Cei care știu de rădăcinile noastre maramureșene, vor înțelege de ce am simțit nevoia unui comentariu precum cel de mai jos.

Chiar dacă, în final, titlul de Capitală Culturală Europeană merge la Timișoara (felicitări timișorenilor pentru acestă reușită!), credem că mesajul pe care am vrut să-l transmitem rămâne valabil, și încă pentru întreaga noastră societate (și economie).

Rugați-vă ca niște irlandezi: Baia Mare să fie Capitală Culturală Europeană!

 

În vestul Irlandei, plouă până la 225 (două sute douăzeci și cinci!) de zile pe an! Noi, care pe vreme de arșiță ne facem mâna streașină și ne uităm în zarea fără nori zicând ”De-ar da o ploaie acu’!”, nu putem înțelege cum se simt acești oameni plouați vreme de două sute de zile, an după an! Nu le vine să iasă din casă mai mult decât e nevoie și de aici o mulțime de probleme – obezitate, depresii etc. În aceste condiții, oficialii orașului Galway (capitala unui județ irlandez de 250 de mii de locuitori) au gândit un pachet de programe sub umbrela … ”Hope it rains”. Incredibil, nu? Și noi care credeam că să faci haz de necaz s-a inventat la noi.

Ideea de baza este ca până în 2020, Galway să devină un loc unde să vii tocmai pentru că plouă și bate vântul. Vor contribui la aceasta …schimbare de perceptie si cultura – experți în artă, design, sport și știință, inventatori/producători si cetățeni astfel încât locurile, clădirile și oamenii să devină mai climato-rezistenți. Locuri de joacă afară, special proiectate pentru vremea ploioasă, cuvinte care apar doar când plouă, proiecte de conservare culturală, perdele din apă de ploaie pentru protecție fonică și îmbunătățirea calității aerului… sunt doar o parte din dosarul ”Să facem valuri” în baza căruia Galway a fost desemnat luna trecută capitală culturală europeană a anului 2020.

Ce speră irlandezii din Galway sa le aducă aceasta izbândă? Creșterea numărului de vizitatori cu 15% începând din 2019, iar pentru 2020 văd chiar un plus de 40%. Apoi, se mizează pe o creștere de 15% a gradului de reținere în regiune a forței de muncă cu înaltă calificare, mai ales pe zona de IT. Acest titlu e business curat pe termen lung – reamintea un responsabil al echipei de proiect a irlandezilor.

Cu câteva zile înainte de venirea inspecției finale pentru evaluarea candidaturii, el relua câteva sfaturi pentru concetățenii săi: decorați-vă casele, birourile, orașele și satele cu inscripțiile campaniei. Contactați organizatorii să luați stegulețe și insigne!/ urmăriți și susțineți campania pe toate canalele de social media/ asigurați-vă că și colegii de serviciu au auzit și susțin campania/ fiți creativi și trimiteți fotografii, desene sau chiar momente artistice din toate colțurile lumii și arătați cât de mult vă doriți acest titlu pentru oraș și regiune.

Ce faci să susții candidatura? – era practic întrebarea pe buzele tuturor irlandezilor (din Galway).

Am făcut acest ocol prin Irlanda ca să vă vorbesc despre … Baia Mare, capitala Maramureșului meu natal și sper, într-o zi nu prea îndepărtată, și capitală culturală europeană.

Luna viitoare, un juriu de 12 experți independenți (din care 10 numiți de instituțiile europene) urmează să aleagă orașul românesc care va fi capitală europeană a culturii în 2021 (în tandem cu un oraș din Grecia). La noi decizia se va lua între București, Cluj-Napoca, Timișoara și, surpriză, Baia Mare. Da, a părut o surpriză când, la începutul anului, experții puneau pe lista scurtă Baia Mare, în defavoarea Iașiului, a Brașovului ori a Târgu-Mureșului.

Dar până la urmă a fost o chestiune de dosar – sub sloganul ”Cultura Ospitalității”, vechiul centru minier, dominat de un coș industrial mai mare decât Turnul Eiffel, a promis o transformare incitantă într-un oraș al industriilor creative, în care să lucreze zeci de mii de oameni. Dintre lucrurile originale aduse de echipa de proiect am să dau un singur exemplu – doar Baia Mare a venit cu ideea introducerii, până în 2018, a unui card cultural multipass, prin care se promovează participarea la evenimentele culturale, se pot distribui transparent subvențiile, mai ales către categoriile supuse riscului, se acumulează puncte promoționale … ca într-un adevărat oraș smart.

”Da, bine ar fi să ieșim noi, dar nu prea cred” – am auzit în săptămâna cât m-am aflat în Maramureș. Dar nu acesta e spiritul demn de urmașii dacilor liberi! Acum e vremea să facem valuri, să nu lăsăm să ne scape trenul capitalei culturale. Tren sau mocăniță, ce-o fi el, e un motor de care Baia Mare are nevoie ca de aer curat!

Prin anul 2000, la Baia Mare se petrecea un grav accident de poluare, cu consecințe la nivel european. De atunci, treptat și cu costuri sociale uriașe, băimărenii au acceptat să-și îngroape o întreagă industrie care le asigura o pâine (amară, dar pâine), cu gândul la generațiile următoare, care vor avea o lume mai curată. Curățenia vine treptat și din reînvățarea spiritului de conviețuire dintre comunitățile locale. Și nu am nicio îndoială ca orașul va ști să ducă curățenia și în zona politicului.

Dar pentru asta … hai să ne mobilizăm! Hai să ne rugăm „să plouă”, dar ca niște băimăreni dârji ce suntem! Maramușeni, de oriunde ați fi în lumea asta – invadați internetul și arătați-vă sprijinul pentru cauză! Chiar putem face valuri!

Specialiștilor din echipa de proiect de la Baia Mare le spun – ați făcut o treabă bună până aici, e momentul să vă triplați eforturile! Companii-cetățean care aveți o legătură de suflet cu Maramureșul, dar și un interes practic în dezvoltarea regiunii – haideți să ne arătăm sprijinul: nu vorbesc de a dona bani efectiv acum, ci de-a arăta cât de mult ne dorim titlul. Nu o vom face pentru a impresiona un juriu, ci pentru a ne arăta nouă înșine în primul rând că putem să construim un viitor dacă ne implicăm.

Poate nu avem concertele, marketingul și nici PIB-ul Clujului, Timișoarei, ori al Bucureștiului, dar să arătăm că suntem mai hotărâți ca ei. Or avea ei altele, dar maramureșenii sunt (încă) la noi!

În zilele următoare să deschidem mai larg poarta mare, maramureșeană, către lume, să tragem aer curat în piept, și no, hai s-o facem și p-asta!