”Propunerea este una practică. Nu pune în discuție preocuparea esențială pentru CCTB și CCCTB. Aceasta va demonstra angajamentul nostru pentru a impozita corespunzător companiile din economia digitală, într-un mod care să reflecte activitatea lor reală în UE”. Așa se încheie scrisoarea de o pagină transmisă pe 16 septembrie la Comisia Europeană sub semnătura a 10 miniștri de Finanțe din statele membre, inclusiv România. (scrisoare în forma originală se găsește aici)

Propunerea în cauză se referă la ”o așa-numită «taxă de egalizare» pe cifra de afaceri” care ar aduce impozitarea giganților internet la nivelul impozitului pe profit din țările unde se realizează veniturile. ”Sumele obținute vor reflecta o parte din ceea ce aceste companii ar trebui să plătească sub forma impozitului pe profit” spune scrisoarea.

Scrisoarea, după cum se știe (vezi și articolul TPS din 14 septembrie – Acum știm ce armonizare vrea Euroopa. Dar ce vrem noi?) este inițiată de Franța, în contextul în care Parisul a pierdut în instanță procesul avut cu Google pentru așa-zise impozite pe profit neplătite, estimate la peste 1 miliard de euro (un caz tehnic clasic de transfer pricing- vezi rubrica TPS, studii de caz - cu deja clasice implicații politice).

Faptul că a raliat și Germania în susținerea acestei soluții agresive de impozitare a ... veniturilor arată determinarea Franței în a da o lecție de supremație fiscală, indiferent de costuri (e de așteptat că au avut loc negocieri serioase). Cât privește ceilalți semnatari – vorbim de un grup de economii importante, Italia, Spania, Austria, dar și de economii mici – Grecia, Portugalia, Bulgaria, Slovenia, România – practic aceștia au, într-o măsură mai mare sau mai mică, suficiente vulnerabilități financiare pentru a nu-și permite un conflict cu părinții europeni.

De notat absența dintre semnatari a Poloniei, cea mai mare economie din Est, deși Franța transmite că are acordul tacit al celei mai mari economii din Est pentru acestă inițiativă.

Nu e clar când și mai ales cum ar putea să iasă practic o asemenea propunere. Chiar și inițiatorii recunosc, voalat, că problema are multe fațete, de ordin tehnic, politic, juridic. ”Cerem Comisiei să exploreze opțiuni de compatibilitate cu legislația UE și să propună soluții efective”.

Dar un alt detaliu care merită menționat este că, dacă acestă scrisoare conține o singură data referire la ”așa-numita taxă de egalizare” (care ar trebui să fie eroul principal), în schimb trimite de două ori la baza comună consolidată de impozitare a companiilor (defalcată pe cele două etape – CCTB și CCCTB),  soluție apelată ca ”folositoare” și ”esențială”.

Altfel spus, scrisoare se transformă într-o susținere deschisă a acestui proces revoluționar care este CCCTB, și despre care știm deja că va intra în procedură accelerată de adoptare, prin majoritate calificată – cum a anunțat chiar președintele Comisiei Europene în discursul său despre Starea Uniunii (cu cei 10 semnatari, se apropie de voturile necesare. În orice caz, grupul opozanților, condus de ambițioasa, dar totuși mica Irlanda, poate fi ușor izolat).

De altfel, și Comisarul pe Finanțe, Pierre Moscovici, a lăsat să se înțeleagă, într-o intervenție avută luni, 18 septembrie, la canalul american CNBC, că tehnologia de impozitare ”corectă” a giganților (americani) din tehnologia informației se va găsi în interiorul CC(C)TB.

Așadar, tot acest zgomot în jurul taxei pe venit poate fi, în final, o mizanscenă (mai neortodox spus – un fel de-a arăta pisica) prin care Franța, Germania etc. să se asigure de implementarea fără multe comentarii a CCCTB (cel puțin e o impozitare pe profit, nu-i așa?).

Până una alta, România găsește, fără alte comentarii în afară de folositor și esențial, acest nou cadru care aduce pe același plan fiscal economiile europene, indiferent de nivelul de dezvoltare. Dar, dacă tot e vorba de mesaj, credem că interesul economiei noastre, mai ales într-un context european de natura nisipurilor mișcătoare, nu era să arate pisica.