intervalul de piață. Consecințe costisitoare ale ajustării se vor vedea la nivel de:

Flux de numerar/Predictibilitate: compania folosește banii de azi pentru cheltuieli neprevăzute din trecut (plata retroactivă, cu majorări și penalizări, a impozitului pe profit). În situația în care compania nu are profit, reducerea cuantumului pierderilor (reducere rezultată din ajustare) se traduce în sume mai mici de reportat și de dedus în anii următori recalculării.

De asemenea, sunt situații în care prețurile de transfer pentru bunurile supuse taxelor vamale au fost determinate prin aplicarea unei metode ce nu este acceptată de către autoritățile vamale. În aceste cazuri, importatorul va fi nevoit să plătească taxele vamale adiționale rezultate și eventuale dobânzi și penalități corespondente. 

Planuri de dezvoltare: cu mai puține resurse la dispoziție, compania trebuie să amâne sau să-și regândească proiectele investiționale. 

Indicatori de performanță: refacerea raportărilor privind indicatorii de performanță (în special în ce privește profitabilitatea) afectează imaginea acțiunilor pe bursă (în cazul companiilor listate) și duce la creșterea costurilor de finanțare cerute de bănci/investitori.

Afacerea grupului: ajustarea duce la situația dublei impuneri economice (impozitarea aceluiași profit la ambele capete ale tranzacției). Grupul trebuie să apeleze la procedura amiabilă de evitare a dublei impuneri (de durată, costuri suplimentare) și/sau la convenția de arbitraj. În același timp, grupul (compania mamă) este nevoit să-și revizuiască politica de prețuri de transfer în relația cu filialele. 

Pentru cei care înțeleg din timp implicațiile prețurilor de transfer... 

... mai mult decât economiile făcute prin evitarea costurilor de mai sus, vor avea și câștiguri. Cel care realizează documentarea temeinică a prețurilor de transfer are o imagine de ansamblu asupra pieței pe care acționează grupul, dar și o înțelegere în cele mai mici detalii a modului cum funcționează afacerea grupului respectiv, care este specificul relațiilor dintre părțile afiliate. În acest fel, va identifica oportunități de planificare fiscală în interiorul cadrului legal aplicabil. Cuvântul de ordine în acest caz este aplicarea unei politici coerente de prețuri de transfer!

 

Mai mult decât oricând, prețurile de transfer au devenit un subiect fierbinte pe agendele autorităților fiscale din întreaga lume. 

Cu bugetele devastate de ”cea mai mare criză de la Marea Criză încoace”, cele mai puternice economii sunt primele care caută soluții de evitare a ”erodării bazei de impozitare și mutării profiturilor” (planul BEPS - Base Erosion and Profit Shifting - lansat de OECD). Practic, guvernele statelor puternice (G7, G20) vor să se asigure că profiturile grupurilor sunt impozitate acolo unde au fost obținute.

Ca parte a UE, statul român se raliază acestui curent fiscal global. Noi directive dau autorităților naționale mai multă libertate de a vâna tranzacțiile intra-grup și implicit prețurile de transfer, în principal prin schimburile de informații la nivel global.  

Prețurile de transfer se reflectă în sumele plătite de companii membre ca impozite și taxe, iar ... stabilirea prețurilor de transfer nu este o știință exactă, după cum admite OECD. Astfel, autoritatea fiscală are la dispoziție un spațiu larg de manevră pentru a impune ajustarea prețurilor de transfer și recalcularea taxelor și impozitelor care trebuie plătite la buget. 

Iată de ce, companiile parte ale unui grup trebuie să demonstreze cu argumente solide (grupate în dosarul prețurilor de transfer) că prețurile practicate în tranzacțiile intra-grup respectă principiul valorii de piață și nu sunt folosite pentru creșterea "artificială" a cheltuielilor (în cazul achizițiilor) respectiv pentru reducerea "artificială" a veniturilor (în cazul vânzărilor intragrup).

TPS a pus cap la cap cele mai noi știri (vezi secțiunea Știri și articole/Media center) pentru a vă ajuta să înțelegeți mai bine cum au devenit prețurile de transfer vedeta fiscalității globale și, implicit, naționale.

Puteți începe cu acest puzzle care pornește din New York, trece prin Londra și ajunge la București: Prețurile de transfer - ce ne așteaptă?martie 2014. Iar dacă urmați, slide cu slide această prezentare, veți înțelege mai bine care e destinația actuală: Prețurile de transfer - încotro?februarie 2018.

(Atenție - pentru modificările legislative apărute de la momentul prezentărilor respective, vă rugăm să consultați secțiunea de legislație).   

 

Prin definiție, prețurile de transfer sunt prețurile la care se derulează tranzacțiile între companiile care sunt părți ale aceluiași grup (numite și părți afiliate – vă rugăm accesați ”Întrebări frecvente” pentru definiția părții afiliate).

Conform legii, tranzacția între părțile afiliate trebuie să fie încheiată la preț de piață, altfel spus la prețul la care ar fi fost încheiată o tranzacție similară între părți independente, în condiții economice comparabile. Dacă prețul tranzacției între afiliați nu este în ”intervalul de piață”, se consideră că profiturile obținute de părți în urma tranzacției nu sunt corect reflectate, afectând astfel impozitele și taxele plătite.  

Conceptul ”prețuri de transfer” (transfer pricing) se referă la complexul de legi și practici prin care statele se asigură că profitul obținut din transferul intra-grup al bunurilor/ serviciilor/ drepturilor de proprietate intelectuală este înregistrat și impozitat acolo unde este obținut. Acesta este un aspect foarte important, în condițiile în care prețurile de transfer pot duce la creșterea profitului plătit de grup în jurisdicțiile cu fiscalitate redusă sau, din contră, pot reduce profitul, acolo unde fiscalitatea este mare - așa numitul proces de ”erodare a bazei de impozitare și mutare a profiturilor” (în engleză, ”base erosion and profit shifting” –  vezi despre BEPS).

Prețurile de transfer și ... ”lungimea brațului”

Directivele OCDE (Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică) au consacrat ”arm’s length” ca fiind principiul de bază al teoriei prețurilor de transfer. Care este legătura între lungimea brațului și cerința ca prețurile tranzacțiilor dintre afiliați să fie apropiate de prețurile de piață pentru tranzacții similare?

Explicația este simplă - când doi apropiați (afiliați) se întâlnesc, au tendința firească să se îmbrățișeze. Teoria TP cere ca între ei să rămână însă aceleași raporturi ca între doi necunoscuți (independenți), care își dau mâna atunci când încheie o tranzacție și astfel rămân la...un braț distanță.

Video - Până la urmă, despre ce vorba în transfer pricing? 

 

Subcategorii


Stabilirea prețurilor de transfer nu este o știință exactă, după cum recunoaște OECD. De multe ori, înțelegem mai bine mecanismul procesului prin intermediul studiilor de caz, al exemplelor concrete despre cum companiile pot folosi legislația și diverse circumstanțe pentru a-și susține deciziile fiscale și pentru a face economii. Găsiți în acestă secțiune o bibliotecă de astfel de exemple, bazate pe experiența nostră de zi cu zi, pe practici internaționale sau pe documente în materie ale organizațiilor internaționale (OECD, EU-joint transfer pricing forum etc.). 

Linia directoare a TPS: Teorie + Practică = Soluții