pentru transfer pricing în siguranţă
Media Center
Astăzi, am ținut la sediul nostru primul seminar DAC-Partener și DACă e să alegem un singur cuvânt să caracterizez evenimentul, acesta ar fi INSTRUCTIV. Bine, două – FOARTE INSTRUCTIV.
Și asta datorită partenerilor noștri, cei 24 de participanți – responsabilii departamentelor de Taxe/Conformare fiscală din companii de top (să spunem doar atât - prima companie după profitabilitate din România, prima companie după numărul de angajați, cel mai puternic brand românesc în tehnologie etc.), din industrie, servicii, inclusiv furnizori de servicii de intermediere. Le mulțumesc încă o dată pentru că, prin participarea activă*, ne-au ajutat, pe mine și pe colegul Silviu Bădescu de la NNDKP, să înțelegem mai bine care sunt preocupările concrete ale mediului de afaceri în legătură cu această obligație de supra-raportare, zisă DAC6. În același timp, din întrebări și răspunsuri încrucișate venite de la masa discuțiilor libere cred că am reușit cu toții să clarificăm mai bine ce știm și ce nu știm, până la această dată, despre modul cum se va aplica legislația de transpunere a directivei (proaspăt adoptata OG5/2020).
Că veni vorba, 23 din cei 24 (95%**) așteptă ca ghidul de clarificare de la ANAF să fie primul instrument care să-i ajute în conformare la DAC6. Pe locul al doilea au nominalizat ”proceduri mai clare în materie la nivelul grupului din care fac parte”. Urmează ”automatizarea procesului de raportare”, ”training pentru departamentul de taxe” și de-abia pe ultimul loc au pus ”delegare procesului de conformare către intermediarul implicat în tranzacție/către un independent”. Această ordine este total explicabilă pentru participanții noștri, specialiști bine informații fiind ( jumătate dintre ei știu de DAC6 de mai bine de șase luni): ei au înțeles, mai ales după publicarea legislației naționale, că miza DAC6 sunt tranzacțiile companiilor lor și, în calitate de contribuabili relevanți, ei/companiile trebuie să dețină controlul raportării.
De altfel, 90% s-au declarat de acord ca intermediarul să raporteze doar cu acordul contribuabilului, așa cum sugerează și OG5. Iar 95% au stabilit că vor avea un responsabil la nivel de companie care să supervizeze tranzacțiile din prisma DAC6.
De notat că marile companii, deși apelează la un consultant (65% din respondenții noștri), în bună parte aplică aranjamente/tranzacții pregătite de compartimentele specializate din cadrul companiei/din cadrul grupului. (de aici și nevoia amintită mai sus, de a exista proceduri clare de raportare la nivel de grup).
Sigur, stabilirea responsabilității de raportare este o problemă stresantă (55% din voturi), mai ales din perspectiva costurilor de conformare (40% cred că aceste costuri vor crește cel puțin cu un sfert din actualele costuri). La acest punct am adus în atenție soluții de automatizare special concepute petru DAC6, precum cea de la VinciWorks, care este disponibilă și pe piața din Marea Britanie. Reiterez disponibilitatea de a prezenta oricând sesiuni DEMO pentru a putea vedea cum o astfel de soluție vă poate ajuta să gestionați mai bine datele de care aveți nevoie pentru conformarea la DAC6 (vă rugăm click aici și bifați ”doresc o prezentare a softului DAC6”!). În același timp, subliniez încă o dată că această soluție automatizată (ca niciun alt soft, de altfel) ... nu-ți spune automat asta trebuie raportat, asta nu trebuie!
Da, acesta e marea problemă - încadrarea/stabilirea tranzacțiilor care trebuie raportate, cum au arătat-o și participanții noștri (90% din răspunsuri).
Pentru 100% dintre ei e clar – mai puțin de un sfert din tranzacțiile lor implică un avantaj fiscal. Dar unanimitatea nu se mai păstrează când vine vorba de procentul tranzacțiilor care ar trebui raportate conform DAC6. Sunt contribuabili care văd procent de raportare și până la 50% din tranzacții (15% din voturi) luând în calcul că există o zonă largă de raportare care trece dincolo de testul beneficiului principal (un test care și așa are o marjă generoasă de interpretare). Iar lucrurile se complică când intervine în discuție relația cu persoanele afiliate: pentru 45% din respondenți, tranzacțiile cu persoane afiliate reprezintă peste 50% din total tranzacții (în 17% din cazuri se trece chiar de pragul de 75% din tranzacții).
Se știe că în ”Categoria E”, de semne distinctive privind stabilirea prețurilor de transfer, raportarea nu este condiționată de existența unui beneficiu fiscal. La fel, pentru o parte din tranzacțiile care intră în ”Categoria C”, privind plăți deductibile între persoane asociate, nu este necesar testul beneficiului fiscal. Iată de ce mai bine de jumătate dintre respondenți sunt de acord că documentarea tranzacțiilor intra-grup (substanța economică, analiza de piață) reduce incertitudinile legate de raportarea DAC6.
Și dacă tot suntem la capitolul tranzacții fără test, în timpul seminarului s-a ridicat problema tranzacțiilor cu părți rezidente în țări care nu au schimb automat de informații cu România. Chiar dacă, în marja ”Categoriei D”, nu orice tranzacție cu aceste țări se raportează automat, e bine de verificat stadiul schimbului automat de informații aici, pe pagina oficială a OECD
Ajungând la analiza efectivă a tranzacțiilor, contribuabilii își identifică principalele tipuri de tranzacții unde există potențial de raportare astfel (alegere multiplă):
- Plăți care beneficiază de un regim fiscal preferențial în jurisdicția în care destinatarul plății este rezident fiscal - 55%
- Conversie împrumut în capital/debt to equity swap - 45%
- Plăți către beneficiari rezidenți fiscali în jurisdicții calificate ca fiind necooperante - 35%
- Transferuri de active intangibile - 30%
- Transferul unor operațiuni de producție concomitent cu transferul unor servicii și/sau intangibile, în cadrul unei restructurări - 15%
- Altele - 40%
Încă o dată, ce se poate spune la prima vedere este că există potențial de raportare în aceste tipuri de tranzacții. E nevoie de o revizuire a fiecărei tranzacții (în primă fază, a celor care-și produc efecte din 25 iunie 2018 încoace) – analiză făcută mai întâi de compania beneficiară (contribuabilul relevant), apoi de companie împreună cu intermediarul implicat, iar la nevoie ( acolo unde, spre exemplu, sunt divergențe între cele două părți) să se ceară chiar opinia unui observator independent. Modul de raportare al acestor tranzacții, dar și modul de ne-raportare (acel position-paper prin care ne explicăm decizia de a nu raporta) devin puncte importante în economia procesului de conformare la DAC6, un proces care nu se termină odată cu depunerea declarației de DAC6 (declarație care poate arăta cam așa – vezi articol TPS din iulie 2019)
O parte însemnată din respondenți se gândește deja la efectele post-raportare: 60% se așteaptă deja ca raportarea să fie urmată de o creștere a grupei de risc fiscal în care să fie încadrată compania.
În aceste condiții este de așteptat să apară situații în care DAC6 să aibă o influență, poate chiar să fie nevoie de schimbarea modelul de business al companiei, inclusiv la nivelul tipului de tranzacții derulate – au fost de părere 75% din participanții la seminarul DAC-Partener.
Pentru ei, ca și pentru ceilalți parteneri ai noștri, promitem să fim aproape pentru ca impactul DAC6 să fie nu doar ușor de gestionat, dar și să se dovedească într-un final, de bun augur pentru sănătatea (financiară) a companiei/grupului respectiv.
Contați pe noi și, apropo, vă așteptăm la următorul seminar interactiv și instructiv DAC-Partener - 26 februarie, București.
Pentru înscriere, vă rugăm click aici!
Mulțumim pentru încredere
Adrian Luca, în numele
Echipei TPS + NNDKP
Resurse:
Chestionar + Răspunsuri, Seminar DAC-Partener, 5 februarie
Prezentare DAC6 (semne distinctive, testul beneficului principal - întrebări pentru analiza situațiilor practice, pași de pregătire etc.)
Legislație DAC6 (directivă + ordonanța de transpunere)
Model probabil declarație DAC6
Prezentare DAC6_EU status_05.02.2020
Evaluarea Directivei privind Cooperarea Administrativă între autoritățile fiscale (DAC1-6), Comisia Europeană, septembrie 2019
Note: