JUSTIFICAREA PIERDERILOR

Faptul că o societate membră a unui grup de companii înregistrează pierderi pe o perioadă îndelungată influențează abordarea autoritatilor fiscale într-un control privind prețurile de transfer. De aceea, contribuabilul trebuie să se ”înarmeze” cu argumente solide care să justifice rezultatele financiare negative. 

Dorim sa precizam ca ideile pe care urmeaza reprezinta sinteza unui proces de cercetare si intelegere care a vizat legislatia si practicile din mai multe jurisdictii. Prin urmare autoritatile fiscale romane pot alege sa aiba o abordare distincta in ceea ce priveste anumite aspecte aduse in discutie.

Introducere

Pe langa impactul negativ pe care il au asupra desfasurarii activitatii societatilor, pierderile inregistrate cu caracter de recurenta pentru o perioada indelungata de timp reprezinta in practica unul dintre principalele criterii pe care autoritatile fiscale le au in vedere in alegerea companiilor care vor fi supuse controalelor privind preturile de transfer. Acest fapt este alimentat si de legislatia OCDE in domeniul preturilor de transfer care prevede ca, in masura in care o societate membra a unui grup multinational inregistreaza in mod continuu pierderi in timp ce grupul ca intreg este profitabil, se poate impune necesitatea unui control din partea autoritatilor pentru a clarifica aceasta situatie.

Inca de la inceput trebuie inteles faptul ca societatile independente respectiv cele care sunt membre ale unui grup pot avea un comportament distinct in ceea ce priveste gestionarea situatiilor in care se confrunta cu pierderi. Astfel ca, de cele mai multe ori o societate independenta nu va alege sa-si desfasoare activitatea in pierdere decat pentru o perioada redusa de timp si numai in masura in care detine perspectiva unui castig semnificativ in viitor, in timp ce o societate afiliata poate alege sa-si desfasoare activitatea in pierdere indiferent de orizontul temporal in cazul in care activitatea sa aduce beneficii grupului.   

Problema esentiala care apare in cadrul unei analize privind profitabilitatea diferitelor entitati din cadrul unui grup multinational este legata de modul in care profiturile / pierderile sunt distribuite la nivel global ca remunerare a functiilor si riscurilor asumate de fiecare entitate in parte. Ca atare, profilul functional si de risc al unei societati joaca un rol central in stabilirea beneficiilor la care aceasta este indreptatita, oferind totodata si un prim indiciu referitor la justetea preturilor de transfer practicate.

Practic, autoritatile fiscale vor fi mult mai reticente in a accepta pierderile recurente inregistrate de catre o entitate care indeplineste rolul si functiile specifice unui simplu distribuitor sau producator la comanda (in engleza „toll manufacturer”) care nu suporta riscuri legate de piata si care ar trebui sa obtina o marja din vanzari suficienta pentru acoperirea costurilor operationale si obtinerea de profit. Prin comparatie, faptul ca un producator care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare si de asemenea detine drepturi de proprietate intelectuala asumandu-si toate riscurile de piata inregistreaza intr-o anumita perioada pierderi nu este un fapt tocmai extraordinar si de aceea autoritatile fiscale pot accepta mult mai usor o justificare in aceasta situatie. Cu toate acestea nu putem vorbi despre o regula in acest sens.

Miza unei discutii in jurul pierderilor si preturilor de transfer este evident legata de dorinta autoritatilor fiscale de a se asigura ca profiturile unei entitati rentabile vor fi inregistrate si impozitate corespunzator in jurisdictia in care aceasta isi desfasoara activitatea ci nu vor fi transferate prin intermediul mecanismului preturilor de transfer catre alte entitati din cadrul grupului.

Totusi, faptul ca o societate afiliata inregistreaza pierderi pe o anumita perioada de timp nu reprezinta neaparat o dovada a imperfectiunii mecanismului de preturi de transfer utilizat in cadrul grupului; o justificare corect fundamentata si oferirea de argumente temeinice reprezinta calea de urmat pentru contribuabil in cazul unui eventual control fiscal.  

De regula, metoda cea mai eficienta in justificarea valorii de piata a tranzactiilor desfasurate intre entitati afiliate atunci cand o companie se confrunta cu pierderi este metoda compararii preturilor. Prin analizarea tranzactiilor desfasurate de entitatea membra a grupului cu societati independente sau prin analizarea tranzactiilor desfasurate in mod direct intre parti independente se poate reflecta, in cel mai clar mod, faptul ca pretul practicat de entitatea din cadrul grupului nu este influentat de relatia de asociere ci de conditiile existente pe piata la momentul respectiv. Altfel spus impactul negativ asupra profitabilitatii nu este dat de transferul de profituri catre alte entitati din grup ci de evolutia pietei sau de strategia de afaceri adoptata de compania in cauza.

Indiferent insa de metoda utilizata unul dintre cei mai importanti factori care trebuie avuti in vedere in elaborarea studiilor si analizelor de comparabilitate este coordonata temporala. Cu alte cuvinte compararea preturilor sau a profitabilitatii practicate / obtinuta de entitati afiliate in desfasurarea de tranzactii intra-grup cu preturile respectiv profitabilitatea practicate / obtinuta de companii independente este considerata a fi pertinenta numai in masura in care ea are in vedere si perioada din cadrul ciclului economic, fiind irelevant sa compari performantele obtinute de o companie intr-o perioada de boom economic cu cele obtinute intr-o perioada de recesiune. Pe cale de consecinta se impune o analiza atenta a seriilor temporale utilizate in analizele de comparabilitate si eventual ajustarea acestora pentru a raspunde cerintei de corelare a datelor disponibile cu etapele ciclului economic.  

Justificarea pierderilor

Poate cel mai important pas in justificarea pirderilor consta in analiza sectorului economic, ce are ca scop identificarea factorilor critici de succes care influenteaza profitabilitatea companiilor dintr-un anumit domeniu specific de activitate. O data identificati acesti factori, societatea poate trece la analizarea modului in care ei au fost gestionati si la identificarea cauzelor care au generat ineficienta. Un astfel de demers particular este deosebit de util in vederea asigurarii unei obiectivitati sporite.

Insa intrucand prezentul articol nu are ca scop particularizarea ci prezentarea unei idei generale, vom evidentia in cele ce urmeaza principalele categorii de cauze care pot conduce la pierderi la nivelul entitatilor si care pot fi utilizate ca argumente in justificarea pierderilor.

Potrivit legislatiei OECD exista patru situatii principale in care o societate (fie ca vorbim despre o entitate afiliata, fie despre o entitate independenta) poate inregistra pierderi, respectiv: impactul costurilor legate de infiintare si demararea activitatii, existenta unor conditii economice nefavorabile, ineficienta, precum si alte motive justificate legate de afaceri.

1) Impactul costurilor legate de infiintare si demararea activitatii

In majoritatea cazurilor infiintarea unei noi societati presupune costuri semnificative (atat in plan juridic si administrativ cat si din punct de vedere al investitiilor ce trebuie efectuate in vederea asigurarii resurselor necesare desfasurarii activitatii), dintre care putem mentiona: costuri cu indeplinirea demersurilor legale legate de infiintare; costuri cu achizitionarea / inchirierea sediului si a facilitatilor in care urmeaza sa se desfasoare activitatea; costuri legate de selectia si recrutarea personalului; costuri legate de investitia in utilaje si echipamente de lucru specifice, costuri de promovare si asa mai departe.

Valoarea acestor costuri poate ajunge la nivele deloc neglijabile, in functie de profilul operational al noii entitati, care vor impacta in mod cert profitabilitatea societatii pentru perioada urmatoare.

Similar pot fi aduse aici in discutie si costurile legate de reorganizarea sau restructurarea modelului de afaceri in cadrul grupului, proces care care va influenta si el intr-o masura deloc de neglijat profitabilitatea companiilor din grup in perioada imediat urmatoare¹.

Cu toate ca impactul acestor costuri este recunoscut si in general acceptat de catre autoritatile fiscale exista bineinteles si limite in acest sens. Una dintre principalele polemici care se nasc este legata de orizontul de timp considerat normal pentru acoperirea investitiilor initiale si inceputul generarii de profituri la nivelul societatii infiintate. In cele mai multe cazuri autoritatile fiscale din tarile cu o legislatie si o practica de investigare a preturilor de transfer avansata (de exemplu, Olanda, Belgis, SUA) au stabilit acest orizont undeva in jurul valorilor de 3 sau, in cel mai bun caz, 5 ani.

Desi aparent rezonabil, acest interval se poate dovedi uneori insuficient datorita impactului altor factori (cum ar fi spre exemplu conditiile economice sau strategia adoptata). In astfel de cazuri societatea trebuie sa-si construiasca argumentatia astfel incat sa ofere o imagine completa a conditiilor in care activeaza sporind astfel sansele atingerii unui consens.

2) Existenta unor conditii economice nefavorabile

Existenta unor conditii economice nefavorabile la nivelul diferitelor piete / sectoare impacteaza in mod negativ companiile care isi desfasoara activitatea pe respectivele segmente.² Desi privita ca un adevar absolut aplicabil la nivelul companiilor independente, o astfel de afirmatie isi poate pierde din substanta in cadrul grupurilor multinationale.

Motivul este unul destul de simplu si anume separarea organizationala a functiilor si riscurilor pe care fiecare societate din cadrul grupului si le asuma. Astfel ca, spre deosebire de o companie independenta care, in cele mai multe cazuri, isi asuma toate riscurile si desfasoara toate functiile aferente activitatii sale, o intreprindere afiliata poate efectua numai o parte dintre functii si isi asuma numai anumite riscuri conform modelului de afaceri implementat la nivelul grupului. In concordanta cu aceasta abordare, remunerarea societatii afiliate va fi poate mai mica insa si mai sigura, punandu-se astfel problema evaluarii impactului pe care ar trebui sa-l aiba un climat economic nefavorabil asupra sa.

Altfel spus, in concordanta cu principiul valorii de piata, pot exista cazuri in care manifestarea anumitor aspecte nefavorabile in economie (de exemplu conditiile pietei)  va impacta numai anumite societati ale unui grup (care corespund unui anumit profil functional) acestea inregistrand pierderi, in timp ce alte societati ale grupului vor ramane profitabile³.

3) Ineficienta

Unul dintre principalii factori generatori de ineficienta la nivelul unei societati poate fi reprezentat si de calitatea slaba a managementului. Analizand mai in profunzime acest aspect vom constata ca, de cele mai multe ori, societatile independente sunt mai flexibile si mai usor de gestionat din punct de vedere al schimbarii conducerii decat societatile care sunt membre ale unui grup.

Am tinut sa precizam acest lucru intrucat si in acest caz, al argumentarii pierderilor pe baza ineficientei generate de un management necorespunzator intervine coordonata temporala. Altfel spus, o societate independenta nu va accepta sa functioneze intr-un mod nerentabil o perioada indelungata de timp ci va cauta pe cat posibil implementarea unor schimbari la nivel managerial sau operational. Prin urmare si o societate afiliata trebuie sa aiba o conduita similara in vederea eliminarii cauzelor ineficientei.

Deci invocarea ineficientei managementului ca argument in justificarea pierderilor trebuie sa fie sustinut in fata autoritatilor fiscale prin dovezi clare ale schimbarilor efectuate intr-un orizont de timp rezonabil, menite a asigura imbunatatirea performantelor entitatii.

4) Alte motive legate de afaceri

In aceasta categorie putem include o multitudine de argumente dintre care vom trata in prezentul articol doua, considerate de noi ca fiind cele mai importante, respectiv strategia de afaceri a companiei / grupului si impactul cursului de schimb valutar.      

In ceea ce priveste strategia de afaceri a companiei / grupului, modul in care aceasta este conceputa influenteaza cert profitabilitatea companiilor din cadrul grupului. Notiunea de „strategie de afaceri” capata o importanta cu atat mai mare cu cat ea reprezinta unul dintre cei cinci factori utilizati in analiza comparabilitatii, mentionati de liniile directoare privind preturile de transfer emise de OECD.

De cele mai multe ori aparitia unor pierderi este asimilata fazelor incipiente (de patrundere a grupului intr-un anumit teritoriu national de exemplu), atunci cand se opteaza pentru o strategie de penetrare a pietei, bazata pe practicarea unor preturi reduse si pe efectuarea de investitii semnificative in promovare in scopul obtinerii unei cote de piata cat mai mare si fidelizarii clientilor.

Totusi generarea de pierderi in aceasta faza incipienta trebuie sa fie strans legata de existenta unor estimari pertinente cu privire la obtinerea de castiguri suplimentare in viitor. De asemenea pierderile trebuie sa persiste numai pentru o perioada rezonabila de timp.   

Aplicarea unei astfel de strategii trebuie argumentata in fata autoritatilor prin diferite documente cum ar fi bugete, procese verbale ale intalnirilor la nivel de management central in care sa se precizeze directia urmata de societate, grafice si previziuni si asa mai departe. Mai mult, o abordare consecventa a politicilor strategice in cadrul grupului constituie un argument solid in fata autoritatilor fiscale.

Referitor la diferentele de curs valutar, acestea pot avea un impact semnificativ asupra profitabilitatii unei companii in cazul in care aceasta isi desfasoara activitatea in cadrul unei jurisdictii care utilizeaza o moneda nationala volatila in raport cu EUR sau USD.

In practica pot exista de asemenea situatii in care un distribuitor din Romania sa achizitioneze produse de la alte societati din cadrul grupului in EUR pe care apoi sa le distribuie pe piata locala practicand evident preturi in RON. In conditiile unei deprecieri semnificative a RON in raport cu EUR valoarea cheltuielilor cu diferentele de curs valutar va impacta semnificativ profitabilitatea societatii.

Concluzii

In final putem preciza ca problematica preturilor de transfer in contextul existentei pierderilor la nivelul societatilor afiliate este una destul de sensibila. Justificarea pierderilor in fata autoritatilor fiscale nu este o sarcina usoara, ea necesitand un efort de intelegere a factorilor care genereaza valoare in cadrul fiecarui sector de activitate si a modului in care acestia sunt gestionati de catre societate.

Un astfel de demers implica identificarea unor argumente pertinente si a unor dovezi concludente care sa le sustina. Fie ca vorbim despre strategie, despre costuri extraordinare legate de infiintare sau reorganizare, de conditii economice sau de calitatea managementului este foarte importanta efectuarea unei analize preliminare la nivelul societatii in vederea identificarii cauzelor care au generat o lipsa de profitabilitate si stabilirii modului in care acestea pot fi prezentate intr-o forma clara si concisa.