Adrian Luca, partenerul-fondator al Transfer Pricing Services, a fost invitatul jurnalistului Sorin Pâslaru, redactorul-șef al Ziarului Financiar, la emisiunea ZF Live, pentru a vorbi despre anticipata și controversata măsură a Guvernului de a introduce un impozit de minimum 1% pe cifra de afaceri (pragurile vehiculate pentru CA sunt 50 sau 100 milioane lei, impozitul se reține dacă suma e mai mare decât impozitul calculat după sistemul actual de impozitare a profiturilor).

Aici link video din data de 29 august 2023.  

Principalele idei aduse în discuție:  

• impozitarea trebuie să fie legată de direcțiile strategice de dezvoltare ale economiei
• mai ales când ai nevoie de creșterea conformării voluntare, contribuabilul trebuie să știe de e plătește (cum, pe ce vor fi cheltuiți banii lui) și, mai ales cum i se vor întoarce acești bani
• pentru a funcționa, orice sistem de impozitare are nevoie nu doar să fie impus de politicieni, ci să fie înțeles/acceptat și de contribuabili
• dacă această măsură ar fi una economică ( și nu doar administrativă, cu o componentă de populism) atunci ar fi însoțită de o cuantificare a fenomenului. Se acuză companiile că nu plătesc cât ar trebui. Dar în comparație cu ce? E nevoie de analize sectoriale de profitabilitate, de analiza structurilor de costuri etc.
• din datele pe care le avem la dispoziție, putem aduna 1043 de companii care au avut în ultimii ani o cifră de afaceri de minimum 50 milioane euro. Din acestea, doar la 20 ( și majoritatea de stat) se pot vedea pierderi în cinci din ultimii cinci ani. Dar doar 290 de companii au putut să plătească, ca medie în ultimii ani, un impozit de nivelul a minimum 1% din cifra de afaceri. Pentru a ști mai multe, trebuie analizată fiecare afacerea, în funcție modelul său de afaceri, de planurile sale și de specificul fiecărui domeniu.
• dacă, totuși, Guvernul nu renunță la această schimbare a regulilor jocului în timpul jocului, atunci să înțeleagă că nu există prânz pe gratis, e împotriva gândirii economice. Nu poți să iei banii contribuabilului dintr-un foc, fără să dai nimic la schimb. Spre exemplu, nu poți penaliza contribuabilul care-și urmează un plan de investiții, cel puțin să i se ofere un credit fiscal pentru recuperarea pierderilor. Sau contribuabilului să i se ofere opțiunea de a se încadra într-o marjă de profit așteptată de Fisc pentru un anumit sector (exemplu Grecia, adus în discuție și în comunicarea CCF)
• impozitarea pe cifra de afaceri este un simptom al neputinței administrației de a îmbunătăți gradul de colectare. Se impun atunci investiții în ANAF (pregătire personal, echipamente, adoptarea celor mai bune practici europene)
• rechizitoriul împotriva multinaționalelor este constant ( vezi și emisiunea ZF live din august 2015). Dar, din păcate, nu se vede nicio îmbunătățire semnificativă a relației dintre administrație/stat și contribuabil. E tot mai mare nevoie să existe un parteneriat care să funcționeze: ”Îmi doresc să ne așezăm cu toții la aceeași masă, să venim cu studii de impact, să vedem particularitățile fiecărei industrii, să explicăm de ce se impune o măsură sau alta”, a conchis Adrian Luca

 

Pe aceeași temă – ”Partea mai puțin plină a impozitării pe cifra de afaceri”