,,Am tot încercat să negociem cu Guvernul, nu am reuşit. Noi vrem să păstrăm locurile de muncă, să păstrăm veniturile şi un statut propriu!„. Citesc declarația  președintele sindicatelor din Administrația Fiscală, într-o postare pe Facebook, preluată azi de presă. Nu mai comentez legat de primele revendicări, dar legat de statut, cred că se impune o precizare – sigur, trebuie să existe, formal, un statut născut prin lege (spre exemplu, am mai dat exemplul acesta, inspectorul HMRC-ului britanic e chiar mai tare decât cel de la IRS-ul american, poate face și arestări) dar, ca să funcționeze în practică, în lumea reală, un statut se face, se construiește în fața contribuabilului. Și aici în primul rând cu contribuabilul trebuie negociat, că el dă banul. Până la urmă noi, contribuabilii, ca fiind cel care-i dăm banii guvernului (prin intermediul ANAF), punem presiune publică pe guvern și-i putem zice – ai grijă, vezi că la ANAF trebuie un statut special fiindcă x, y zi z.

Parafrazându-l pe ministrul Finanțelor care zilele trecute descoperea că există mese de birou vechi de 25 de ani, plus imprimante casate care strigă după coli A4 ca după lumânare [1], aș zice Doamne-ajută ca recentele tensiuni din interiorul aparatului administrativ să ducă la facerea unui nou statut, de care cu toții avem nevoie, și administrație, și contribuabili!

Aici nu e vorba (doar) de echipamente și salarii. Când a făcut IRS-ul american un inventar [2], a găsit că mai bine de 8% din bunurile de capital de tip hardware (firewall, mainframe, desktop) sunt mai vechi de 25 de ani și le-au zis ”legacy”. Și s-au dus apoi la software și au văzut că 23% din licențe sunt tot legacy, printre care în veci pomenitele COBOL și Visual BASIC! [3].

Și atunci, de voie, de nevoie contribuabilul american a acceptat ca în Fisc să investească la greu în următorii ani. Au venit cu un plan, pe care l-au împărțit în patru, cam așa: în partea sus, i-au zis:  ”Îmbunătățirea dramatică a serviciilor pentru a ajuta plătitorii de taxe să-și îndeplinească obligațiile și să primească stimulentele fiscale pentru care sunt eligibili”, jos: ”Extinderea capacității de control în cazul contribuabililor cu obligații de raportare complexe și a celor cu venituri mari care nu se conformează, pentru reducerea gap-ului fiscal, la dreapta: ”Acțiune mai eficientă prin livrarea soluțiilor de tehnologie de ultimă oră în analiza datelor”, iar la stânga: ”Atragerea, reținerea și punerea în valoare a specialiștilor cu înaltă calificare, precum și dezvoltarea unei culturi mai bine echipate să livreze rezultate pentru plătitorii de taxe”. [4]

Deci nu au uitat de piesa centrală a aparatului, mecanismul care învârte roata, relația administrație-contribuabil. Asta e ceea ce întărește, confirmă statutul special! Încă o dată, e o chestiune de pragmatism – ei, oamenii de la ANAF, trebuie să fie primii care să ceară să iasă de sub ghișee, să ceară proceduri noi, moderne, care să NU întrețină suspiciunea, aleatoriul și abordările agresive, rupte de realitate și de sensul economic, ci să promoveze PARTENERIATUL cu PLĂTITORUL DE TAXE! Atunci plătitorul de taxe va accepta și el că partenerul ANAF merită acel statut special!

Aș mai adăuga doar atât: și noi avem nevoie de empatie [6], și noi vrem să ne urâm mai puțin taxele [7]! Soluții sunt [8]. Speranța nu se predă! Hai că se poate!  

Note

[1] Știrea „Doamne fereşte”. Marcel Boloş și-a făcut cruce când a intrat într-un birou ANAF din Capitală, august 2023. Dar ce să mai spunem de faptul că de ani de zile suntem sub crucea sistemului care crapă – vezi știrea ”Președintele ANAF – alarmă oficială: sistemul informatic al Fiscului stă să crape”, februarie 2017

[2] Conform raportului întocmit de GAO – Government Accountability Office (echivalent al Curții de Conturi a SUA), ianuarie 2023

[3] Accepțiunea primară a legacy este de moștenire. În cazul soft-ului, încadrarea la legacy se face de la minimum două versiuni în urma versiunii curente. Din această categorie, o treime licențe au peste patru versiuni vechime. S-au găsit și 5.943 de licențe (aprox. 0,5%) aflate cu … 15 versiuni vechime. Se pare că aplicațiile critice scrise în vajnicul Common Business Oriented Language vor mai rula până în 2030.

[4] Titlurile obiectivelor principale din Planul Strategic Operațional IRS, aprilie 2023, parte din mega-Programul de acțiune pentru reducerea inflației (echivalentul PNRR-ului american). În obiectivul pe care l-am numit de sus mai este inclus și ”Rezolvarea rapidă a problemelor contribuabilului imediat ce acestea apar”

[5] Pentru gap-ul fiscal al americanilor, adică diferența între taxele datorate guvernului federal și ceea ce se plătește efectiv”, estimarea IRS e de undeva la 15-20% din total datorat .

[6] Comentariul ”Dacă e să fie grevă la ANAF, atunci să fie și cu ceva empatie”, iulie 2023

[7] Apelul CCF – Camera Consultanților Fiscali ”Cum să urâm un pic mai puțin taxele – Câteva propuneri de deblocare (urgentă) a cooperării pentru conformare fiscală”, august 2023

[8] Apelul CCF chiar aduce în discuție propuneri concrete bazate pe practicile internaționale, inclusiv în chestiunea stimulentelor fiscale

 

Articol apărut pe hotnews.ro și contributors.ro, august 2023. Autor - Adrian Luca, TPS